72 matches
-
Și am descris exact ceea ce vedeam. Am descoperit tot felul de lucruri la care nu mă așteptam. Cu acest capitol se termină cartea. Dar înainte de asta, am prezentat două tipuri de cafenele: una hipersofisticată, de pe Champs-Elysées, un fel de transpunere abstractizată a cafenelelor tradiționale, cu un design destul de contemporan, care atrage un alt fel de public, iar alta - la extrema opusă: o cafenea ținută de un cuplu de marocani. E aproape un fel de cîrciumă, în care obiectele sînt kitsch și
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
umeri înfundat în pământ/ te strigă pe numele mic, într-atât de bine te știe. / Tu nu îl vezi, însă./ n-ai cum îl auzi/ pune bine urechea”. Sunt vagi irizații blagiene la mijloc, dimpreună cu un soi de romantism abstractizat. Alte poeme însă dezvoltă aceleași simboluri cu aceleași efecte sugestive: „pielea/verbul/cortul omului/în deșert.” Superbe, două poeme într-un vers, cu imagini la fel de blagiene, salvate însă de stilizarea extremă: „pădurea, hoață, pândea casa. Fremăta./ casa neclintită.” Al treilea
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
se gândește la personalitatea să când scrie; ea apare privirii, ăn suficientă măsură, dacă e sinceră...". E reconfortant faptul că, ținând mereu a-l cărți pe Cioran, exegetul sau nu-l scoate din cercul marilor referințe. Loviturile șanț astfel amortizate, abstractizate, ăndreptate an mai multe direcții deodată. Unele șanț atât de ănalt orientate, ăncăt au aerul unor blesteme ămpotriva Providenței, care, firește, nu pot degradă Providența: "Chiar și ăbătrăniiă mari au fost puternici an rău. Râul an sine, fără vreun alt
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Cartea nu e, ca la autorul Herodiadei, o hieroglifa a Neantului, o răscruce a limbajului cu Absolutul, ci o nostalgie a existenței, un rest al său, tînjind după întregul ce-a fost ori ar fi putut fi. Printre stihurile dezabuzării abstractizate, vitalitatea țîșnește sloboda, aidoma unor fire de iarbă din crăpăturile asfaltului. Biruie datul temperamental al poetului. Între poem și trăire are loc o luptă surda, biruința poemului nefiind decît o victorie à la Pirus. Viața decimata revine sub chipul invincibil
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
decît un caz particular și nicidecum o rețetă general valabilă, așa cum se dorește cu aplomb. Avem a face doar cu exacerbarea, nu o dată cu implicații intolerante, agresive asupra vecinătăților, a unuia din cei doi poli ai comentariului închinat producției literare, polul abstractizat, generalizator, teoretic. Un pol, în excesul său, frigid și... polar. În umbra austeră a ,,ideii literare", ni se cere să respingem afectele precum un fapt de rușine. Un puritanism victorian renovat și tencuit cu concepte răsucite întru pozitivism pretinde să
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
Gheorghe Grigurcu Sigura morală a lui Ilie Constantin e cea a unui ins echilibrat, iubitor de chietudine, aspirînd spre mediul livresc precum spre un substitut abstractizat (purificat) al lumii tumultuoase, pline de capcanele imprevizibilului. Izolat cu discreție, cultivă un lirism al ființei intrinseci ce presupunem că-i oferă esențiale satisfacții ("a place sieși, observa Valéry, înseamnă orgoliu, a place altora înseamnă vanitate"). În consecință, proiectul de
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
fermecat: / Nu se mai pleacă din Oradea Mare" (Strofe). Supralicitînd finețea prospecțiunii senzorial-cerebrale, autorul cultivă un decorativ japonard în care accentul cade fie pe instantaneul vizual ("Pod roșu-arcuit. / Ziua vine spre mine / în straie Shinto" - Dimineață ), fie pe o rigoare abstractizată: Iau distanță, / iau aer. / Și-accentul / găsește / alura / sa" (În noul an). De la o caligrafie cu melancolică miză, ce ni-l reamintește pe Ion Pillat ("În marile-i spații de tăcere, trenînd, / Cînd brațele s-au atins și se tem
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
fi - folosind un stereotip verbal tot mai prolific - o radiografie a mediului intelectual românesc. Însăși geometrizarea încarnată a analizei dovedește că e vorba mai degrabă despre modelare, despre reconstrucția în interes explicativ a unui mulaj analogic, într-un spațiu util abstractizat și intenționat artificial. În aceeași linie argumentativă se situează și propunerile de modele "bine rânduite" (în termenii lui Horia-Roman Patapievici) ale unei culturi: modelul scării și modelul roții. Ele nu concurează și nu se subminează reciproc, dar oferă desenul just
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
încercând să-mi limpezesc gândurile. Vreți să spuneți că asta a atras rechinul? — Cred că s-a întâmplat pentru că nu există o ancoră de ordin fizic. La acel nivel, un subiect ca al meu este în esență gând și matematică abstractizată. Zi de zi, când mă așezam la masă pentru a lucra cu cifre și sisteme, înotam de fapt prin mansarda aceea mică din ce în ce mai departe într-o mare de idei, lăsând în urmă cărămizile și piatra casei. Nu sunt mulți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și alegorică, operație contrară tradiției apocaliptice reprezentate de 1Enoh și de Cartea Jubileelor, unde pasajul corespunzător produce scenarii mitice foarte ample. Aceasta nu-i împiedică pe „îngeri” să-și păstreze caracterul de entități divine, atâta doar că ele sunt puternic abstractizate. Devine acum mai clar că ceea ce numesc aici „lectură demitizantă” a mitului nu este, în realitate, decât o lectură propriu-zis filozofică, rațională chiar, efectuată în cheie platoniciană. 4. Cu Flavius Josephus (Antichități iudaice I, 67 sq.) 157, se aflăm și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
implicarea afectivă a lui Eminescu și reciprocitatea unei adevărate iubiri. Iar apoi, a oferit criticilor șansa nesperată de a recompune, prin consistentul element confesiv, nu numai episoade umbrite din biografia lui Eminescu, dar și fundalul realmente omenesc al unei figuri abstractizate, mitizate de Poet. În această direcție își duce demonstrația și Dan C. Mihăilescu. "Sublimul de pământ", formula oximoronică livrată acum nouă ani în cronica amplă și serială din "22", înseamnă tocmai reîncărcarea cu uman a mitului, restabilirea greutății naturale a
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
somn de plumb, aripi de plumb, singurătate absolută, orizont inexistent - ca să putem percepe global drama individului. De aceeași natură, (iar în cazul său expresia ,loc geometric" pare și mai adecvată) este poemul-program din Joc secund. Chiar dacă aici registrul pare mai abstractizat, un peisaj minim conține o dramă complexă: e peisajul cu un iaz în care intră niște ,cirezi agreste". Iar năvala dobitoacelor declanșează cel mai rafinat ,joc secund", jocul vibrațiilor dintre zenit și nadir, dintre orizontul ideal și cel apter. În
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
loc o destindere, ca și cum un atlet care-și încordează mușchii în mod spectacular în fața noastră s-ar așeza pe scaun și ar începe să ne povestească ceva. Eventual un vis. Odată sugerat ca performanță, fixat ca bornă absolută, formalul esențializat, abstractizat alunecă voluptuos pe toboganul oniric: "Și Cuvîntul s-a prăvălit printre ierburi/ și oameni/ dar El Cuvîntul nu mai era Cuvînt/ nu era oglindă nu era harpon/ nu era fereastră prin care să vezi// era leii care treceau prin el
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
instrumentală, devenind o putere ale cărei prodigii se cer provocate și păstrate, într-un cuvânt, cultivate. După cum se cunoaște, literatura- ca și proza- vânează adevărurile omului care nu sunt deloc neutre și, în plus, cât se poate de nuanțate și abstractizate. Calitatea artistică a poeziei este o șansă, dacă nu o condiție, de a accede la o asemenea complexitate. Mijloacele apparent precare ale sugestiei sunt în realitate mai eficiente față cu infinitul sufletesc. Mișcarea de înaintare și de repliere instantanee și
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
formă de căsuțe, flori, insecte, figuri umane, motive aztece, motive populare românești, care simbolizează schimbarea anotimpului, apariția primăverii, care dau o stare de spirit pozitivă prin culorile vii sau prin formele vesele sau solare. Nu lipsesc nici figurile stilizate și abstractizate, stil Picasso. Stănășel Raluca (Craiova), artist plastic, participă de șase ani la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Mărțișoarele sunt confecționate din produse naturale: ghindă, scorțișoară, alune de pădure, castane, cu diferite semințe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET XLIX Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Trec penitențe prin genele scripturii, Sprâcene înverzite înmuguresc mirate, Orașul iar își zbate, în clocotul armurii, Trăirile făpturii în firi abstractizate. Din murmur adormit renaște verdea brumă În spintecate zări de cântec înfrunzit, Miros de cer descântă tot praful de pe lună, Absorbitor respiră în piept neostenit. Cu dorul travestit, pocnind, muguri exultă Iubirea de departe, iubirea de aproape, Și nunta-și
SONET XLIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342794_a_344123]
-
curând biruitor și Împărăția lui Dumnezeu va triumfa, iar pentru monahism, mai ales în veacurile imediat următoare încetării persecuțiilor, o preocupare continuă, pentru noi, cei de astăzi, și mai cu seamă pentru teologia academică, Eshatologia pare atât de îndepărtată și abstractizată, încât trăirea „raiului” și-a pierdut conținutul. De altfel, „învățații tâlcuitori ai creștinismului” evită noțiunea aceasta ca fiind ceva „naiv și primitiv”[23]. În realitate, acesta este efectul unui nou fel de abordare teologică a Euharistiei, despre care tocmai am
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
ce-aveai să fii pământul!”), tânjind cu toate acestea (sau, poate, tocmai de aceea) după „o altă lume”, după „slava-ntrevăzută”. Cele două extreme, căutând, în virtutea unui principiu supraordonator, apropierea și identificarea, sunt în prima fază a creației barbiene oarecum „epurate”, abstractizate, prezentate, cvasididactic, în felul unor imagini purificate de orice element străin, care le-ar putea altera coerența și deturna semnificația. Dintr-un alt unghi și într-o altă manieră poetică vor fi ele privite și „tratate” în După melci, poem
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
telling) tinde spre un rezumat conceptual al evenimentului concret sub forma unei relatări comprimate, suplimentată de comentarii care o explică sau o evaluează. În prezentarea realizată de un personaj-reflector predomină detaliile individuale și concrete, care nu au fost reduse sau abstractizate, exact în forma în care sînt trăite și percepute de către acest personaj. Prin urmare, aceste două moduri narative îi oferă cititorului două aspecte diferite ale povestirii 360. Modul în care este realizată concretizarea zonelor de indeterminare de către cititor și în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
privind organizarea Învățării pe modeletc " d) Observații privind organizarea ÎnvĂȚĂrii pe modele" Important este, ca de la caz la caz, să se ofere elevilor posibilitatea de trecere, cu cea mai mare ușurință, de la imaginea globală a faptului brut, la reprezentări din ce În ce mai abstractizate și invers, de la abstracțiile cele mai Înalte la perceperea activă a faptului real. Această succesiune de treceri, de la realul propriu-zis la modelul fizic (miniaturizat) și, de aici, mai departe, la modelul idealizat (Într-o schemă grafică), iar apoi la modelul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
parte din cunoaștere se capitalizează, astfel Încât chiar Capitalul trebuie văzut și În forma sa netangibilă, prin componenta sa Capitalul Intelectual. Cum trebuie privită această exprimare? Pe de-o parte, În contextul actual de dezvoltare economică, forța de muncă devine din ce În ce mai abstractizată, practic, În spatele exprimării ei stă noțiunea de cunoaștere (K). Spuneam, la Început, cunoașterea este tacită În proporție de 80% 90%, adică ceea ce este intangibil, și doar restul de 10-20%, explicită. Prin cercetarea de față, se demonstrează că un foarte mare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de instincte e la fel de rea ca și instinctul necorectat de rațiune.” (S. Bütler) Îmbinarea dintre aceste două planuri sufletești alcătuiește, de fapt, omenescul. Separarea lor categorică așa cum o Întîlnim În unele situații psihopatologice - duce fie spre o existență aridă, excesiv de abstractizată (și implicit dezumanizantă), fie spre una afectivizată, dominată de afecte și de tendințe biologice primare. * „Leacul pentru orice durere este răbdarea.” (P. Syrus) Bineînțeles, nu numai pentru faptul că trecerea timpului atenuează durerea, ci și pentru că schimbă totodată semnificațiile noastre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
înscriu masiv pe linia dezvoltării sociale ca modernizare. Dezavuată în anii ’60, teoria modernizării a fost recent reluată, dar tot din perspectivă (neo)funcționalistă: tradiția nu mai reprezintă un obstacol, ci un factor adițional al dezvoltării; teoretizarea nu mai este abstractizată, ci are la bază noi studii de caz, realizate în context istoric; dezvoltarea nu mai este văzută ca unidirecțională, ci multidirecțională; factorii externi și conflictul nu mai sunt neglijați, ci dețin un rol important în explicarea dezvoltării multidirecționale. 2. Teoria
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tratăm pe unii ca fiind mai răi decât sunt ei În realitate, iar pe alții mai blând decât ar merita! Μ Inteligența este, se știe, comună omului și animalului, numai că cea umană se exprimă de obicei la un nivel abstractizat (cum ar fi, de exemplu, În surprinderea implicațiilor subtile din termenii verbali ai unor proverbe: „Durerile mari sunt mute”; „Prea multă minte strică”; Cine se scuză se acuză”; „Rău cu rău, da-i mai rău fără rău” etc.). În schimb
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
relevante. Să luăm exemplul simplificărilor din domeniul forței de muncă. Viața profesională a multor oameni este extrem de complexă și se poate schimba de la o zi la alta. Cu toate acestea, În statisticile oficiale, a fi „angajat remunerat” este o informație abstractizată. O persoană este sau nu este angajat remunerat. De asemenea, descrierile unor slujbe destul de exotice se limitează strict la categoriile folosite În statisticile agregate. Cei care adună și interpretează aceste formațiuni de date Înțeleg că respectivele categorii sunt fictive și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]