222 matches
-
Toate Articolele Autorului Metafora narativ germinatoare Suzana Deac oficiază, ca prozator, în volumul Podul suspendat , un ritual de exorcizare a fantasmelor morbide, induse de programatorul de suflete - accidentalul traumatizant sau durata cleioasă a cotidianului cenușiu. Ca indivizi, nu ne putem abstrage timpului istoric cu care suntem contemporani, cea mai mare parte a biografiei noastre pivotează în jurul reglementărilor comunitare, la care lăuntric consimțim sau nu. Și atunci se pune dureroasa întrebare, unde suntem noi înșine, entități unice și irepetabile ? Și invers, putem
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză (vezi „Șoapte”). Intrând în poezie, lumea
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
cod” anume, cu un foarte ridicat grad de irealism virtualicește conturat, dar care statuează cu certitudine o relație de tip indicial între ceea ce există de facto în natură și reprezentarea vizuală corespunzătoare. Căci, așa precum arta abstractă însăși încearcă „să abstragă forme și raporturi plastice din același context omniprezent al realității înconjurătoare” (Mihai Dinu), la fel și semantica unei complexe imagini a lumii implică o descompunere relevantă în toate segmentele sale componente de așa manieră încât întregul ei câmp semiotic relevant
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
ritm, “ spunea Holderlin în convorbirile sale cu Sincler. Iar valoarea filosofică a operei eminesciene constă în efortul său de a investi umanul cu eternal, pieritorul cu nepieritorul, relativul cu absolutul. Și astfel, oricât ar părea, Eminescu nu poate să fie abstras din timpul său și din spațiul său. Judecata operelor sale trebuie făcută în acest context.Valoarea operei eminesciene nu constă atât în ce și cât a putut să cuprindă în sine din absolute, ci în tensiunea spirituală cu care s-
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
încercare de răspuns al spiritului la toate încercările. Acest lucru afirmă și Gabriel Țepelea, unul dintre foștii deținuți politici: „Dacă totul e supus unui relativism implacabil, poezia ce a rupt cândva din adâncuri nebănuite, ce a populat clipele unor ființe abstrase din prezentul social, navigând printre semnele de întrebare ale propriului lor interior într-o celulă, poate să aibă o valoare literară, ea are totuși o semnificație individuală și documentară. Plonjând în eul lor intim, oamenii și-au făurit arme, ori
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
secvențe care aparțin istoriei noastre, pentru a nu se uita și a nu se pierde un anumit șir de valori. Am fost atrasă de enigmele și starea de frumusețe a arhaicității satului românesc, fără să viețuiesc acolo ca un om abstras din timp. Atâta vreme cât pământul se învârte, n-am putut rămâne înțepenită doar în contemplație restrospectivă. Am reintrat în vremurile în care trăiesc cu temperanța și cu firescul necesar, pentru a nu fi privită de către semenii mei ca picată din stele
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
în armata franceză cu gradul de sergent major; experiență resimțită voalat pe marginea activității sale publicistice de mai târziu, prin dramatismul ei și forța dialecticii deconcertante. Mai mult decât atât, mărturisește autorul, marea încercare a volumului este aceea de a abstrage proprietățile filozofiei pure din cercurile teologice în care a luat ființă, cu condiția de-a nu se face vinovat de siluirea realităților istorice date. Subsidiarul acestei intervenții antinomice fiind decantarea substraturilor filozofiei clasice, așa cum poate fi întâlnită ea, în oralitatea
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză (vezi „Șoapte”). Intrând în poezie, lumea
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
pitoresc estetizant, în care se ascunde o știință a observației ce conturează o atmosferă halucinantă, întinsă, precum un miceliu, asupra amintirilor.” De dincolo de neguri “ e, în acest sens, romanul unei umanități dinamice, cu psihologii contorsionate și răvășite. Universul epic e abstras, izolat și țesut, din pânza imaginației ritualice. Mama Florica, Florin bolnav de inimă care face operație pe cord, Lăpușorul ce se bucură că are un băiat, dar căruia îi moare soția, Alexandra ce iubește pe Doru, Turbatu, Căpitanul, sunt personajele
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
ritm” spunea Holderlin în convorbirile sale cu Sinclair. Iar valoarea filosofică a operei eminesciene constă în efortul său de a investi umanul cu eternal, pieritorul cu nepieritorul, relativul cu absolutul. Și astfel, oricât ar părea, Eminescu nu poate să fie abstras din timpul său și din spațiul său. Judecata operelor sale trebuie făcută în acest context. Valoarea operei eminesciene nu constă atât în ce și cât a putut să cuprindă în sine din absolute, ci în tensiunea spirituală cu care s-
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
genere nici pe departe la valoarea poeziei, conținând pe deasupra și unele momente stânjenitoare privind episodul Caragiale, care pot fi aduse în discuție eventual în cadrul unei biografii. Memorialiști de la Junimea, ca și prietenii, l-au văzut mai totdeauna reflexiv și tăcut, abstras din realitatea imediată, puțin văzut în clipe de euforie verbală, sau de supărare mânioasă împotriva soartei și a necazurilor vieți. Scrisoarea, pentru el, e aproape un accident în viața lui, fapt ce-i contrazice personalitatea și punându-l într-o
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
ritm” spunea Holderlin în convorbirile sale cu Sinclair. Iar valoarea filosofică a operei eminesciene constă în efortul său de a investi umanul cu eternal, pieritorul cu nepieritorul, relativul cu absolutul. Și astfel, oricât ar părea, Eminescu nu poate să fie abstras din timpul său și din spațiul său. Judecata operelor sale trebuie făcută în acest context. Valoarea operei eminesciene nu constă atât în ce și cât a putut să cuprindă în sine din absolute, ci în tensiunea spirituală cu care s-
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
2012 Toate Articolele Autorului Cronică la o carte „Îngerii urcă la cer” „Orice s-ar spune, în șirul de secole, de la poeți poți și ți-e îngăduit să aștepți impulsurile în stare să reașeze omul în inima universului, să-l abstragă pentru o clipă din aventura sa distrugătoare, să-i aducă aminte că există pentru orice durere și orice bucurie din afară un loc care se poate desăvârși la infinit, un loc al hotărârii și al ecoului”. (Andre Breton) Un loc
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
vrea să o rezolve? În cazul învățării pe baza propriilor probleme nu există „subiect tratat“ dat, ci participanții aduc cu ei ceea ce doresc să facă altfel, în mod concret, în cadrul firmelor lor. Din aceste dorințe de învățare nu se vor abstrage teme generale, pentru a transmite cunoștințe generale prin intermediul lor („Controlul“ sau „Alegerea amplasamentului“ sau „Discutarea conflictelor“), ci obiectivele legate de învățare vor suna astfel: „Încheierea de contracte de muncă cu angajații A, B, C“ sau „Instalarea unui sistem de control
Învățarea în cadrul rețelelor () [Corola-website/Science/324508_a_325837]
-
în contradicție cu unele secte islamice, care au adăugat jihadul la „cei cinci stâlpi ai Islamului”, că jihadul lăuntric este însăși îndeplinirea acestor acte de devoțiune, care duc la bun sfârșit „bătălia interioară împotriva tuturor forțelor care ar putea să abstragă omul de la viețuirea în conformitatea normei sale teomorfice, care este natura sa originară, dăruită de Dumnezeu”. O asemenea perspectivă asupra jihadului este mai puțin politică și mai aproape de înțelesul unui concept teologic autentic, în spiritul spuselor lui Mahomed: „Nu este
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
individual. Intelectul posibil poate fi înțeles ca o dispoziție, dar una exterioară individului. Termenii „posibil”, „material”, utilizați în mod tradițional pentru desemnarea Intelectului pasiv nu reprezintă la Averroes decât alte denumiri pentru un Intelect Unic, universal, care este "activ" atunci când abstrage speciile inteligibile și este "posibil" sau "material" atunci când este pacientul unui act extrinsec. El furnizează intelectului activ acel ceva în care ideile sunt „depozitate” . Individul nu posedă decât un intelect pasiv, o simplă predispoziție naturală de a primi inteligibilele („imaginația
Averroes () [Corola-website/Science/302476_a_303805]
-
substanței increate. Nu Dumnezeu este obiect prim al cunoașterii noastre, ci creaturile Sale, deci „quidditatea” lucrurilor materiale; de la acestea trebuie să pornim . Ființa lui Dumnezeu nu ne este nici accesibilă senzorial nici evidentă prin natura conceptelor pe care intelectul le abstrage din senzații. Natura gândirii noastre nu are acces direct la ființa infinită. Este necesar un efort prin care intelectul să interogheze experiența, să cunoască esența pentru a deduce existența ființei infinite din esențele lucrurilor naturale. În cele două Summe se
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
că în "statul ideal" nu există doctori, căci oamenii urmează cea mai bună dietă cu putință, nu există judecători, pentru că fiecare a atins desăvârșirea de care fiecare ființă umană ar trebui să fie capabilă . Ibn Bajja distinge între formele intelegibile abstrase problemelor cotidiene și formele inteligibile percepute fără a fi nevoie să te sustragi acestora. Astfel, Ibn Bajja distinge existența a patru grupe de forme spirituale: În raport cu procesul de cunoaștere, Ibn Bajja ia în discuție trei categorii de oameni: În opinia
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
săltând pe scaun,pieptănîndu-și părul înfoiat cu degetele, visează sirene! Într-adevăr, Panait Suflețel nutrea opinia sinceră că Ioanide este inapt pentru orice operă pozitivă, un epicureu și un contemplativ. Ioanide nu dezminți prin nimic această ipoteză, din contră, se abstrase și mai mult. De fapt, el recapitula portretul etic al lui Gonzalv Ionescu, pentru care deținea o știre. Gonzalv urmărea o catedră de geografie, în vederea căreia făcea eforturi obsedante, degenerate în cinism. Întocmise o listă de profesori, completată cu observații
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o ochire înspre stradă, distinse o umbră bărbătească, aplecată cu mâinile asupra grilajului, în așteptare. Ca și când nimic nu s-ar fi întîmplat, indiferent, se îndreptă spre pat și se întinse pe spate, cu mâinile sub cap. Deși căuta să se abstragă cu totul accidentului, sensibilitatea lui nu putea, prin obișnuință, să respingă intuiția exact cronologică a faptului ce se petrecea în jurul său. Ghici că Pica, după ce privise pe fereastră, ieșise din camera ei cu picioarele goale, ca să nu fie auzită, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
estetice. Romantismul era aspectul exterior involuntar al evenimentelor, decurgând din hotărâri pozitive și prozaice, ostile oricărei gratuități. Încât Ioanide își puse îndată întrebarea dacă G. Călinescu dramatismul senzațional nu-i forma normală a realității, calmul fiind o iluzie a oamenilor abstrași de punctul acut al vieții, prin exces de intelectualitate. În cazul acesta, goana tinerilor după senzaționalul de cea mai infamă calitate reprezenta o izbucnire a vitalității. Sunt generații căzute în paralizie morală din cauza cerebralității (ca generația lui Ioanide) și altele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
său american, lucrarea nu înfățișează o scenă de război, ci o figură mutilată, elongată, ce se întinde peste craca unui copac putrezit. Pare să fie o femeie, dar capul care zace inert pe pământ este cel al lui Dalí însuși, abstras dintr-o formațiune stâncoasă antropomorfică de la Cap de Creus, din Catalonia. Păianjenul din titlu, alături de o armată de furnici negre, se târâie peste fața celui căzut. Se face aluzie la o legendă franceză care spune că, dacă vezi păianjen la
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ele? Care este dinamica în timp a tranziției? Din seria unor astfel de întrebări, o vom selecta pe cea care se referă la variațiile tranziției în timpul și spațiul social și vom remarca de îndată că nu există tranziție în general, abstrasă din istorie și independentă de timpul și spațiul social. De fapt, există tranziții, iar istoria însăși poate fi reconstituită sau citită în termenii tranzițiilor, respectiv ai schimbărilor sau transformărilor ce corespund epocilor succesive și arealelor geografice diverse (comunități, societăți etc.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
regele poeților, lucru la care aplaudem și noi, până ce vom avea și un împărat al poeților, care adecă să-l întreacă pe dumnelui, ceea ce, spus fără compliment, va fi cam greu, deși suntem de o natura ce nu despeară niciodată. Abstragem însă autoritatea ce i-o dă criticul în materie de limbistică și în proză. Proza d-lui Alesandri nu e niciodată și nicăiri la nălțimea poeziei. Prozei [î]i trebuie raționament solid, și-n proza d. Alecsandri nu e decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ceva ce noi nu avem? Au ei limbă? Au științe? Au arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei nou în științe? Prin ce au contribuit ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]