95 matches
-
maniera lui Delacroix, și altul, mai mic, sintetic și expresiv, Le Buveur. După multe discuții despre arta pariziană, am plecat fără să pot cumpăra ceva.Punga mea era prea mică pentru marii pictori contemporani, considerați minori și fără valoare de către academiștii conservatori.Am să intru în tunelul timpului și-am să trăiesc în perioada acestor pictori. Atunci voi putea să cumpăr un tablou cu prețul unui deca de vin, am gândit eu. Pe bulevard, m-am întâlnit, spre seară, cu un
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
maniera lui Delacroix, și altul, mai mic, sintetic și expresiv, Le Buveur. După multe discuții despre arta pariziană, am plecat fără să pot cumpăra ceva.Punga mea era prea mică pentru marii pictori contemporani, considerați minori și fără valoare de către academiștii conservatori.Am să intru în tunelul timpului și-am să trăiesc în perioada acestor pictori. Atunci voi putea să cumpăr un tablou cu prețul unui deca de vin, am gândit eu. Pe bulevard, m-am întâlnit, spre seară, cu un
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
000 - 4.500 de euro. Joie de vivre (Duminica în La Grande Jatte) de Eustațiu Stoenescu (1885, Craiova - 1957, New York) este marcată de studiile pariziene ale artistului. Chiar dacă a studiat în atelierul lui Jean Paul Laurens, pictor reprezentativ pentru stilul academist francez, Stoenescu se va simți toată cariera un modern. În așa-numitul Depot des Marbres, unde îi cunoaște pe Rodin și Bourdelle, Clemenceau și Cottet, alături de care descoperă și se preocupă de noile "probleme" ale artei moderne, Stoenescu va depăși
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
Doelenstraat (Noua Stradă), din Amsterdam, de unde trei ani mai târziu urma sa picteze celebra sa lucrare "Rondul de Noapte". Popular și cu comenzi multiple, Rembrandt capătă renume internațional în primul rând datorită gravurilor sale, care circulau prin Europa. Contrar tendințelor academiste ale Franței și ale statelor Italiei, Rembrandt este remarcat și de pictorul Guercino ca fiind un "un mare virtuoso" al artei gravurii, imprimările sale pe hârtie fascinând cei mai mari colecționari ai Europei secolului XVII. În anul morții sale, 1669
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
gen minor, a fost luată în serios de poet făcând o parodiere critică, anticalofila și convențională, râzând de clasici și de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătura amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonșalanta: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare Săpunul nostru fundamental Pus la îndemână Pe poliță cerului. Întindem mereu brațele spre tine Ti le frecam bine cu lumina De ne
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu by http://revistaderecenzii.ro/marin-sorescu-ironistul-%c2%84singur-printre-poeti%c2%94-ion-r-popa-profesorul-ion-ionescu-a-scris-un-interesant-articol-despre-marin-sorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Aman Între 1864 și 1891 putem recunoaște cele mai importante creații ale artistului ce debuta la mijlocul secolului la Paris. Aman devenea încă din deceniul 6 al sec. XIX cel mai important pictor autohton. Pictor de factură clasică, cu o educație academistă (studii cu Martin Drolling, François Edouard Picot), cu tendințe realiste (simte afinități cu pictura lui Gustave Courbet) va picta atât portret, teme istorice, mitologice, cât și studii de gen și naturi statice, elaborând un limbaj pictural unic pentru cea de-
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
1902. Ștefan Luchian a urmat Școala de Belle Arte din București, absolvind-o în 1889, și apoi Academia de arte frumoase de la München, cu profesorii Johann Kaspar Herterich și Ludwig Herterich, reprezentanți ai academismului neoclasicist. A respins curând rigiditatea picturii academiste, iar muzeele i-au oferit modele mai bune, Luchian realizând copii după Rembrandt și Correggio. Își continuă studiile la Paris, în anul 1891 frecventând atelierul lui William-Adolphe Bouguereau de la Academia Julian, dar este interesat și aici mai mult de arta
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
corpului natural sau transfigurat implică o judecată estetică îngemănată cu o tresărire erotică, adică o fuziune între cognitiv și afectiv. Frumusețea admite treptele comparației și superlativul, se poate ridica la sublim, poate fi concepută ca intangibilă. Ca și în basme, academiștii au postulat-o ca „de neatins”, închisă în turnul unui castel rece, păzită de balauri și ferită de priviri masculine, deși maeștri sculpturii, bunăoară Bernini sau Rodin, n-au retras nudurilor lor de marmură seducția carnală. Desigur, dacă cercetăm capodoperele
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
fenomen ce s-a impus pe primul plan al discuțiilor estetice - creația de nivel scăzut, arta de prost gust. Se spune că termenul de fapt este german și a apărut cu un secol în urmă, la Munchen, în cercul pictorilor academiști, semnificând inițial o schemă, ceva ce nu era finisat. „Astăzi el desemnează pseudo-arta, arta comercială, cea de un gust dubios.” Pentru lucruri deci, s-a găsit termenul corespunzător, dar pentru oameni? Pentru oameni a rămas același termen de cabotin, el
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/_cabotinul_si_marlanul_vavila_popovici_1336060253.html [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
corpului natural sau transfigurat implică o judecată estetică îngemănată cu o tresărire erotică, adică o fuziune între cognitiv și afectiv. Frumusețea admite treptele comparației și superlativul, se poate ridica la sublim, poate fi concepută ca intangibilă. Ca și în basme, academiștii au postulat-o ca „de neatins”, închisă în turnul unui castel rece, păzită de balauri și ferită de priviri masculine, deși maeștri sculpturii, bunăoară Bernini sau Rodin, n-au retras nudurilor lor de marmură seducția carnală.Desigur, dacă cercetăm capodoperele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_caragea/canal [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
gen minor, a fost luată în serios de poet făcând o parodiere critică, anticalofilă și convențională, râzând de clasici și de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătură amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. El dezbate lucruri cunoscute, dar spuse „pe dos”. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonșalantă: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare Săpunul nostru fundamental Pus la îndemână Pe polița cerului. Întindem mereu brațele spre tine
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_sorescu_ironistul_sin_ion_ionescu_bucovu_1384598369.html [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
pentru a se putea ține în curent cu mișcarea artistică din acea vreme, care, pentru el, ca pentru mulți, se concentra toată în capitala Franței. Scenele orientale, reprezentând interioare de harem, devin din ce în ce mai gustate. În pictura sa de o rigoare academistă, simbolurile evocărilor istorice aduc o anume prospețime, în sensul situării artistului în actualitate. Noutatea pânzelor sale ține mai mult de răspunsurile tematice la preocupări sociale și politice din perioada fondării statului național român. Nu lipsesc însă și unele încercări de
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Theodor_aman.html [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
a generației optzeciste a căror limbă „exprima” golul unei „glaciațiuni” al sufletului uman, într-un text incoerent și inexprimabil. Revistele mai sus amintite si criticii promovați de acestea feresc literatura de posibile influente negative ale presiunii politice și de imobilismul academist. (Vezi: „Dor de Dor”, „Oglinda literară”, „Eminescu”, „Convorbiri literare” etc). Recursul la textele fundamentale ale umanității ne poate sprijini să deslușim modele trecătoare și moduri problematizate ale condiției umane, ce străbat dincolo de conjuncturi si traversează epoci. Proglobmodernul promovează dreapta măsură
PROGLOBMODERNUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Noul_curent_literar_proglobmo_al_florin_tene_1376662489.html [Corola-blog/BlogPost/344721_a_346050]
-
fizionomia rămâne influențată de privirea atât de autentică și lipsită de prejudecată a fetei. În celălalt plan, eficient conturat prin jocuri cromatice, Tonitza se folosește de suprafețe decorative expresive pentru a accentua fundalul și pentru a evita acel portret stereotip academist. Probabil din motive de regie cromatică, Tonitza ornamentează în culori tari cadrul în care este proiectat portretul, oferind un joc minunat între paleta fină și ascetizată în care sunt pictate veșmintele (alburi, roșuri) și fundal. Opera oferă o interpretare ușor
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
sau lucrate în ateliere transilvane, în aceeași perioadă a secolelor XVIII - XIX. Galeria de artă românească se axează pe prezentarea principalelor momente ale dezvoltării picturii românești. Este accentuat aportul personalităților reprezentative pentru începuturile picturii de șevalet, respectiv cel al pictorilor academiști: C.D.Rosenthal, Gheorghe Tattărescu, Constantin Lecca, Misu Popp, a pașoptiștilor: Barbu Iscovescu, Ion Negulici sau cel al primilor peisagiști: Carol Popp de Szatmari, Henric Trenk. Căutările acestei prime generații de artiști sunt sintetizate prin opera fondatorului de școală Theodor Aman
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
care-i era prieten bun. Acesta a refuzat însă oferta din cauza unor alte comenzi în care era prins și, ca urmare l-a recomandat pe Mișu Popp. Pictura bisericii Mănăstirii Frăsinei a fost executată între anii 1860 - 1863 în stil academist realist, cromatica generală având predominață albastră. Împreună cu Constantin Lecca a pictat în anul 1863 biserica Mănăstirii Radu Vodă. Aprecierile pe care presa vremii le-a făcut lui Lecca în anul 1852 pentru pictarea bisericii de la Curtea Veche, unde și-a
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
lui Mișu Popp un adevărat muzeu, cu exponate create de către pictor. Așa zisul "Pantheon" a lui Mișu Popp a fost, însă construit pe acoperișul casei sale. Astfel casa s-a mărit, deoarece Mișu Popp nu a fost doar un pictor academist sau "zugrav de biserici". El a fost un bun tâmplar, dulgher, zidar sau instalator, adică un meșter „"în de toate"”. În mansarda construită de el din podul casei, a avut un atelier de vară, cu pereți căptușiți și numeroase lucrări
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
nouă de ani. În mod evident, evoluțiile portretului și a autoportretului în spațiul românesc nu au avut o tendință diferită de parcursul artei europene. În mod similar, oscilarea între elementele romantice și cele clasiciste s-au mulat perfect pe fondul academist. Așa cum a remarcat Mihai Ispir, autoportretul și portretul autohton au adus un plus de sinceritate naivă uneori, o reducere a elementelor decorative („"Ne aflăm probabil, exact la antipodul portretului de aparat"”), precum și lapidaritate alături de empirism (o expresie sugestiv descriptivă fiind
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
sugerate. Ele au fost dublate de o atitudine de cele mai mult ori rigidă și, au cautat să aducă un aport în sublinierea atmosferei de calm, tihnă și intimitate carateristică gustului burghez. Mișu Popp a conștientizat portretul ca un pictor academist, el însuși aflat „"... în umbra unor nuanțe ale romantismului academic"”, trecându-l printr-un filtru al clasicismului vienez târziu, specific adepților lui Ingres. În cele 13 autoportrete el s-a limitat în a-și repeta propria reprezentare, încercând astfel să
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
dominat activitatea artiștilor români în perioada 1830 - 1860, precum și a deceniilor următoare. Ca și în Europa occidentală, arta românească a trecut printr-un proces de sinteză a celor mai multe stiluri și tendințe, totul coagulându-se în final în îmbinarea elementelor romantice academiste cu cele ale clasicismului, dând o expresie nouă a idealurilor estetice. Cum în prima jumătate a secolului al XIX-lea influența academismului european și a regulilor clasiciste și-a pus amprenta asupra picturii cu tematică istorică, stilul Biedermeier a fost
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a reușit în aceste lucrări să fixeze statura socială a persoanei pentru generațiile viitoare. Analizând portretul "Fetei în albastru", se poate constata că Mișu Popp în această lucrare a urmat linia Biedermeierului vienez fără să se elibereze complet de tradițiile academiste (această lucrare este catalogată ca fiind academică de coloratură Biedermeier). Pictorul Mișu Popp a dezvăluit cu nonșalanță calități de necontestat prin modul în care a redat materialitatea obiectelor, picturalitatea stofelor și prin strălucirea rezultată din degradeuri cromatice multiple. Desenul fin
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Jubiliară din anul 1912. Școala particulară de pictură înființată de Simon Hollósy la München în anul 1886 s-a manifestat în cadrul unei ambianțe universitare de tip germanic ale cărei structuri didactice și pedagogice excelau în abordarea autoritară a unui stil academist specific acelor vremuri. Școala lui Hollósy a avut meritul de a se opune conservatorismului academic de învățare a meșteșugului picturii după modele, prin promovarea educației artistice bazată pe aternative liberale privind studiul naturii. Schimbarea pe care artistul și-a dorit
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
pe care a lăsat-o în urmă, critica de artă a reușit să stabilească etapele majore ale creației artistului. Astfel, în perioada penultimului deceniu al secolului al XIX-lea se poate vedea în lucrările sale eforturile acestuia pentru depășirea tarelor academiste, ale picturii de salon müncheneze. Compozițiile din acei ani au o tematică exclusiv rurală și sunt caracterizate de un stil pictural naturalist cu care pictorul a încercat să exprime un amestec de frământări existențiale și căutări artistice care-l măcinau
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată. Referindu-se la arta picturii, Luchian spunea: Concepția lui Luchian despre artă s-a integrat mereu pe o traiectorie care a contrazis arta academistă a timpului său, artă care era aservită unor gusturi de salon, reticentă oricărei înnoiri și ostilă reprezentării realiste a vieții. Pictura sa a fost în același timp un semn al atitudinii de protest social, prin faptul că a redat viața
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
banalul tremolo"”. Decizia de a urma cursul de flaut, plină de umor de altfel, avea motivația „"Mi-erau mîinile prea lungi și m-am apucat de flaut..."”. Din cauză că mediul de la Școala de belle-arte avea un orizont îngust, prin prisma concepțiilor academiste care erau încă la modă, Luchian a studiat cu metodă dar fără a avea vreun entuziasm deosebit. Profesorii săi erau foarte apreciați și se bucurau de un deosebit respect dar erau tributari academismului, fiind depășiți de nivelul la care se
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]