9 matches
-
pensii și chenzine, Rețete nu mai sunt nici pentru aspirine, Tremurăm când vine scadența la chirie, Chirurgii au evadat că nu au bisturie. Trageți de pe față lințoliu întunecat, Treziți-vă din imnul în care se doarme, Nonsens le e cuvântul academizat Să trecem de acum convinși cu toți la arme. La arme -înflăcărați- acuma sau deloc; Prea mult mai așteptarăți în răbdarea voastră, Copiii v-au ucis, răstignindu-vi-i în foc, Când voi atât de mulți priveați de la fereastră... Românul
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Din_pribegie.html [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
în tot: în spiritul ei, cald și rafinat, în dragostea de profesie, implicit de copii, în știința predării atractive, în eleganță și finețe comportamentală, în frumusețe spirituală, similară celei fizice, în superbitate fizică, nu mai prejos celei sufletești. Evită expunerile academizate, pentru a concentra și cuceri atenția elevilor, se comportă neindiferent față de decadența socială, cu atenție la cauzele conflictelor, evitându-le. Vorbește și gesticulează dependent de căutarea celor mai fine maniere. Este atât de sensibilă, până la fragilitate... e atentă să nu
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Profesoara_daniela_matasaru_aurel_v_zgheran_1379954388.html [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
artistice „se rod”; în consecință, e necesar să fie înlocuite. Se vor „roade” și cele puse în locul lor. De aici, obligativitatea pentru artist de a căuta mereu alte forme. Formele noi par absurde, la început, “ilogice”. Până la urmă sunt consacrate, „academizate” și devine din nou necesară găsirea altora. Capacitatea de a le găsi definește autenticitatea vocației artistice: „creatorul adevărat și nou sfărâmă cu târnăcopul temperamentului său legile cunoscute. Orice artist trebuie să fie aducătorul unor alte principii.” Vederi similare expune, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
asta, indiferent de faptul că a primit ori nu replici valabile. Gherea a răspuns pe jumătate și alături cu subiectul. O altă perioadă polemică a fost aceea din primele decenii ale secolului XX, cînd, pe terenul unei literaturi postromantice și academizate se năștea modernismul. Bătălia s-a continuat în interbelic, avîndu-i drept protagoniști pe criticii maiorescieni și estetici cărora li se opuneau critici din generațiile anterioare (Iorga, Ibrăileanu), atașați de o idee literară mai veche. Tot atunci au existat și cîteva
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
ca pe un șef de școală și produs-fanion al editurii Minuit, tocmai lui revenindu-i cinstea de a-și omagia editorul. Obținuse cu doi ani în urmă premiul Goncourt, cu Je m'en vais și devenise unul dintre cei mai academizați scriitori francezi în viață, opera lui fiind subiect de teze de doctorat, colocvii, articole de o parte și alta a Atlanticului. După Beckett și Robbe-Grillet, Jean Echenoz este cel mai important nume pe care editura Minuit îl impune din 1980
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
cultura” oficială). Mie mi se pare atât de limpede acest lucru, încât abia pot să-mi despart o bucățică de înțelegere profesorală pentru ce zici. Activitatea unui creator viu constă integral în măturarea încrustației de „idées reçues” în jurul unui artist academizat. În forma lor de uriași „cantitativi”, foarte puțini scapă de radicalismul posterității: vezi ce i s-a întâmplat filozofiei lui Aristotel și poeziei lui Mihai Beniuc, ca să dau numai două exemple. Ceea ce ne readuce la Tristan Tzara și la acel
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
dar nu poate fi în nici un caz baza de compunere și principiul creator. Există astăzi un stil modern internațional și chiar intercontinental”. De fapt, la această dată, Constructivismul încetase — practic — să mai fie în „avangardă”. Ca și Futurismul de altfel, academizat și fascizat... Maurul își făcuse datoria, profețiile dintîi fuseseră îndeplinite. Vocile reprezentanților „tinerei generații” își fac tot mai des auzită vocea în paginile revistei, fiind receptate, probabil, ca tendințe „novatoare” de către Vinea & Co, pe fondul creșterii seducției orientalismelor și arhaismelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la „revista revistelor”, găzduirea unor colaboratori apropiați cercurilor oficiale (deja citata Martha Bibescu) sau „reacționare” (Sandu Tudor, Emil Riegler-Dinu, M. Eliade, C. Noica, M. Sebastian), obsesia promovării artei românești în străinătate cu prețul cultivării unor foști avangardiști fasciști, între timp academizați, precum Marinetti (în noul context politic, futurismul italian e respins chiar de foștii săi admiratori de la Integral, St. Roll și M. Cosma), toate acestea vor duce la ruptura - anunțată - dintre Contimporanul și unu. Sfîrșitul primei avangarde va fi parafat însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de teze de doctorat despre autori francezi În viață, și nu vorbesc despre nonagenari ca Julien Gracq sau Michel Tournier, ci despre scriitori de 40-50-60 de ani ca Pierre Michon, Jean Echenoz, Eric Chevillard și alții. Problema este că scriitorii academizați nu sînt cei mai citiți și, deci, că o schismă tinde să se instaleze În literatura franceză contemporană, Între ceea ce cunosc specialiștii și ceea ce știu cititorii amatori. Specialiștii de astăzi sînt Însă lipsiți de prestigiul celor de ieri, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]