1,588 matches
-
imperative, liniile curbe se îndulcesc sau dispar cu totul în spațiul unei geometrii fără concesii. Topografia devine topos, orașul devine cetate, spațiile mari se preschimbă în incinte, în spații intermediare (arcade, porți, ferestre) sau în spații simbolice și rituale propriu-zise (abside, cărți, veșminte etc.). O componentă hieratică, de extracție oriental-bizantină, se exprimă tot mai vizibil în arta sa, fără, însă, a împinge reprezentarea în zona mimetismului sau în aceea a reanimării teziste. Cu toată vocația hieratic-abstractă pe care această pictură pare
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
spuneam, iar cearșafurile se pliau unul pe altul, ca feliile unui creier desfigurat de emoție, când regăsește firul ce duce în grădinile lui Adam!) 5. La San Apollinare In Classe am mai trăit astă-vară o secundă mirată de eternitate în absida aurită, când păstorul își ducea turmele de mioare la păscut, sau poate la abatoare, iar ea stătea îngenuncheată, cu mâinile împreunate în golul ce se deschidea sub cupola de smoală; am mai auzit undeva mările risipind oglinzile sparte, am mai
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
potopul fusese dîn invocarea lui Poseidon; ori din plînset. (Adolescent fiind corăbii scufundam, pomană mării mele și jertfă le dădeam...) O urgie abea șoptită îl făcu să tresară. Cîntările străvezii ale doamnei Hildegard von Bingen. Și un prizonierat sirenoid în absida unei catedrale... Visul i se adeveri; mătăsurile zăceau neclintite în finestre. Doar marea torcea tăvălindu-se la piciorul lui. Erea o chemare continuă, pe care o avusese în scoica urechii de mai-nainte de-a se naște. O unduire molcomă
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Nici cerși în lumânare Nici să mor Dar cui îi doare Tot absintul dintre piepți Eram flori și păream beți Morți eram și eu Iubitu-te-aș până ierți Și înc-o zi Atât cât are preaflămânda Nesătula ta răbdare. În absidă Așa să scrii pentru că Dumnezeu avea un picior Din lemn de sânger uscat și fără rimă Pentru că avea un picior de lemn Și statuia putea fi a lui Și-n pocale - Cu dumnezeii - Va plânge și va geme Tot totemul
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
culturi, bisericile de lemn reprezintă o chintesență a artei modelării lemnului în folosul omului. În construcție nu întâlnești fierul. Biserica are planul, în general, dreptunghiular și simplu. Descoperi silueta zveltă a bisericii datorită turnurilor clopotniță amplasate pe naos sau pronaos. Absidele sunt poligonale și decroșate în general. Picturi murale, de multe ori cu tentă populară sau istorică. Acoperișul se «îmbracă» adesea cu o dublă poală pentru a impresiona și mai mult prin rafinament. Acestea sunt caracteristicile principale ale bisericilor de lemn
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
Timotei Seviciu, episcop al Aradului și Hunedoarei, a avut inițiativa reînființării Schitului de la Feredeu. Clădirea vechii biserici a fost reconstruită în întregime și extinsă, iar vechiul izvor a fost reamenajat pe direcția nord-vest, la o distanță de 5 metri de absida noului lăcaș religios. Concomitent au mai fost construite o serie de clădiri anexe. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentată cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționată din lemn masiv de stejar sculptat. Fațadele
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
registre orizontale preluate din tradiția bisericilor românești medievale. De asemenea, porticele sunt o sinteză între cerdacul popular și colonadele din arhitectura mănăstirilor și palatelor brâncovenești. Acestea sunt amplasate la intrarea principală, protejează intrările laterale din dreptul pronaosului și înconjoară semicircular absida altarului. Cele șapte turle sunt înconjurate de colonade, asemenea porticelor de la primul nivel, dialogând armonic cu celălalt registru compozițional, iar cea principală se va înălța până la 120 de metri. Patriarhia Română a explicat, luni, într-un comunicat, necesitatea construirii acestui
Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale () [Corola-journal/Journalistic/25613_a_26938]
-
imperative, liniile curbe se îndulcesc sau dispar cu totul în spațiul unei geometrii fără concesii. Topografia devine topos, orașul devine cetate, spațiile mari se preschimbă în incinte, în spații intermediare (arcade, porți, ferestre) sau în spații simbolice și rituale propriu-zise (abside, cărți, veșminte etc.). O componentă hieratică, de extracție oriental-bizantină, se exprimă tot mai vizibil în pictura lui Gherasim, fără, însă, a impinge reprezentarea în zona mimetismului sau în aceea a reanimării teziste. Cu toată vocația hieratic-abstractă pe care pictura sa
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
se va risipi În momentul cînd vor ajunge În locul către care se Îndreptau și despre care nu știa deocamdată nimic. Merseră la deal pe valea Îngustă a pîrÎului pînă Într-un loc unde torentele săpaseră În stîncă un fel de absidă care lărgea neașteptat albia. De partea cealaltă, aluviunile ridicaseră pe lîngă mal o fîșie Îngustă de pămînt, acoperită cu tufe și bălării de o vigoare nefirească care camuflau gura peșterii, aflată chiar sub mal. Străbătură mai Întîi o galerie În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
computerul, cartea electronică", ne recomandă un purtător de cuvînt al tîmpeniei arțăgoase, branșat la Internet, dar debranșat de la bun simț. "Fii internaut sau dispari!" Pandantul ieșean? Scriitorii "revoluționari" n-au avut ce distruge decît biblioteca-donație Traian Chelariu, de la Casa cu Absidă, sediul Asociației. Au purificat-o, chipurile, de cărți marxiste, pînă a dispărut cu totul. Chit că Traian Chelariu numai comunist n-a fost: după ce-a ieșit din pușcărie, l-au repartizat la ecarisaj-deratizare. El sau Caraion o fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
are dangerous. They know they can survive." Încălțat în niște sandale, purtând niște pantaloni de trening și un sacou mototolit, cu părul crescut în exces, trăind într-o mizerie anahoretică - undeva se află un aragaz cu butelie, iar încăperea cu absidă are ceva de refectoriu -, Stephen are ceva din aerul unui filozof travestit în cerșetor. Camera urmărește minuția cu care Stephen aranjează ambalajul unei felii de cașcaval și modul riguros, matematic, cu care taie o bucată, reflexele unei ordini care a
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul unei subtile alchimii spirituale. Strigătul exterior se reprimă, se gîtuie, implozează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
restauratorului se simte la privitul de aproape, ori de departe al lucrărilor; succesiunile straturilor care conduc absorbția luminii spre aurul sau argintul ce plachează fragmentar punctele de fugă ale lucrărilor, dau o savantă poetică elaborării. Regăsim aici aerul rafinat al absidelor lui Marin Gherasim, ca și când artistul Doina Mihăilescu și-ar fi propus să pună sub lupă fragmente ale unui decor iconografic, unde semnele plastice par a se topi unele în altele. Rămân în primplan, ca niște contururi zdrențuite, numai umbrele aurite
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
de un alt citat, ne-ar fi mai ușor să amintim că primele lucrări, despre care am scris în acest text, prin caroiajul în relief ne trimit cu gândul la mozaicurile bizantine, cele de la Sant’Apollinare in Classe, de pe plafonul absidei centrale, din care, în cazul de față, nu a rămas decât umbra de aur a divinității! 3. Dacian Andoni. Construit la școala ieșeană, dar cu un doctorat la Timișoara, acest autor nu ezită să intre pe traseul conceptualismului bănățean, iar
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
tip origenian, în care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate prin autoestropiere, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul unei subtile alchimii spirituale. Strigătul exterior se reprimă, se gîtuie, implo-zează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
Marin Gherasim, sub cupole imperiale Palatul Baroc i-a găsit lui Marin Gherasim locul ideal de așezare, același în care expuneau în toamna trecută artiștii Madi și Gheorghe Zărnescu, sub arcele încăperilor de la parter, în nișele ovale, sugerând ele însele absidele unor închinări, cum sunt de multă vreme și lucrările acestui mare artist... Toate comentariile anterioare asupra acestora de acum, dar mai ales asupra celor din trecut - afirmând că asta a fost/este forma de protest a lui Marin Gherasim la
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
mai de temut, timpul. E o operă care s-a copt, s-a esențializat, clasicizând, surprinzător, o formulă care dorea să abstractizeze înlăuntrul modernității, ca un construct dematerializat și adus la întâlnirea cu ideea. Cele două cicluri, Memoria și Reconstrucția Absidei, merg exact pe traseul acesta, al proiectării unei amintiri de dincolo de veacuri și adusă în realitatea plastică fără efort, cu de la sine putere, pentru că mâna demult a învățat să le urmeze linia pură, ca și când ar veni direct din imaginație. Mă
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
mai mult mă duce gândul, aproape fără să i-o cer, spre acel spațiu ravennat al bazilicilor Sant Apollinare in Classe și San Vitale, cu aurul lor risipit din belșug sub puzderia cuburilor de sticlă ce sporește până la ideal strălucirea absidelor, încât pecetea dumnezeiască să fie definitiv legitimată. Nu s-au păstrat până la noi numele tuturor meșterilor care au construit acele visuri și nici pe celelalte, din spațiul nostru, nu le știm încă, deși undeva ele sunt sub spuza memoriei, de unde
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
asta și înainte și ajunsese la concluzia că așa e drept, că slabul e întotdeauna mai vrednic de milă decât grasul. Mai stătu în cumpănă puțin, apoi se hotărî s-o caute pe Katia în biserică. O văzu în stânga, în absidă, stătea la rând, lângă preotul care spovedea. Arăta severă, moțul nu-i mai ieșea de sub basmaua legată mai jos, avea două cute adânci la tâmplă. Katia se apropie de preotul gălbejit, cu barba încărunțită, el îi vorbi ceva mult timp
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
e sarea veșnică veșnică Si totusI sufletul cald salută pe cer splendoarea fântânilor florale Iar dacă nu-i mintea de pe urma creează privighetoare Dacă nu-i Lumea Un gândac de bucătărie traversează printre picioarele Greței un hol din hamburg În prima absida pe stânga la Sân Pietro vărul crăpat desparte Fecioara de Prunc Din preaplinul luminii de zi țâșnește asurzitor o rază de întuneric Lumea-i cuprinsă `n inima mea adânc `n inima mea și nu pot s-o deschid decât cu
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
cu care era pardosită curtea Pretoriului, cunoscută sub denumirea de lithostratos (pardosit cu pietre - Ioan 19, 13), se păstrează în mănăstirea franciscană Ecce Homo (Iată Omul). O altă parte a lithostratos-ului cuprinde rezervoarele subterane, construite pentru necesitățile Templului Iudaic și absida cu trei uși, cunoscută sub denumirea „Ecce Homo” (Iată Omul) și care se află în mănăstirea pentru maici Surorile Sionului. Potrivit tradiției, de aici L-a prezentat Pillat pe Hristos fariseilor, care cereau condamnarea Lui. În cea de a treia
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
boieluri. „Cum să spălăm blestemul crescut pe noi, din pântec?” „Cărarea cea mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta și absida, sub talpă - vasiliscul, blestemul și aspida, luând privighetorii scris fin ca borangicul, din curcubeu grăunțul ce-nfloare mozaicul. „Și-aici, grăiește magul, votivului icoana: Să fiți de-a pururi tineri! Cum să-ți zidesc Izvana ce-acum îți alăptează - os mușatin
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
prea puțin exploatat. În absența risipei de imaginație dovedite sub „Umbrele pentru Lacrimi“ de Ovidiu Mihăiță, farmecul „Cetății lucrurilor care Nu există“ datorează enorm muzicii lui Tibor Cari și, mai ales, obiectelor de scenă realizate de foarte inspiratul Tudor Bodiciu. Absidele Casei Triade l Pictură Marin Gherasim Covârșitoarea expoziție deschisă în aceste zile la Casa Triade este deopotrivă prilejul excepțional al întâlnirii cu opera unuia dintre cei mai mari pictori români, maestrul Marin Gherasim, și al recuperării, fără învăluire, a unei
Agenda2005-43-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284319_a_285648]
-
este deopotrivă prilejul excepțional al întâlnirii cu opera unuia dintre cei mai mari pictori români, maestrul Marin Gherasim, și al recuperării, fără învăluire, a unei istorii dramatice: demolarea Ansamblului Văcărești în timpul regimului Ceaușescu. „Am trăit această cumplită distrugere, iar ciclul Absidelor este calea mea de a restaura acest patrimoniu: o restaurare morală, ca memorie, căci alta nu este posibilă“, a mărturisit profesorul Gherasim, precizând: „am adus aici lucrări pe care nu le-am mai expus nicăieri, nici la București: le voi
Agenda2005-43-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284319_a_285648]