12 matches
-
sculpturi în bronz de Renoir și Maillol.Am urcat scara monumentală de piatră și sunt poftit într-o mare încăpere.Ce desfătare! Pe panoul din fața ferestrelor am descoperit minunatul tablou Baigneuse al lui Cezanne, pictorul refuzat de atâta timp de academiști și considerat ca ratat în lumea artelor oficiale, inclusiv de Emil Zola. Cu o figură asimetrică și stranie, cu pași de temnicer,m-a întâmpinat Ambroise Vollard. -Veniți din România? Chiar din Drăgășani? Am băut vin de acolo, la expoziția
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
sculpturi în bronz de Renoir și Maillol.Am urcat scara monumentală de piatră și sunt poftit într-o mare încăpere.Ce desfătare! Pe panoul din fața ferestrelor am descoperit minunatul tablou Baigneuse al lui Cezanne, pictorul refuzat de atâta timp de academiști și considerat ca ratat în lumea artelor oficiale, inclusiv de Emil Zola. Cu o figură asimetrică și stranie, cu pași de temnicer,m-a întâmpinat Ambroise Vollard. -Veniți din România? Chiar din Drăgășani? Am băut vin de acolo, la expoziția
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
ar fi o nulitate. În toamna anului 1889 a plecat la München și a studiat două semestre la Academia de Arte Frumoase, unde i-a avut profesori pe Johann Caspar Herterich și Ludwig Herterich, foarte buni desenatori (dar și ei academiști conservatori).. Aici a executat copii după operele lui Correggio și Rembrandt, aflate la Muzeul de artă și i-a avut colegi pe Oscar Obedeanu și pe Ludovic Dolinski. A revenit în țară în 1890, unde a participat la prima expoziție
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
în stil baroc brâncovenesc a fost așezat mai târziu, în 1715, în timpul scurtei domnii a lui Ștefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării și din 1714/15, iar restul bisericii adăpostește picturi murale ale artiștilor academiști Constantin Lecca și Mișu Popp, din 1852. Turla a fost înlocuită în 1914. Mănăstirea Radu Vodă ("Sfânta Troiță") a fost ridicată pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusă deja în 1595 de Sinan Pașa, pentru a
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
parcurs-o înaintașii lui în pictura istorică și în epoca în care el a creat, deoarece trecutul strict istoric nu mai era de actualitate și nu mai interesa în modul în care îi preocupase pe pictorii romantici și pe cei academiști. Au existat alte aspecte ale trecutului pe care a dorit să-l evoce și anume cultura, obiceiurile, civilizația și viața cotidiană din Evul Mediu. Baltazar, dorind să-și creeze un stil propriu, a fost mult mai atent la formă decât
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a celor care s-au bătut la Mărășești. În schimb, nimeni nu se Îndoiește de coerența și caracterul distinct al generațiilor pașoptistă, junimistă sau sămănătoristă În cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși”, „tineri revoltați” sau „tineri oțeliți”, care au contestat Întotdeauna cel puțin o parte din valorile Înaintașilor, În numele solidarității lor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
susținute de energii elementare. În mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi excită, cu energia lor cromatică, propriile lui energii, iar culoarea cretoasă a lui Cezanne și marea lui capacitate de a sintetiza monumental forme complexe nu îl vor lăsa nici ele insensibil. Cu alte cuvinte
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
susținute de energii elementare. în mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi excită, cu energia lor cromatică, propriile lui energii, iar culoarea cretoasă a lui Cézanne și marea lui capacitate de a sintetiza monumental forme complexe nu îl vor lăsa nici ele insensibil. Cu alte cuvinte
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
pe care secvențele narative o pot articula infinit mai precar. Secvența I Prin anii 1912-1913, pe cînd Corneliu Baba, în vîrstă de șase-șapte ani (se născuse în 1906, la Craiova), avea deja un șevalet propriu în atelierul tatălui său, pictorul academist Gheorghe Baba, în arta europeană se manifestau simultan, cu diverse grade de intensitate, estetici care acopereau un spațiu doctrinar și expresiv foarte larg: elementele simboliste conviețuiau cu diversele variante de art nouveau, remanențele impresioniste coexistau cu tot felul de academisme
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
aiuritoare pentru orice combinație sonoră, poți folosi argumente mai mult sau mai puțin poetico-filosofice pentru partituri superficial și întâmplător alcătuite. Efortul nu mai e la modă, nici documentarea temeinică. Iar cei care le propovăduiesc apar probabil în ochii unora drept academiști, rigizi sau depășiți de vremuri. Tot I.B.Ștefănescu a numit o tânără compozitoare care știe exact ce vrea de la interpret - Diana Rotaru. S-a dovedit câtă dreptate a avut în concertul din 24 octombrie de la Universitatea Națională de Muzică, unde
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
Macedonski, cabotin la Minulescu), printr-o alienare cu substrat ontologic-existențial (la Bacovia), prin refugiul în „paradisuri artificiale” morbide, exotice, extravagante și rafinate ale artei pentru artă (la mai toți reprezentanții curentului), prin reverii culturaliste, neoclasice și decorative (la majoritatea reprezentanților „academiști” ai Vieții noi), prin înnobilarea estetică a trecutului patriarhal și a nostalgiei după „boierimea ce se duce” (la D. Anghel sau Mateiu Caragiale). „O anume febră insurgentă a sufletelor crescute în micile tîrguri moldave și exasperate de atmosfera lor somnolentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
G. Ibrăileanu, M. Dragomirescu, Ilarie Chendi, Ion Trivale erau, în forme diferite, adepți ai tradiționalismului ruralizant și/sau adversari ai modernității „înstrăinate”. Apologet declarativ al „poeziei orașelor” și al „sufletului nou în literatură”, mentorul Vieții noi, Ovid Densusianu era un academist neoclasic, fără prea mult simț estetic; discipolul său, Pompiliu Păltînea, excelează prin confuzie în materie. Critic universitar morganatic, fără antene pentru actualitate, D. Caracostea nu poate fi luat în serios ca susținător (sporadic) al simbolismului; foiletonist la Vieața nouă înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]