1,052 matches
-
sub semnul întrebării. Trăim (îl citez pe Gianni Vattimo, dar nu numai pe el) sub semnul unei "epistemologii debile"". Încă în celebrul său eseu din 1945, Societatea deschisă și adversarii săi, Karl Popper blama manipularea umanului de către marile sisteme ale abstractizării raționale, cu iz utopic, ale lui Platon, Hegel, Marx. O asemenea "incertitudine" poate fi calmată prin cooperare, prin mixtură, prin combinație. Prognoza d-lui V. Nemoianu este că mileniul al III-lea ori, mai prudent, măcar secolul al XXI-lea
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1. denarativizarea, 2. disoluția și 3. abstractizarea. în prima etapă, Ion Gheorghiu suprimă identitatea formelor integrate în portretele lui Arcimboldo; pești, animale, păsări, obiecte de recuzită și tot ceea ce înseamnă imagine descifrabilă se transformă în pete și în accente cromatice. Fără ca imaginea să sufere perturbări în ansamblul
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
limbaj și prin construcția formei. Încă din acest moment figurativismul lui Dumitriu este, de fapt, un pseudofigurativism, pentru că el nu urmărește detașarea unui reper anume și, mai apoi, consacrarea lui tocmai prin acest fapt, ci, dimpotrivă, realizează un proces de abstractizare sui generis, o punere implicită în concept; cu alte cuvine el încearcă instaurarea unor adevărate noțiuni plastice. După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt și prematur cu patru ani în urmă, o expoziție cum este aceea a recentei expoziții, dincolo de
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
și a moralei, cercetătorul, în baza dreptului său de a-și alege traseul științific, optează pentru metafizică și gîndire pură, tratînd însă la fel de riguros și cotidianul, și teoria probabilităților. Structură mentală de anvergură și recunoaștere internațională, cu o forță de abstractizare și de teoretizare rară în România, Solomon Marcus nu scrie pentru a populariza un discurs academic despre joc, ci îl aduce, chiar în formele sale sociale cele mai obișnuite, la nivelul capacității omului de știință de a-i descifra mecanismele
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
ilustrațiile infantile la poemul După melci) - dar cuprinde mai ales o examinare, amănunțită și comparativă, a numeroaselor ilustrații la cărțile lui Lewis Carroll (Alice în țara minunilor, Alice în țara din oglindă): între care apar mari diferențe de normalizare, focalizare, abstractizare. Seriile de gravuri ale lui Hogarth sînt interpretate prin prisma legăturii cu romanul englez din aceeași epocă. Alte idei demne de reținut din demonstrația autoarei privesc: jocul subtil dintre raportarea imaginii la textul literar și criteriile sale pur plastice de
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
Poetă "șaizecistă", Ileana Roman ( născută în 1940) suportă, precum o seamă de congeneri ai d-sale, fascinația materiei. E cu putință ca această întoarcere dureroasă, crispată, spre concret, spre palpabil, spre temeiurile irecuzabile ale existenței să includă un protest împotriva abstractizării ideologice abuzive, împotriva stării de, cum zice d-sa, "contratimp și tracasaj chinuitor ce a strîmbat destule destine", desigur nu numai scriitoricești. Cu atît mai vîrtos cu cît direcția de evocare a realului topit în viziune era anamorfotică, turbulentă, alinînd
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
dereticare, de ordonare a propriilor gînduri (dar nu numai) întreprind fel și fel de intervenții teoretice, răspunzînd astfel unei abisale nevoi de ordine și rînduială. Avea dreptate Spengler atunci cînd afirma că implantarea în teoretic duce inevitabil la decadență, la abstractizarea speculativă a valorilor și, implicit, la de-concretizarea lor. A încerca să-ți salvezi condiția de creator, conjugînd substantivul operei cu verbul teoretizării, înseamnă, în ordine componistică, derogarea de la menirea principală: aceea de a face sunetele să cuvînteze și nu
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
conform logicii cu două valori. (...) Adevărul depinde de culturile indivizilor. Fragmentarea lui, această tendință pe care o numim postmodernă, țîșnită din mințile domnilor Derrida, Baudrillard, Lyotard, trebuie să fie legată strîns de istorie. Legile erei moderne au fost obținute prin abstractizare. Li s-a atribuit existență. Ca să fie utilizate, fără discernămînt, în științele sociale" (pp. 159-160). În deja buna tradiție postmodernă, autorul face, în cîteva rînduri, referiri la cartea pe care tocmai o scrie. În intenția sa stă nu doar relatarea
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
capacității de a face și să ridice îndemînarea pînă la cotele înalte ale ideologiei. Pentru că în tot ceea ce a făcut Mattis Teutsch, indiferent de expresia imediată, se resimte indubitabil amestecul subtil de nonșalanță tehnică, de manualitate, și de capacitate de abstractizare, de control strict al materiei din teritoriul înalt al ideii. Ca și Brâncuși, încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar declarat al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Brâncuși se exprima paremiologic, sintetiza în
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
percepție a concretului, care făceau posibile, ca în gîndirea de tip magic sau ca în universul copilăriei, absorbția obiectului determinat în abstracțiunea categoriei și rezumarea metonimică a legității cosmice în anodin și în accidental, dar și cu puterea lui de abstractizare, de a sesiza conexiuni și de a-și teoretiza în mod sistematic observațiile directe, el nu este nici un artist ușor de abordat și nici, mai apoi, o dată abordat, lesne de citit pînă la capăt. Filosofia lui, gîndirea lui teoretică, cercetarea
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
sugerează o îndelungă istorie a mimesis-ului, ca mai apoi să ajungă, refăcînd calea inversă, la stadiile primare ale limbajului - cum s-a întîmplat, de fapt, în istoria picturii unde imaginea intră într-un amplu proces de disoluție pînă la completa abstractizare -, ci pleacă de la ultima ipostază a imaginii, de la disoluția ei, pe care o restaurează încetul cu încetul pînă îi restabilește structurile figurative. Dacă, vorbind în termeni strict tehnici, istoria picturii urmărește deplasarea interesului de pe epica imaginii, cu nenumăratele ei denotații
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
al capacității de a face și să ridice îndemînarea pînă la cotele înalte ale ideologiei. Pentru că în tot ceea ce a făcut Mattis-Teutsch, indiferent de expresia imediată, se resimte indubitabil amestecul subtil de nonșalanță tehnică, de manualitate, și de capacitate de abstractizare, de control strict al materiei din teritoriul înalt al ideii. Ca și Br�ncuși, încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar declarat al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Br�ncuși se exprima paremiologic
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
pentru provocări senzoriale devine abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă tranșant și definitiv. Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și formă cuantificabilă. Construcția și destructurarea sînt, în acestă amplă demonstrație, strategiile majore ale artistului. El a descoperit, asemenea fizicienilor, că lucrurile sînt reductibile, că orice structură poate fi analizată pînă
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
atît de complex în alcătuirea sa intimă. Schimbînd ce-i de schimbat, pictura lui Neagu este un adevărat ecorșeu al imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga textură a viscerelor sale geometrice. Dacă pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exterioritate, dar și unul de aducere în concret prin individualizarea componentelor, sculptura este supusă unei acțiuni similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
sonoră a trupurilor întunecate de femei din secolul nou cărora nu le era frică să înoate cu mine în întuneric și ieșeau la suprafață doar din cînd în cînd să ia o gură de brandy sau șampanie & care iubeau secretul abstractizării acelui amestec de obiecte care încurcau totul în calea cubiștilor & erau și mai rău făcute de suprarealiști cu mania lor pentru măsuri & reclame; Mina Loy care a fost lovită de puritatea kinestetică a păsării mele de bronz & Nancy Cunard ale
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
punct relativ rapid (deși implică mult skepsis), partea de reasoning și de vocabular din GMAT mie una mi se pare că vine dintr-o lume total străină nouă... un test care pune greu la încercare atât logică și capacitatea de abstractizare cât și cultură lingivstica a unei persoane, ca o radiografie completă a IQ-ului... și bineînțeles de câteva ori mai dificil pentru un non-nativ. Felicitări și multă bafta!! Te voi citi cu plăcere în continuare, și bineînțeles că aștept, precum
Adevăr și provocare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82465_a_83790]
-
e o treaptă nouă a esteticului, ba chiar - cine ar fi crezut? uite că a fost cineva care să o creadă - Ťanticameră a religieiť, locul cel mai apropiat de credință...". Și încă un fapt esențial. Critica estetică pe care adepții abstractizării prin metodă o suspectează de frivolitate, sărăcie, retardare, e, acolo unde există har, un gen bogat, debordînd de materii sub astrul libertății asocierii lor: "Critica nu trebuie să-și refuze nimic... Este genul (sau ar trebui să fie, dar nu
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
natură, simț estetic, tenacitate, capacitate de adaptare la exigențele unui grup. De asemenea, oferă pedagogilor și o serie de modalități de educare a unor aptitudini și capacități intelectuale: îndemânare manuală, imaginație, fantezie, creativitate, intuiție, vedere tridimensională, memorie și capacitate de abstractizare. În ziua de astăzi Cei care au introdus în Europa tehnica plierii hârtiei sunt aceiași care au introdus și hârtia: spaniolii. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pedagogul german Friedrich Froebel a militat pentru organizarea
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
se poate supune măsurii (e aci o melancolie a Formei absolute, intangibile, care sporește lirismul, nefiind extranee, ci implicită substanței acestuia). Idealitatea interzisă plînge, leacul său fiind însă, pentru a spune așa, de natură homeopatica, adică o accentuare a "secetoasei" abstractizări: "atunci îți vine să crezi că și/ cercul varsă pe ascuns/ lacrimi/ și îți zici/ nu ar strică puțină secetă/ prin trădare" (puțină secetă prin trădare). Înțelegînd, totuși, puterea ireductibila a informului, poetul îi compătimește pe tehnicienii exclusiviști: "în unghiul
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
Rodica Zafiu E normal ca un cuvînt fundamental precum om să intre în numeroase sintagme durabile, mai mult sau mai puțin analizabile; la fel, e firesc procesul de abstractizare a unui cuvînt de acest tip, care poate ajunge să exprime impersonalul, ca simplu pronume (cum o atestă evoluția istorică care a condus la fr. on). În română, folosirea cu valoare impersonală a substantivului om nu e gramaticalizată, dar apare
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
Urmează un alt strat al poeziei în chestiune, caracterizat prin dialectica raportului dintre impersonalitate și personalitate, tot mai conștient asumată ca o cale spre eliberarea ultimei. Pe coordonatele spațiului și ale timpului, apare o perspectivă a percepției general umane, o abstractizare a cumulului nostru de experiențe sensibile: "locul amînă/ timpul sufocă/ locul învelește semnele// timpul geme/ locul tace și rabdă/ timpul ia în derîdere// locul intră în ou/ timpul umbrește oval/ locul murind// dacă poți/ vorbește/ fără să te înclini" (locul
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
mînă./ dar întorci privirea și zici:/ nu există.//...imposibil - se aude o voce -/ este Ramses și oamenii mării/ sînt spuma visului său./ în capitala Dublei Țări mîinile lor/ tăiate piramidă s-au făcut" (Ou Topos). E aci o pornire spre abstractizare și geometrizare, ca o "filosofie" a cruzimii și totodată o "formă" a ei, ilustrare duală a simțămîntului de mutilare lăuntrică ce apasă ființa modernă. Poetul e atras de raportul - atît de primejdios - dintre existență (ori prezență, cum ar spune Maurice
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
zeu egiptean/ în vîrful fiecărei gheare,/ cu inima în loc de inimă,/ cu gura croita pe masura hăulitului nupțial;/ bufnita/ crestată-n nisip în Elada și Byblos/ cioplita în lemn, în piatră și mai ales in neant" - Inima în loc de inimă) și de abstractizări jucăușe ale simbolului: De dormit, bufnita nu doarme niciodată./ E o aparentă/ e un eres și somnul ei de peste zi, și starea ei pe loc,/ și înțelepciunea și, mai ales, viața ei fără de moarte" - Din evocările ornitologului amator (2). Lucrurile
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
Biserică" să este un castel de gheață. Oamenii care apar în poezia lui Nichita Danilov nu sunt individualizați, și nici măcar nu au înfățișarea generica a unor oameni. Poetul îi reprezintă prin ideea de verticalitate, ceea ce înseamnă un grad maxim de abstractizare. Omul este ceva care aspiră spre înălțime - asa sună definiția ființei umane din "dicționarul" poetului. Recunoaștem aici un mod expresionist de a gândi. Expresionista este și folosirea culorilor în descrierea "vestimentației" sau a "peisajelor". Toate au ceva țipător și nenatural
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
acelui alexandrinism pe care clasicul latin îl asociază emoției naturiste, în tonalități ce cîteodată, așa cum s-a remarcat, premerg Parnasul. Adrian Popescu e îmbătat de o natură filtrată prin timpuri și locuri exotice, prin elemente livrești, nu în direcția unei abstractizări, a unei decorporalizări, ci a unui proces de intensificare a emoțiilor. Religiozitatea însăși se fortifica pe această cale, care e a unei adorații a Creației, percepută cu rafinament, în planul unei unificări sentimental-senzorial-cerebrale, al unui tablou complex care poate da
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]