18 matches
-
Elephant (New York), La Indiană (Valencia), Dreamers (Marbella), Queen, Mandalaray, Bobino,L’Etoile (Paris), Cavo Paradiso (Mykonos), Venue (Athens), Deșire (Creete) Level ,Opium Garden, Shore Club & Nikki Beach(Miami), Balance (LA),The ends Up (S.Francisco), U 60311,Mach1,M1, Tiefenrausch, Acanto (Germany), Echoes, Jubilee, Goa, Riobo, Cromie ,Nafura, Quartiere latino, Mavu, Biba, (Italy), Sugar (Singapore), Bed Supper club (Bangkog), Dragon-I (Hong Kong), Ministry of Sound, Pacha, Turnmills, The End (London), Ambasada Gavioli, (Slovenija), Hacienda, Gallery, Papaya (Croazia), Hollywood (Estonia), Nautilus(Latvia
Jamie Lewis @ Queen's Club, 4 noiembrie by http://www.iasi4u.ro/jamie-lewis-queens-club-4-noiembrie-2011/ [Corola-blog/BlogPost/94649_a_95941]
-
are o parte vizibilă, numită "euthynerie". Treapta superioară se numește "stylobat" și reprezintă fundamentul pe care stau coloanele. Fusul coloanei este asemănător cu cel ionic, dar ceva mai zvelt. Ceea ce oferă particularitate coloanei corintice este capitelul. Acesta prezintă ornamentul numit acantă, preluat ulterior și de capitelurile compozite. este cel mai nou dintre cele trei ordine de arhitectură ale antichității grecești. Evoluția sa începe în jurul anului 400 î.Hr. dar abia peste trei secole ajunge la forma sa canonică. Cel mai vechi edificiu
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
câte două pe latura sudică, vestică și nordică) și una încheiată în semicerc (în axa contraabsidei). O altă intrare se face printr-o ușă amplasată pe peretele sudic al absidei altarului. Catapeteasma este din lemn masiv, sculptată cu vrejuri și acante, fiind realizată odată cu biserica de către un zugrav moldovean anonim. În afară de cele patru icoane împărătești, toate icoanele catapetesmei sunt nedemontabile, făcând corp comun cu peretele de sculptură. Biserica este parțial pictată în frescă în ulei, în stil neoclasic, de către zugravul polonez
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
a catedralei a devenit ulterior moschee, fiind resfințită de către Husam ad Din Muhammad , nepotul lui Salah ad Din, în anul 1187. Catedrala arăta pe vremuri ca o fortăreață. Unele detalii, ca de pildă,capitelurile gotice în formă de frunze de acantă au fost extrase și duse în 1897 la Muzeul Arheologic din Istanbul. În incinta vechii catedrale se mai pot vedea câteva statui din vremea cruciaților. În nava originală se află două structuri mai moderne, una din ele acoperind o criptă
Sebastia () [Corola-website/Science/330387_a_331716]
-
care înseamnă "imperiu". Ca expresie a luptei pentru expansiune a lui Napoleon, designul este inspirat din arheologie. Sunt reînviate luxul și măreția Imperiului Roman, dar sunt utilizate și elemente egiptene și grecești antice. Ornamentele sunt excesive și conțin: frunze de acantă, torțe, coroane imperiale, victorii înaripate, încoronate cu lauri, figuri mitologice îmbogățite cu bronzuri aurite, precum și simboluri ca: vulturul roman, tridentul lui Neptun, caduceul lui Hermes. Numeroase sunt și motivele militare, cum ar fi armurile, trofeele, săbiile, căștile, semnele imperiale (inițiala
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
Campanino Teatro Sân Calo di Napoli Bruson, Nunez Albanese, Aragall Bongiovanni 1973 (L) Rudel New York City Opera Quilico, Wise, Carreras Standing Room 1975 (L) Rivoli Orch. di Macerata MacNeil, Pizzo, Kraus GFC 1977 (L) Molinari-Pradelli Staatsoper Dresden Panerai, Rinaldi, Bonisolli Acanta 1978 (S) Rudel Phil. Orch. Milnes, Sills, Kraus EMI 1979 (S) Giulini Wiener Phil. Cappucilli, Cotrubas, Domingo DG 1980 (L) Gardelli Orch. Național de Radio France Bruson, Hendricks, Kraus LR 1983 (S) Elder English Național Opera Rawnsley, Field, Davies EMI
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Bardini, Vajna, Alegri, Pagliazzi, Micalopoulos Supraphon 1971 (L) Erede Teatro Reggio di Parma Tucker, Ricciarelli, Zanibelli, Bruson, Marchiga Bongiovanni 1975 (S) Bonynge Național Phil. Pavarotti, Sutherland, Horne, Wixell, Ghiaurov Decca 1975 (S) Bartoletti Staatsoper Berlin Bonisolli, Kabaivanska, Cortez, Zancanaro, Luccardi Acanta 5 Martie 1975 (L) Guadagno Royal Opera House Covent Garden Cossutta, Caballé, Ankipova, Milnes, van Allan Bella Voce 3 Oct.1975 (L) Bonynge Sân Francisco Opera Pavarotti, Sutherland, Obraztsova, Wixell, Grant Bella Voce 1976 (L) Keene Utrechts Symphonieorkest Lloveras, Deutekom
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Buharest Opera Zeani, Buzea, Herlea ELECTRECORD 1968 Maazel Deutsche Oper Berlin Lorengar, Aragall, Fischer Dieskau DECCA 1971 Krips Wiener Staatsoper Cotrubas, Gedda, MacNeil - ARKADIA 1971 Ceccato Royal Philarmonic London Sills, Gedda, Panerai EMI 1973 Gardelli Staatsoper Berlin Freni, Bonisolli, Bruscantini ACANTA 1977 Kleiber Bavaria Cotrubas, Domingo, Milnes - DG 1979 Bonynge Național Philarmonic Sutherland, Pavarotti, Manuguerra DECCA 1980 Mackerras English Național Opera Masterson, Brecknock, Du Plessis EMI (English text) 1981 Muți Philarmonia London Scotto, Kraus, Bruson - CDS 1981 Levine - Orchestră și corul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat exemplu pentru greci, era obiceiul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat exemplu pentru greci, era obiceiul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat exemplu pentru greci, era obiceiul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
majoritatea plantelor perene se recomandă răsadurile de interior (vezi „Răsaduri”Ă, dar există și unele care pot fi semănate direct în pământ. • Urmați indicațiile date la rubrica „Flori anuale și bianuale” pentru semințele puse direct în pământ. Principalele flori perene Acanta (talpa-ursuluiă, Achillea filipendulina, coada-șoricelului, omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
poate conchide, că ei recunosc trei suflete: PSIHI sau sufletul simțurilor; NUS sau sufletul inteligenței și PNEVNA sau sufletul mișcării și al vieții. CEREMONII LA MOARTE. În Grecia se atârnă la ușa casei unui bolnav ramuri de dafin și de acantă. Rudele lui, îmbulzindu-se împrejurul patului, adresau rugăciuni zeului MERCUR, conducătorul sufletelor. După ce moare, corpul lui se spală și se încununează cu flori, iar aproape de el se pune o turtă de făină și de miere spre a îmblânzi CERBEUL. I
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
realistă caută să ascundă prezența descriptorului prin intermediul detaliului "clar" sau "pitoresc": (75) Chiar deasupra plintei se află un șir (sau o bandă) în nuanțe de verde-ocru și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză?) de frunze de acantă desenînd o înșiruire de valuri învolburate. Cl. Simon, p. 9 În sfîrșit, acesta este rolul intervențiilor metalingvistice care întrerup o descriere pentru a semnala operația semiotică ce participă la crearea sa, sistîn-du-se astfel orice iluzie referențială. (76) Descrierea (compunerea) poate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
roman, la scurt timp după moartea unei tinere femei, una dintre rudele acesteia a pus într-un coș câteva dintre bunurile sale pământești, pe care le-a îngropat lângă mormânt. În timp, din acel coș a răsărit un arbore de acantă, cunoscut în România sub numele de„Talpa Ursului“. Această imagine a fost folosită ca sursă de inspirație de către un sculptor. Frunzele acantei simbolizează triumful vieții asupra morții, și care, după modul în care sunt dispuse, semnifică victoria ordinii și a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pământești, pe care le-a îngropat lângă mormânt. În timp, din acel coș a răsărit un arbore de acantă, cunoscut în România sub numele de„Talpa Ursului“. Această imagine a fost folosită ca sursă de inspirație de către un sculptor. Frunzele acantei simbolizează triumful vieții asupra morții, și care, după modul în care sunt dispuse, semnifică victoria ordinii și a ambiției asupra haosului vieții. Zeițele Flora, Venus și Persefona au fost adesea folosite drept model artistic pentru diverse reprezentări arhitectonice ale ordinii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În toată frumusețea Suav decora bolta, pereții și intrarea, Extazia vederea și Încînta mirosul. Pe un tapet de iarbă cu flori presemănată Se desemna ridente și roza amoroasă Și candid’ iasomie, safranul, iacintul; Pe așternutul moale de iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît În alte capitole, sufocate de abundența frazelor abstracte. Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sa. Acest desen artistic se poate vedea și pe fațadele interioare sau exterioare ale așa-numitelor „morminte ale sinedriului” din Ierusalim. Deasupra intrării interioare a acestui mormânt complex se poate observa frontonul arcuit deasupra unei rozete decorate cu frunze de acantă. Un fronton se găsește și deasupra intrării exterioare, dar fără rozetă. Acest model se găsește și în mormântul din Valea Hinnom, mormântul lui Iozafat și cel cunoscut cu numele de „mormântul strugurelui”. În multe cărți de arheologie și simboluri iudaice
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]