14 matches
-
insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ. Cu același prilej Curtea a reținut că exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238302_a_239631]
-
la justiție, formulate cu privire la acțiunea în despăgubiri pe care partea îndreptățită o poate formula împotriva statului, este neîntemeiată. În acest sens, Curtea reține că exercițiul niciunui drept fundamental recunoscut de Constituție sau de tratatele internaționale privind drepturile omului nu trebuie absolutizat, astfel încât instituirea prin lege a unor condiții procesuale de valorificare a respectivului drept, cum este, în speță, obținerea unei hotărâri de angajare a răspunderii penale sau disciplinare a magistratului care a determinat eroarea judiciară, prealabile dreptului la acțiune pentru repararea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260925_a_262254]
-
patrimoniul pe care se întemeia universitatea. Curtea apreciază că această împrejurare nu era de natură a aduce atingere dreptului de proprietate. Astfel, așa cum s-a precizat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235044_a_236373]
-
din 11 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, cu prilejul soluționării aceleiași excepții de neconstituționalitate și cu o motivare asemănătoare celei din prezenta cauză, dreptul de proprietate privată nu trebuie absolutizat, făcând abstracție de dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, "în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212270_a_213599]
-
a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. În ceea ce privește critică referitoare la încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcându-se abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", ca și de cele ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165994_a_167323]
-
în punctul său de vedere, arată ca dispozițiile art. 27 din Legea nr. 114/1996 nu contravin dreptului la liberă circulație consacrat de art. 25 din Constituție, ale cărui condiții de exercitare sunt lăsate pe seama legiuitorului. Acest drept nu trebuie absolutizat, ci urmează a fi apreciat în concordanță cu dispozițiile legale, care pot prevedea limitări ale exercițiului acestui drept. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129588_a_130917]
-
reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ". În sfârșit, cu același prilej s-a reținut că exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233956_a_235285]
-
reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ." În sfârșit, cu același prilej s-a reținut că exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228806_a_230135]
-
contexte care solicită din partea ei răspunsuri convingătoare, diverse, eficiente. Fără să promovăm un optimism nefundat, opinăm că multiplicarea și diversificarea modelelor familiale, alături de modelul clasic, tradițional al familiei conjugale, constituie un semnal că nici un model de organizare familială nu trebuie absolutizat, considerându-l universal valabil și imuabil. Cei care străbatem spațiul școlar de ceva timp, știm că există copii proveniți din familii monoparentale sau care trăiesc în concubinaj care au urmat un traseu școlar excelent, la fel cum există și copii
Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
1.2. Funcția expresivă Funcția expresivă (numită și emotivă sau interjecțională), centrată pe emițător este legată mai mult sau mai puțin conștient de latura "individualității intelectuale", de dimensiunea afectivă a emițătorului în confruntarea cu realitatea non-verbală. Procesul gândirii nu trebuie absolutizat în viața spirituală a omului, atunci când vorbim de unicitatea lui intelectuală. Limba depășește simpla sferă de exprimare și formulare a gândirii, din nevoia ființei de a-și exprima propriile sentimente și trăiri. Prin funcția expresivă, emițătorul exprimă conștient sau inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să fie un ghid extraordinar prin labirintul textului și omite câteodată finalitatea oricărei incursiuni în ficțional: literatura trebuie să fascineze. De aceea, dincolo de metodele utilizate, critica literară își păstrează caracterul predominant eseistic, reprezintă un punct de vedere care nu trebuie absolutizat, dar are meritul de a readuce în prim-plan aspecte ale universului literar care altfel ar putea fi ignorate, uitate sau devalorizate. Acest fapt am încercat să-l realizăm și prin studiul de față. Conexiunile stabilite între operele acestor scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mult, valorile devin operante numai dacă sunt internalizate de către indivizi. Apoi, a deduce sistemul de valori efective specific unei culturi - și nu doar versiunea sa declarată la nivel abstract - presupune studierea mentalităților și conduitelor individuale. Totuși, individualismul metodologic nu trebuie absolutizat nici aici, pentru că valorile există și la nivel supraindividual, fiind promovate de către structuri și instituții sociale (școală, familie, Biserică, mass-media etc.). Acceptabilă pare teza, avansată cu mai bine de o jumătate de secol în urmă în antropologia culturală, a cauzalității
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de generație și a unor nume consacrate de pe scena literară autohtonă avem și în Nu al lui Eugen Ionescu, apărut tot în 1934. Ionescu e însă în război cu toată lumea, inclusiv cu propriile teze avansate pe parcursul deconstrucțiilor, într-un relativism... absolutizat. În comparație cu acest sofist sclipitor, mai tânărul Steinhardt este un spirit mai conservator și mai constructiv. Săgețile otrăvite pe care le lansează vizează ținte precise și urmează anumite direcții, pentru a apăra niște valori sociale și instituționale burgheze. Steinhardt ar vrea
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
două tangente la film ca artă și expresie a libertății. Povestea este a filmului, iar studiul de caz cu un montaj critic minuțios și inteligent oferă consistență profilului teoretic al cărții. Criteriul estetic nu este abandonat, dar nu mai este absolutizat, filmul este corect plasat într-un context politic, iar criticul focalizează tensiunea dintre estetic și propagandă, dintre libertatea negociată a cineastului și constrângerile ideologice ale unui aparat de propagandă care dictează în special în anii ’50 prin intermediul scenariului ca libret
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]