16 matches
-
Brâncuși, totuși românul va scoate sculptura din banalitate stilizându-i și șlefuindu-i... o viață întreagă linia și forma, pentru a o expune lumii așa cum este ea la origine, precum omul la început în pântecul mamei sale. Imbecilizându-i pe abstracționiști, Brâncuși crează sculptura ca și artă-concept al începutului, gândire simplă, inspirație din natural și adevăr, așa cum apare orice creatură, începând cu fragilitatea concepției și a nașterii - și cum n-a fost până la el -, antichitatea sărind peste frumusețea începutului firav, inspirată
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Abstraction.Vernisată în luna mai și rămasă deschisă de-a lungul verii (se va închide pe 12 septembrie), expoziția reunește, la fel ca în prima sa etapă(Structure & Energy - The Need for Abstraction, iunie-septembrie 2013), lucrări semnate de trei importanți „abstracționiști” autohtoni: regretații Vincențiu Grigorescu și Romul Nuțiu, precum și Diet Sayler (doi dintre ei, Grigorescu și Sayler, avînd și remarcabile cariere internaționale, după stabilirealor în străinătate, în Italia, respectiv în Germania). Curatoare: Marzia Ratti și Joana Grevers (directoarea Galeriei 418). Născut
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler by http://uzp.org.ro/intilnire-cu-artistul-romano-german-diet-sayler/ [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
și Joana Grevers (directoarea Galeriei 418). Născut în 1939 la Timișoara, absolvent al Politehnicii locale și format tot acolo, la Timișoara, ca artist, devenit pentru cîțiva ani bucureștean, apoistabilit la Nürenberg, în 1973, Diet Saylereste unul dintre cei mai reputați „abstracționiști” internaționali ai ultimelor decenii. „Concretist”, „constructivist”, pictor dar și grafician, autor de colaje și lucrări în „tehnici mixte”, de intervenții ambientale ș.a.m.d., artistul a expus în mari muzee și în galerii influente, a realizat intervenții vizuale în spații
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler by http://uzp.org.ro/intilnire-cu-artistul-romano-german-diet-sayler/ [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
și Debuffet. Apoi câțiva abstracți riguroși, care merg până la alb și negrul lui Vasarely; b) căutarea reflexelor schimbătoare ale nuanțelor " animate" într un flux mult mai luminos decât colorat: este vorba de toată descendența impresioniștilor și a neoimpresioniștilor, până la acei "abstracționiști" , cu reflexelor lor sclipitoare; c) căutarea culorii întinse mai mult sau mai puțin modulată, uneori destul de puțin modulată, și a cărei strălucire e susținută prin câteva raporturi cromatice esențiale, câteodată insolite, de pildă două rosuri unul lângă altul: e descendența
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prea solicitate. Într-una din săli, o doamnă ghidă plasată într-un semicerc de turiști englezi insistă asupra valențelor tabloului Masturbarea de Salvador Dali. Două bătrânele care o încadrează ascultă cu multă atenție. Renunț, după ce mai străbat câteva săli cu abstracționiști și cubiști. După impactul Prado, ceea ce văd aici mi se pare o palidă replică a modernității, de care acesteia ar trebui să-i fie rușine. Contrastul e prea mare. Din două una: sau căile pe care le-a urmat pictura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
RITL, 1988, 1-2; Sașa Pană, Despre Tristan Tzara și Urmuz, MS, 1990, 3-4; Paul F. Silvan, Antologia personajului urmuzian, F, 1990, 12; Pop, Avangarda, 40-61, passim; Daniela Todorova, Limbajul creator de universuri autonome la Urmuz, LL, 1991; Nicolae Manolescu, Urmuz abstracționist, ST, 1991, 12; Negoițescu, Ist. lit., I, 237-239; Marian Popescu, O lecție cu Urmuz, TTR, 1992, 4; Nicolae Manolescu, Urmuz, RL, 1993, 10; V. Fanache, De ce s-a sinucis Urmuz?, APF, 1993, 3-4; Corin Braga, În lumea oglinzii, APF, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
comunice. Titlurile respective sună: "Despre expoziții", "Despre marii pictori moderni: Van Gogh, Cézanne, Gauguin, Matisse, Utrillo, Chagall, Paul Klee", "Despre câțiva artiști plastici români: Luchian, Andreescu, Pallady, Petrașcu, Tonitza, Ghiață, Brâncuși", "Criticii de artă", "Despre realismul socialist", "Despre abstracționism și abstracționiști", "Despre tehnica picturală", "Despre publicul expozițiilor". Ce vor fi devenit nu știu. Din investigațiile pe care le-am întreprins nu rezultă că ar fi existat un Fond }uculescu la Biblioteca Academiei Române sau la vreo altă instituție culturală. Șerban Țuculescu mi-
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
reperelor stabile - animă, într-un cerc vicios al excesului, radicalismele artiștilor moderni: pe urmele naturaliștilor, vitaliștii antiintelectualiști exaltă esența biologică a naturii umane, eliberarea „plebee” a instinctelor, puritatea impurității; pe linia cultivării unei naturi artistice de-naturate, suficiente sieși, cubiștii și abstracționiștii sînt în schimb seduși de geometria autonomă a formelor pure. Futurismul italian se naște din stilul flamboaiant al lui D’Annunzio, din filozofia lui Nietzsche și Bergson, prin filtrul fauvismului pictural. Din estetism, avangardele preiau și recondiționează cosmopolitismul exotic (radicalizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plus - „precursoratul” românesc și european, revista pledează pentru o tradiție a inovației constructive. Poetic vorbind, ea cultivă un modernism tolerant, nedogmatic și ecumenic, în cadrul căruia neobucolicii și neobizantiniștii stau alături de (post)simboliști, elegiacii visători - de activiști, iar hermetizanții, orficii și abstracționiștii - de expresioniști, futuriști și surrealiști. Termenul de „avangardism moderat” - vehiculat de critica noastră postbelică - rămîne valabil. Colaborează, de asemenea, cu versuri, traduceri și articole de opinie, critici precum Vladimir Streinu, Perpessicius și chiar Pompiliu Constantinescu... Printre colaboratorii revistei îi întîlnim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
română), d-na Arthur Segal, Paul Klee, C. Buholz, E.R. Vogenauer; din Suedia - Wiking Eggeling; din România - M.H. Maxy, Marcel Iancu, Mattis Teutsch, Victor Brauner, C. Brâncuși, Milița Petrașcu, Dida Solomon. Ceea ce constatăm este, înainte de orice, predominanța artiștilor „constructiviști” și abstracționiști din țări „periferice” (Belgia, Suedia) și, cu precădere, central-europene (Germania, Polonia, Ungaria, Ceholsovacia) - asta, evident, dacă facem abstracție de piesele de artă asiatică și ceilaneză... Relațiile lui Marcel Iancu și M.H. Maxy cu liderii dadaisto-constructivismului european (Richter, Arp, Segal, Schwitters
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
original intervențiile celor doi, mixîndu-le cu experimente „costiniene” și comentarii pe măsură: „Clasicii sînt desăvîrșiți fiindcă sînt în perfect acord cu epoca lor”. Nostalgia clasicismului (fie ea și avangardistă...) e, de altfel, specifică atît lui Costin, cît și comilitonilor constructiviști, abstracționiști și puriști de la Contimporanul... Corespondența lui Jacques G. Costin cu Tzara (trei epistole, 21 iunie 1929-7 iulie 1930) atestă, fără drept de apel, dorința fierbinte a celui dintîi de a-și depăși complexul provincial prin traducerea în limba franceză, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
constructiviste care începe cu Vesnin și Lapșin terminînd la Rodchenko. Un articol de Donce-Brisy despre «spirit colectiv-cultură proletară», preconizează arta degajată de individualismul burghez și de onanismul intelectual care îl caracterizează”. În nr. 73 (februarie 1927) — o notă aniversară despre abstracționistul Kandinsky aduce din nou o nuanță rezervată față de „revoluția rusă”: „Wassily Kandinsky a împlinit 60 de ani. O viață întreagă consacrată artei abstracte. După o carieră de luptă în țara lui adoptivă Germania, a făcut parte din comitetele de artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe cele ale „transfugului” Eugen Ionescu, de pe poziții „optimiste”, realist-socialiste și - totodată - în numele clasicismului. Dar nu era oare jidanovismul o formă mutantă de clasicism, ideologic proletarizată? Într-o „temă” apărută în revista Teatrul din aprilie 1970 („G. Călinescu și teatrul «abstracționist»”, reluată în Teme I, Ed. Cartea Românească, București, 1971, pp. 41-48), Nicolae Manolescu demontează sagace prejudecata clasicizantă: „Cînd spunînd cuiva te iubesc! ni se răspunde șapte, am înțeles că universul a început să se desfacă”, scrie G. Călinescu într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sens superior (și poezia, și Cartea nunții, și Enigma Otiliei, și Șun), cunoaște totuși anume momente de îndoială. Conformismul scriitorului (care este totuna cu clasicismul lui) face, în asemenea momente, loc ironiei față de convenții. Criticul abstracționismului este, el însuși, un abstracționist. Acest aspect al operei lui G. Călinescu n-a fost luat suficient în considerare” (p. 43). În sprijinul acestor afirmații sînt luate ca exemple două „cronici ale mizantropului”. În „Sinuciderea” (apărută pentru prima dată în Adevărul literar și artistic, 1937
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și „fantastic” Deși pornește, ca și Sașa Pană sau Ion Biberi, de la asemănarea între Urmuz și Kafka, Ov.S. Crohmălniceanu îl consideră pe Urmuz un realist á rébours, ale cărui „materiale” de lucru sînt débris-urile citadine. Oricum, nu un „oniric”, un „abstracționist” (cum îl vedeau mai tinerii critici ai epocii, în contra realismului socialist), ci un (para)realist: „Nu e greu de văzut că universul lui Urmuz se încheagă din datele unei realități cotidiene puternic localizate și foarte prozaice. Obiectele care o compun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
economia contemporană a devenit: a) criza de materii prime b) poluarea c) informația d) globalizarea 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Pictorii care fac din lumină elementul principal al compoziției lor se numesc: a) expresioniști b) abstracționiști c) suprarealiști d) impresioniști 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Procesul de înlocuire a muncii fizice a omului cu munca mașinilor se numește: a) capitalism b) revoluție agrară c) eră tehnologică d) revoluție industrială 4) Marcați
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]