267 matches
-
Lucica Sava, Gabriel Petru Băețan, Andreea Maria Dănilă, Nicole Vasilcovschi, Ion Croitoru. „Un lucru este de-acum verificat, cum că: în tot ceea ce a consemnat aici, Gheorghe A. Stroia n-a pierdut din vedere - întregul - și n-a căzut în absolutizări metafizice. Așadar, în concepția criticului literar Stroia, creația în sine sau în subsidiar devine o problemă de conștiință și nu în ultimul rând, meditație pe marginea operei literare ca efect al sondării interiorului ei, dar și o continuă confruntare, revelare
DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI (APRECIERI CRITICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Colectia_exegesis_a_editurii_armonii_gheorghe_stroia_1346307253.html [Corola-blog/BlogPost/355322_a_356651]
-
creat, producând stupoare printre observatori și cei care le cad victime. Ideologia americană a ajuns să fie reprezentată cel mai bine de refrenul cunoscutei piese „My wayˮ a lui Frank Sinatra și de versurile piesei lui John Lenon, „Imagineˮ. Problema absolutizării propriei căi este aceea că nimic veritabil nu mai este luat în serios atunci când toți se ghidează după acest slogan - ca în cazul like-urilor pe facebook, care se dau cu milioanele zilnic pentru lucruri foarte diferite și de calități foarte
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
Lucica Sava, Gabriel Petru Băețan, Andreea Maria Dănilă, Nicole Vasilcovschi, Ion Croitoru. „Un lucru este de-acum verificat, cum că: în tot ceea ce a consemnat aici, Gheorghe A. Stroia n-a pierdut din vedere - întregul - și n-a căzut în absolutizări metafizice. Așadar, în concepția criticului literar Stroia, creația în sine sau în subsidiar devine o problemă de conștiință și nu în ultimul rând, meditație pe marginea operei literare ca efect al sondării interiorului ei, dar și o continuă confruntare, revelare
„DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI” de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Editura_armonii_culturale_colectia_editura_armonii_culturale_1346643143.html [Corola-blog/BlogPost/343892_a_345221]
-
acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” Gândindu-ne lavom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” [28] Sfinții Părinți și Scriitori bisericești, preluând acele semințe de adevăr din filosofia elenă antică
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de raze luminoase. Biblia ne învață că „Dumnezeu este iubire ... ” și ,,Dumnezeu este milostiv și plin de îndurare, îndelung răbdător și plin de bunătate ” (Psalm 145.8), este sursa bunătății, izvorul ei, iar ideea plinătății, ni se spune, trimite la absolutizare și astfel spunem că în Dumnezeu se află bunătatea absolută care ajunge la noi prin Duhul Sfânt. Părintele Dumitru Stăniloae definea: „Persoana divină care face transparent pe Dumnezeu prin putere și lumină mai presus de fire pe de o parte
CE ALEGEM PENTRU VIAŢA NOASTRĂ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Ce_alegem_pentru_viata_noastra_.html [Corola-blog/BlogPost/344307_a_345636]
-
de la Dumnezeu, la creație, pentru a ne fi treapta inițială de suire și cârja de început în drumul spre cunoașterea Lui. Nae Ionescu, filozof și logician, nu s-a desprins niciodată de învățătura Bisericii în această privință și a combătut absolutizarea raționalismului, ceea ce îmi pare un eroism neobișnuit la un profesor de logică. Noi nu facem decât să lichidăm raționalismul; nu raționalismul adevărat cu care misticismul a trăit totdeauna în cea mai bună pace, ci raționalismul cartezian, care este o răsturnare
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
de sinceritate, găinăriile sau ciordeala dacă vreți, și altele, și altele, și altele. Cui îi sunt imputabile toate aceste acuze? Numai celor care le-au comis, pentru că faptele noastre vorbesc întotdeauna despre noi și despre caracterul nostru. Fără generalizări, fără absolutizări, pentru că nu toți membrii etniei cu pricina se regăsesc aici. Au avut și vor avea, sunt convins și în continuare, vârfuri culturale și artistice, care fac mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/I_am_looking_for_a_job.html [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
garantat". 21. De asemenea, prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Curtea a statuat că dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii organice". Or
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
un struț șchiop și o cămilă fără cocoașă, apte doar pentru demagogie de gașca uzurpatoare și acaparatoare în privința principiilor democratice și fără a-și înfrâna cu nimic în practică guvernamentală instinctele totalitariste: Dacă nu precum în ideologia dinainte, măcar prin absolutizarea fiscalului în viața socială, nemaiținând deloc seama de celălalt domeniu: al productivului. Și tot prin asemenea practici au ajuns la lecția din 16 noiembrie, obligându-ne să constatăm această direcție a manifestărilor lor dușmănoase, mult mai mult către cetățean decât
ACEŞTI POLITICIENI CU MANEVRELE LOR DUŞMĂNOASE... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1418712524.html [Corola-blog/BlogPost/367776_a_369105]
-
citite și în atîtea feluri cît de feluriți sînt cititorii lor. De asemenea, este restrictiv să acceptăm că în „Din Văianu la Toronto” am avea doar un Bildungsroman: ani, fapte, devenire etc. Lectura ne ferește de orice tip de încadrări/absolutizări dogmatice. Înclinăm spre definiția blagiană de „Hronic și cîntec al vîrstelor”. E un punct de vedere... Prof. dr. George Mirea , București, 21.VI.2011 (Solstițiu de vară) Referință Bibliografică: VOLUMUL DE NUVELE„CIREȘE AMARE” AUTOR ION C GOCIU - NOTE DE
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
de la Dumnezeu, la creație, pentru a ne fi treapta inițială de suire și cârja de început în drumul spre cunoașterea Lui. Nae Ionescu, filozof și logician, nu s-a desprins niciodată de învățătura Bisericii în această privință și a combătut absolutizarea raționalismului, ceea ce îmi pare un eroism neobișnuit la un profesor de logică. Noi nu facem decât să lichidăm raționalismul; nu raționalismul adevărat cu care misticismul a trăit totdeauna în cea mai bună pace, ci raționalismul cartezian, care este o răsturnare
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
sterilitatea noilor spiritualități materialiste (din care face parte și psihanaliza practicată de V.D. Zamfirescu) și bogăția de viață a creștinismului. Sau contrastul dintre cunoștințele nemântuitoare (ori chiar antimântuitoare) și Cunoaștere. Departe de mine să neg meritele reale ale psihanalizei, însă absolutizarea ei și cu atât mai mult așezarea pe soclul spiritualității reprezintă un abuz - ca florile de plastic. Materialismul și psihismul nu pot da răspunsuri adecvate tocmai pentru că nu se raportează adecvat la om; se apelează la o lentilă spartă. Edmund
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1436805951.html [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire în egală măsură. Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201494_a_202823]
-
întrucât aceasta neagă legiuitorului competența conferită prin Constituție de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea să și-l valorifice, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale celorlalți titulari, pe care este ținut să le respecte. Absolutizarea exercițiului unui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari, cărora autoritatea statală le datorează în egală măsură ocrotire, situație de neconceput într-un stat de drept, dar pe care autorul excepției, tributar unei viziuni pro causa, determinate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157723_a_159052]
-
august 2004. În această decizie Curtea a constatat că susținerea potrivit căreia art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrânge dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcându-se însă abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de cele ale art. 136
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182146_a_183475]
-
și securității acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate". În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea constată că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora "conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", ca și de cele ale art. 136 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154165_a_155494]
-
României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, și Decizia nr. 119 din 1 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 4 mai 2005, dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii organice". Potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238150_a_239479]
-
operațiuni juridice, cheltuielile aferente normalei desfășurări a procedurii fiind suportate din averea debitorului, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 . Însă, în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5) , care consacră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213470_a_214799]
-
art. 16 alin. (4), art. 18 și art. 37 alin. (4) și (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 . În aceste decizii Curtea a reținut că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită, constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185543_a_186872]
-
urmare, structura politică a Parlamentului ar fi permis evitarea adoptării legii prin procedura prevăzută de art. 114 din Constituție. În continuare, se arată că dreptul Guvernului de a decide asupra oportunității și conținutului inițiativei legislative nu este unul absolut, iar absolutizarea dreptului Guvernului de a apela la această procedură ar duce la transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, ceea ce ar interfera cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului. 2. Se susține că legea criticată, în ansamblul său, încalcă dispozițiile art. 5^9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
național, Curtea constată că textul art. 41 alin. (5) din Constituție nu prevede și nu garantează negocierile colective la nivel național, astfel încât cadrul în care se desfășoară acestea este cel stabilit de către legiuitor. În caz contrar, s-ar ajunge la absolutizarea dreptului la negocieri colective, drept care trebuie să țină cont de condițiile economice și sociale existente în societate la un moment dat. Este vorba de menținerea unui echilibru just între interesele patronatului și al sindicatelor; desigur, vor exista domenii în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
de către fiecare stat membru. De asemenea, această obligație trebuie să fie proporțională și transparentă. II.1. Referitor la critica de neconstituționalitate care vizează încălcarea dreptului de proprietate al operatorilor de cablu, Curtea constată că, de principiu, aceasta pornește de la premisa absolutizării prerogativelor dreptului de proprietate. Având în vedere natura criticilor de neconstituționalitate, precum și conținutul normativ al textelor supuse controlului de constituționalitate, Curtea trebuie, mai întâi, să stabilească dacă sfera dreptului fundamental invocat se referă și la serviciul prestat de operatorii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253413_a_254742]
-
44 alin. (1) din Constituție, creanțele asupra statului sunt garantate, Curtea reține pertinența invocării prevederilor constituționale privind garantarea dreptului de proprietate. Cu toate acestea, Curtea constată că în argumentarea criticii sale autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca și de acelea ale art. 136 alin. (5) care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156585_a_157914]
-
calitatea de proprietari de la data preluării. Însă nici în asemenea situații nu există temeiuri care să impună și să justifice calificarea reglementării în cauză ca fiind neconstituțională. În argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de acelea ale art. 136 alin. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156273_a_157602]