34 matches
-
ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice sau chiar agresive: "articolașele dumisale, scrise probabil pe colțul mesei, la cârciumă" (cotidianul.ro, arhiva 6-12.11.2000); "caracterul mincinos al scrierilor dumisale" (timisoara.com/ newmioc); "a dumisale academiciană analfabetă" (virtualarad.net/ news/ 1999); "el își vede bine-mersi de treburile dumisale" (horoscop 2001.profesionist); "intervențiile dumisale sînt voit ciufute și oarecum tendențioase" (atelier. liternet.ro) etc. Există totuși și folosiri "serioase", de pildă în scrisoarea unui cititor: "am luat
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
rare; înnobilarea caolinului de Aghireș; urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă; recuperarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși complecși; concentrarea minereului de fier de la Căpuș. În anul 1967 Oficiul de stat pentru investiții a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția Procedeu de obținere a uraniului din minereuri. Un alt certificat de autor acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția Procedeu de mărire a flotabilității
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
În anul 1967 Oficiul de stat pentru investiții a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția Procedeu de obținere a uraniului din minereuri. Un alt certificat de autor acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția Procedeu de mărire a flotabilității minereurilor; în 1968 în colaborare cu chimiștii Ioan Todoruț și Alexandru Botar pentru invenția Metode de separare a aurului de minereurile aurifere iar în 1970, alături de chimistul
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
a aurului de minereurile aurifere iar în 1970, alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj, a primit certificat de inventator pentru invenția Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oameni de știință și savanți reputați din multe țări. Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
au denunțat monstruozități ale comunismului. Este anonim următorul banc: "Coana Leana în fața oglinzii, pregătindu-se pentru o recepție: Nicule, ți-ai imaginat tu vreodată, atunci când băteai cuișoarele alea în atelierul de cizmărie, că o să ajungi să te căsătorești cu o academiciană?" Unele anecdote își au autori, ca aceasta a lui Grigore Moisil, matematicianul celebru și prin spiritul său ascuțit, anecdotă spusă de academician unui coleg după ce ajunsese deputat în Marea Adunare Națională: "Mi s-a întâmplat un lucru curios zilele trecute
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
Scriind, de pildă, despre lansarea cărții de versuri a lui Radu Vasile, el face următoarea afirmație: "Lansarea premierului basilidic ca poet cu volum în regulă a prilejuit o repetiție generală a mecanismului prin care și Elena Ceaușescu s-a pomenit academiciană. Au participat mulți băieți de curte, de la Andrei Pleșu și inevitabilul Ulici, până la Alex. Ștefănescu și Dan Cristea." Andrei Pleșu, Laurențiu Ulici și Dan Cristea, personalități ale culturii române, numai "băieți de curte nu sunt". Iar eu, Alex. Ștefănescu, pur
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
prezența femeii de stat, Elena Ceaușescu, în vizitele de lucru ale bărbatului de stat, Nicolae Ceaușescu. Dacă e să judecăm drept, primul vizat de această repulsie, cu toate efectele secundare, ar fi trebuit să fie bărbatul de stat, Ceaușescu, nu ,,academiciana". * Apropo de repulsie, Rodica Ciobanu remarcă în ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei, ,,parlamentarii aplică un standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
asemănătoare față de cuvîntul scris, a cărui formă fixă încurajează lenea minții și slăbește imaginația. Și atunci cine mai spune că există progres spiritual? Despre Creangă la Putna În fiecare an, la sfîrșitul lui august, Mînăstirea Putna găzduiește colocviul dedicat memoriei academicienei Zoe Dumitrescu-Bușulenga (maica Benedicta pe numele monahal), publicînd în revista CAIETELE DE LA PUTNA luările de cuvînt ale fiecărei mese rotunde. Colocviul este patronat de Dan Hăulică, președintele de Onoare al Asociației Internaționale a Criticlor de Artă, și adună intelectuali din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4377_a_5702]
-
Cristian LIVESCU Studiul dedicat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, în 1963, lui Ion Creangă, marchează debutul editorial deplin al viitoarei comparatiste și academiciene, având un loc distinct în receptarea marelui nostru clasic. Apărea într-o perioadă în care valorile literare românești începeau să se desprindă de blocajul proletcultist, revenind în orizontul reperelor stabile; într-o perioadă de redescoperire a operei lui Creangă, aceasta
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
specialitatea lui era franceza. Un prieten de-al Rosei del Conte 6, o faimoasă eminescoloagă italiană, l-a luat cu el la „Accademia di Romania in Roma”, unde se ținea o conferință despre latinitatea românilor. Acolo a întâlnit-o pe academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga care era directoarea acelui lăcaș prestigios de cultură. A cunoscut-o și a fost fascinat nu numai de academica limbă engleză pe care aceasta o vorbea, ci și de cultura ei „gigantă” (acesta a fost cuvântul folosit de
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
în toate cenaclurile sale pe conducător, iar Octavian Paler în cotidianul România Liberă a lansat sintagma epoca de aur iar restul elitelor oportuniste i-au ridicat soclul omagiului. Apoi a intervenit năpasta cea mare: sinistra, care din laborantă a ajuns academiciană și savantă de renume mondial. Nu ar fi fost mare lucru, istoria lumii e plină de asemenea cazuri, dar avea o nefastă forță de manipulare asupra conducătorului prin intrigile, intervențiile și implicarea ei în problemele vieții politico-sociale în care nu
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
cercetare în domeniu și dă telefon la Zalău... unde nu de mult fusese în vizită de lucru Cuplul Prezidențial! Dorea să vadă cum s-au descurcat dânșii cu această problemă! Primește răspunsul pompt că „Este foarte important ca și tovarășei academiciene să i se ofere un cadou! Punct!”. În sală începe să miroase a creier incins! Din nou capetele noastre se pun pe gânduri, dar până la urmă suntem salvați de scânteierea a unei minți luminate de Lampa lui Ilici! Se va
FLOAREA SOARELUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369652_a_370981]
-
cel mai iubit fiu al poporului” ... „împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, ilustru cercetător, savant de renume mondial, academician, doctor, inginer” etc. Apoi, reportaje despre „vizitele de lucru” ale celebrului cuplu. Iată o mostră dintr-un astfel de reportaj: atoateștiutorul, secondat de academiciana lui soție, vorbea mulțimii: „Stimați tovarăși și pretini! Să facem totul - într-o unanimitate deplină - pentru a pune la adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri!” Stupoare generală, menită să vâre în beznă milioanele de
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
apărut ca personaj important într-una din cărțile mele, a studiat la o facultate de la Politehnica din București. În anul când ea a absolvit facultatea și a primit diploma de inginer, un alt personaj mult mai important a devenit prima academiciană din țară, ca poziție științifică și largă reputație internațională, datorită studiilor fundamentale în chimie și, în parte datorită soțului care avea serviciu în capitală. Academiciana se făcuse celebră prin cercetările ei în domeniul polimerilor, cercetări prin care a descoperit o
SCHIŢE UMORISTICE (23) – PERSONAJE IMPORTANTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377034_a_378363]
-
și a primit diploma de inginer, un alt personaj mult mai important a devenit prima academiciană din țară, ca poziție științifică și largă reputație internațională, datorită studiilor fundamentale în chimie și, în parte datorită soțului care avea serviciu în capitală. Academiciana se făcuse celebră prin cercetările ei în domeniul polimerilor, cercetări prin care a descoperit o surprinzătoare substanța, numită de ea „codoi”. Continuând la paralele inegale destinul celor două personaje, trebuie să menționăm că și Diana fusese repartizată, după destulă alergătura
SCHIŢE UMORISTICE (23) – PERSONAJE IMPORTANTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377034_a_378363]
-
Tânăra inginera fusese încadrată la o întreprindere industrială, alături de care funcționa o școală care pregătea viitorii muncitori calificați. De înaltă calificare..! Așa că de două ori pe săptămână, Diana era scoasă din producție și devenea vrând, nevrând profesoară. Se înțelege că academiciana, ca să revenim la ea, primise și titlul de doctor, ce-i drept cu anumite dificultăți, pentru că mai existau câțiva titulari de școală veche care nu apreciau contribuția ei polimerizată. Se înțelege că acești academicieni au căzut în dizgrație, câtă vreme
SCHIŢE UMORISTICE (23) – PERSONAJE IMPORTANTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377034_a_378363]
-
închideau. Pentru Diana era mult mai simplu: în orașul acela de provincie se știa că nevasta preotului este coană preoteasa, iar soția doctorului doamna doctor. Fără comisie, examinatori și atestate. Dacă trecem peste aceste amănunte, vom constata că atât tovarășa academiciana cât și tânăra absolventa a institutului politehnic erau îndreptățite să se considere „profesor, doctor, inginer". Și cum trebuie totuși să fim drepți, în urma unei analize exigente, vom afirma că una dintre cele două doamne purta aceste titluri absolut pe nemeritate
SCHIŢE UMORISTICE (23) – PERSONAJE IMPORTANTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377034_a_378363]
-
despre o femeie slabă de minte, se spunea că este atât de proastă încât nu știe nici câtă sare se pune la un ou, dar acum problema aceasta este depășită, mai ales de când s-a descoperit că nici femeile ajunse academiciene, nu pot să-ți dea un răspuns satisfăcător. Și uite așa frumoasele noastre se dezumflă urgent ,primesc drept notă un X mare și viguros, apoi pleacă spăsite, fără să se mai fâțâie, gândind poate la scurtul lor moment de glorie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Mie-mi zici de Slatina? Nu-mi ajunge o baragladină de-acolo? Și ce caută la Paris? Să stea, bre, acolo că nu l-a chemat nimeni să-și dea cu părerea... Mai avusărăm o de-asta de-i zice academiciană acia la București, tot dupe la Slatina și ea... sau dupe-aproape. Auzi la el, Ionesco... Da’ să vină ’napoi În țară să-l cheme ca pe tac-su. Ce, el și-a mîncat amaru’ acia cu noi ca să ne spună
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
companie aleasă. Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rol însemnat. Aici, în mai mare depărtare de șarlatanismul intelectual, de suficiența și corupția centrului politic al țării, s-a făcut binefăcătoarea reacțiune în contra ignoranței și spiritului de neadevăr al "academicianilor", în atmosfera noastră mai liniștită se va crea poate și un teatru. Pe când la București se vor reprezenta pe scenă farse cu aluziuni necuviincioase la demnitarii statului și se vor spăla "zdrențe" atât în teatru cât și aiurea, în Iași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spun că a fost, de fapt, un omagiu adus celei mai prestigioase edituri pariziene, Gallimard, care își sărbătorea centenarul), ci cel al lui Emmanuel Carrère, Limonov, care a trebuit să se mulțumească cu premiul Renaudot. În anul 2000, fiul celebrei academiciene Hélène Carrère d'Encausse s-a lăsat prins în mrejele Rusiei, ținutul natal al bunicilor săi, realizînd un documentar și o lungă relatare. În 2008, publica în revista "XXI" un reportaj despre Eduard Limonov. Și iată-l acum con sacrîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
totuși binevenită, pentru că se trece-n revistă „talentul organizatoric de excepție al tinerei femei”, asupra căreia deodată „s-au intensificat presiunile” din toate părțile În vreme ce sîngera supravegheată, cînd a-nceput calvarul și „n-a mai putut rezista șantajului abject al academicienei acceptînd (Înfrîntă) căsătoria cu Nicu”. Și Încă un lucru, pediatric: „O Întrista faptul că nu putea Împiedica folosirea copiilor ca instrumente de cult”. E tristă și acum. Da’ noi! Deschid televizorul să văd un meteo. Din buletinul meteorologic Vremea aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
oferit găzduire unor conferențiari Fulbright români. Una dintre inițiativele mele personale a fost invitarea de istorici și lingviști români cunoscuți pentru a preda cursuri de română la Boston College. Printre cei care s-au bucurat de mult succes a fost academiciana Cornelia Bodea, care a fost ocupanta postului pentru doi ani înainte de a se muta la Ohio State University, ceea ce e un record în istoria Fundației Fulbright. În calitate de Consul am organizat un program de vară în beneficiul copiilor români dotați pentru
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care ele s-ar putea reflecta în activitatea de protocol. Nu puteam să nu-mi amintesc și să judec echidistant misiunea ingrată primită de ambasadă prin 1982, aceea de a publica în limba rusă un volum din "opera științifică a academicienei Elena Ceaușescu", misiune ce intra în sarcina consilierului științific. Spre norocul meu, cedasem de aproape doi ani sectorul respectiv, fusesem deci scutit de o umilință inutilă în fața unor savanți sovietici, pentru care aveam respect și a căror opinie față de impostura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de sus" și nu în ultima instanță "culoarea ochilor". Am reținut dintr-o recentă apariție a fostului ministru Ștefan Andrei (pe care-l apreciez ca diplomat) la un canal de televiziune că, el fiind plecat într-o deplasare externă, "sinistra academiciană", care în ultima perioadă își descoperise și veleități diplomatice, împreună cu Aurel Duma, Nr. 2 din externe, și cu alți "siniștri" din conducerea de partid, au decis reducerea cu 30% a personalului MAE (deși Ștefan Andrei afirma că el acceptase doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]