295 matches
-
să pună degetul pe rană: ,În mintea Ťteologilorť noștri, libertinajul sexual fermentează ca un must tulbure de toamnă. Faptul nu trebuie să ne mire. Erotomania din căminele studențești ale României are astăzi un domeniu matematic marcat cu plus infinit pe abscisă și zero barat pe ordonată" (p. 101). Dincolo de aceste texte cvasi-jurnalistice privind prezentul și viitorul slujitorilor cultului ortodox, cartea lui Mihail Neamțu grupează tematic mai multe eseuri de filozofie și teologie, exerciții de admirație pentru opera și viața unor monahi
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
tipul solului și de condițiile solicitării. In fig.14 este reprezentată grafic variația tensiunii de compresie și a coeficientului c în funcție de deformația solului, pentru n =1. După cum se observă din grafic, coeficientul c reprezintă tangenta unghiului α, unghi format de abscisă și dreapta ce trece prin originea axelor și punctul corespunzător de pe curba tensiunii (linia întreruptă), adică: c = ασ tg Z c = În literatura de specialitate, se apreciază că în procesul interacțiunii sistemului de rulare cu solul este cel mai complet
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
respectivă și curba de frecvență a ploii de calcul. Cunoscând durata ploii de calcul, tp, pentru tronsonul care se dimensionează și frecvența „f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct se duce o paralelă la abscisă și se intersectează ordonata (axa verticală). În acest punct se citește pe axă valoarea intensității normate a ploii
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct se duce o paralelă la abscisă și se intersectează ordonata (axa verticală). În acest punct se citește pe axă valoarea intensității normate a ploii de calcul „i”. f = 2/1 f = 1/1 f = 1/2 i pt (min.)pt i (l/s ha) 2.3
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
sistem unitar, pe timp ploios se utilizează diagramele din figurile 2.80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie mai mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
rigole) se va face tabelar. Modul de lucru este următorul: - se consideră panta rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A; - din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă și se citește valoarea debitului rigolei (Qrigolă). Pentru evacuarea apelor meteorice în afara localităților, când relieful permite, se vor proiecta canale (șanțuri) deschise, denumite canale (șanțuri) de gardă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A; - din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă și se citește valoarea debitului rigolei (Qrigolă). Pentru evacuarea apelor meteorice în afara localităților, când relieful permite, se vor proiecta canale (șanțuri) deschise, denumite canale (șanțuri) de gardă, care conduc apele direct la emisarii cei mai apropiați. Aceste canale (șanțuri) au
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
canalizările drepte kb = 0,25 mm. Diagramele pentru dimensionare și verificare sunt prezentate în figurile i.18.. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalc) și debitul la secțiune plină (Qp); - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul A) (Q = f (h)); - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citindu-se gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
calcul (Qtotcalc) și debitul la secțiune plină (Qp); - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul A) (Q = f (h)); - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citindu-se gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B; - din punctul B se coboară o perpendiculară
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul A) (Q = f (h)); - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citindu-se gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B; - din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul - (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
se intersectează axa ordonatelor citindu-se gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B; - din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul - (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura i.22.). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
rigole) se va face tabelar. Modul de lucru este următorul: - se consideră panta rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A; - din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă și se citește valoarea debitului rigolei (Qrigolă). i.10. Rețea de canalizare - sistem mixt Rețeaua de canalizare în sistem mixt se aplică de la caz la caz
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la abscisă, găsindu-se punctul A; - din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă și se citește valoarea debitului rigolei (Qrigolă). i.10. Rețea de canalizare - sistem mixt Rețeaua de canalizare în sistem mixt se aplică de la caz la caz, astfel pentru localitățile ce au posibilitatea de a deversa direct în receptori apele
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
faptul că lumea e o pădure în care ființele din specia homo sapiens sunt adormite și numai creativitatea le poate înălța, chipurile; ei bine, eu îmi declin incompetența asupra cizelării și lustruirii unor atari specimene de grad inferior, care pe abscisa timpului nu au înregistrat niciun progres, ei creându-și, din inefabil și derizoriu, perspectiva unei lumi imposibil de demonstrat matematic și de încadrat într-un curent filosofic, enciclopedismul cunoașterii fiind acceptat nu sub forma impunerii, ci ca o necesitate mulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru noi doi: Proaspete legume și vreo patru ouă moi, Mezeluri, pâine neagră, cu unt și dulceață Și-un suc de fructe, ea fiind o sugăreață. Cu un furou cam scurt în care adormise Simții parcă ceva urcând pe noi abscise. Când, se-aplecă neașteptat de mult spre mine, Zicând: -azi ar trebui să fac sex cu tine, Și asta repede acum, fără preludiu, Fără a moșmondi cu plictis și cu studiu. Brusc m-am luminat și am scăpărat cu ochii
ORARUL DIMINEŢII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364417_a_365746]
-
rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... Evanghelia Tăcerii este o carte rară, despre trăirea
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]