34 matches
-
români, pentru prima dată în capitala imperiului, cutreierînd prin marea piață a Vienei, ,Naschmarkt", printre peperoni, broccoli, fileuri roze de somon, rodii, stridii, nu departe de Operă, în imediata apropiere a sălii de expoziții Secession, cu acoperișul din frunze de acant aurii, în cel mai autentic Jugendstil, unde Klimt... de fapt, Viena e guvernată de doi monarhi luminați care te urmăresc din toate vitrinele cu marțipan și lenjerie de damă: Klimt și Mozart. Căutăm înnebuniți o cartelă de telefon. Trebuie s-
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima ca pe o bomboană de mentă ori ca pe o
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
sine, firește, „ gândim tot cu creierul nostru omenesc, chiar și când pătrundem / în neomenesc” Prezentare și traducere de Geo Vasile OSSI DI SEPPIA Lămâii Ascultă-mă, poeții-ncoronați Se mișcă numai printre plante Cu nume rar întâlnite: buxus, ligustru sau acant. Mie, sincer să fiu, îmi plac drumurile ce se-nfundă În râpe ierboase, cu băltoace Aproape secate unde-nhață băieții Câte-un firav țipar: Ulicioarele de-a lungul șanțurilor: Ce coboară printre moțurile trestiilor Traversând grădini printre lămâi. Mai bine
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
pe Montale, care în celebrul poem Lămâii din nu mai puțin celebrul volum Oase de sepie, din 1925, se arată iritat de enumerarea estetă a plantelor asociate "poeților laureați". Ligurul preferă, polemic, în locul "plantelor cu nume puțin folosite: buxus, ligustru, acant".../ străzile ce dau în ierboasele șanțuri, cum traduce Marian Papahagi, Montale, Dacia, 1988. Mazilescu are o afinitate poate neștiută cu parcimoniosul la scris, agnosticul, pesimistul existențial italian, cu idealul acestuia de simplitate și "descărnare" ("essenziale e scabro") verbală. Dacă nu
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
recunoscător), iar pe baza piesei, sau talpa care ștampilează, apar trei inițiale gotice: „J.W.G.” și o coroană regală. Turnuleț ul este încununat cu o piatră (cristal de rocă?) și împodobit, în jurul pietrei și în jurul nișelor, cu frunze de acant. Primul demers a fost de stabilire a numelui complet al coregrafului P. Taglioni din inscripție, acesta fiind Paolo Taglioni (Viena, 12 ianuarie 1808 - Berlin, 6 ianuarie 1884). El aparține unei familii de origine italiană care a dat trei generații succesive
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
vechimea într-o floare de nu-mă-uita. Ca vedenii prin loess-ul Mării Sarmatice. POTIR ÎN VITRINĂ domnului episcop Siluan Din el s-a băut la sfânta Cină. Ori în el s-a strâns „sfântul sânge”. Argint aurit și foi de acant. În el s-a păstrat prin trei veacuri o conștiință de sine. Amin. ȘI ALTE CUVINTE La doi pași în dosul graniței, al hotarului, limitei (de la limes). Lângă, un vin de Tokaji. Cuvinte epoci, ca și dispărute ... Ca, după două
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
obiectiv important pe care turiștii îl pot vizita în această zonă este Mănăstirea Lainici, reconstruită între 1812 și 1818, după un plan în formă de treflă. Mănăstirea are un pridvor deschis, cu stâlpi de piatră și ornamente din frunze de acant stilizate, fiind folosită, în 1821, chiar și de către Tudor Vladimirescu. În apropiere se află schitul Lainici, precum și ruinele vechii Mănăstiri Visina, ctitorie care datează din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Ana-Maria Purcherea Oferte pentru Litoral l Noile tarife, prin
Agenda2005-34-05-tursim () [Corola-journal/Journalistic/284114_a_285443]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PEDEAPSĂ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Te-aș pedepsi făcându-mi-te-amant. Din zori de zi și până-n neagra noapte, Să mă adapi cu seva-ți de acant . Să nu respiri și printre tandre șoapte, Să-mi fluieri ca un personal uitat pe-un vechi peron c-o bufniță zurlie. Să nu răcești,te-oi înveli în strat de acuarele cu miros de ie. Să legeni fluturi în
PEDEAPSĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383889_a_385218]
-
îi cuibărește cu indiferență la durere, celulă după celulă, cum îi atinge și măduva din șira spinării, dar ... osul vertebrei este încă puternic, tare și nu se rupe, nu se frânge de bunăvoie. Pipăi din instinct și ramura cu frunza acantului antic, reversul monedei de aur, apoi strânse bănuțul acela tare, tare ... până îl simți spărgându-i epiderma ca pe un miez de migdală coaja țăndărită în zeci de ciocane. Pumnul nu obosise, doar se albise de atâta încordare. Dacia regreta
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
croiască drum prin îmbulzeală. Pe trep tele altarului se profilează deja fasciile lictorilor. Din fericire, sacrificiul nu a început încă. Ajung în sfârșit lângă incintă. Zidul lateral, împărțit orizontal în două panouri, are partea de jos acoperită cu spirale de acant, în timp ce friza superioară înfățișează o procesiune ceremonială. Tiberius răcnește la urechea tânărului: — Exact la fel s au petrecut lucrurile acum 24 de ani! Velleius pricepe. Privește atent cortegiul sculptural și, fără voia lui, se emoționează. Își imaginează cu ochii minții
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
printre frunze. Dă de o șopârliță și de un crab. Puțin mai încolo câteva păsărele ciugulesc delicat florile îmbobocite. Înțelege că întregul zid a fost acoperit cu un sistem complicat de volute și contra volute sime trice din frunziș de acant, aidoma unui covor sau unei tapiserii. Intervenția discretă a faunei este bine-venită. Introduce o notă de viață în răceala moartă a marmurii. Între timp flaminii au înconjurat de trei ori altarul. Acum se retrag. În centru, n-au mai rămas
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
calculate, arhitectul s-a trezit din adolescența lui șuie și prelungită și a început să facă planuri adevărate, bine cumpănite. Acum acoperișurile trebuie să reziste, interioarele trebuie să fie luminoase și pilonii rezistenți, coloanele - nu doar ornamente cu frunze de acant, ci coloane utile, de susținere, adevărate. Aud cum se strigă unii pe alții muncitorii, cum se urcă pe schele, unii fluieră, alții înjură, oricum muncesc, muncesc și nu prea e timp de altceva. Cele bune, Herr Doktor, L.M. ( Acest fragment
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
o constituție proastă întîlnește un critic Intră într-o încăpere care nu semăna deloc arhitectural cu clădirea din care ieșise. în partea aceasta, ușa avea panouri adîncite și mîner, plafonul era mărginit de o cornișă somptuos decorată cu mlădițe de acant, mai era și un bovindou înalt, de unde se vedea frunzișul coroanei unui castan și, dincolo, o casă veche din piatră. Restul încăperii era ascuns de șevalete cu picturi mari ale încăperii. Picturile păreau mai vii și mai curate decît realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
s-a constatat că intrarea acestui cavou era blocată cu o dală de calcar măsurând 1,20 m x 0,90 m x 0,75 m, decorată pe față (cea dinspre exteriorul încăperii funerare) cu un chenar cu frunze de acant și având o cruce realizată în relief. În interiorul cavoului s-au descoperit cinci schelete umane (doi bărbați, două femei și un copil), cu capetele spre vest și picioarele spre est, având mâinile încrucișate pe piept, potrivit doctrinei creștine. În interiorul cavoului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare este decorat în centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii, ca și neîndemânarea execuției, de altfel, evidentă. Basorelieful de pe placa de calcar provenind de la Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
logofăt pe atunci, asculta cu buzele rumene întredeschise, cu ochii visători... După mai mulți ani, Constandinul Stancăi, domn fiind, îi spusese cum să se zugrăvească biserica domnească din Târgoviște: „Neică Mihai, să le spui meșterilor să nu pună frunze de acant ca la Veneția, ci să se împletească urcându-se spre cer flori și frunze de mărăcini ca cele de le văzuși la Sinai”. Pe nas, oltenește, începuse atunci să îngâne o melodie aidoma celor din cântările muntelui pe care nepotul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urmată de jupânițe și de bărbații acestora sărutau pe rând mâna înalt prea sfințitului Atanasie. O căldură plăcută umplu inima biv vel spătarului Mihai. I se părea că prin turla puțină a mânăstirii de sub munte împletirea frunzelor de spini și acant urcă spre înălțimile cerului lui Dumnezeu. Mihai Cantacuzino se simțea minunat; i se părea că toată lumea este a lui și neînchipuit de frumoasă. Sentimentul de vinovăție care-l stăpânise atâta vreme pierise ca un abur, lăsând locul unui fel de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mare, o masă florentină, lungă și lată cât trunchiul de nuc din care fusese dăltuită, acoperită sumar cu ștergare albe în locurile unde trebuiau puse tacâmurile comesenilor, își arăta splendoarea celor două tăblii care o susțineau, ornamentate cu frunze de acant și terminate fiecare cu câte două labe de leu. La capetele mesei nu era prevăzut să stea nimeni, pe o parte a mesei fiind două tacâmuri iar pe cealaltă alte două. Când intrară spătarul și Stanca, cei doi prinți stăteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
parte dintr-o curte, care deținea, alaturi de acesta, ruinele unor dependințe și Biserica Sfântul Dimitrie, care a fost zidită in anii 16831684. Palatul era Împodobit cu decoruri speciale realizate În piatra sculptată sub formă de ghirlande din frunză de acant, crin, garoafă orientală sau lalele. În interior, camerele erau ornamentate cu modele florale, inspirate din cultura turcopersană. Principala cale de acces este chiar foisorul din fata cladirii, ducând cu gândul la Palatul Mogoșoaia, unde exista aceeași cale de acces. O carateristică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
la Roma și Tropaeum Traiani de la Adam Klissi din Dobrogea, apar elemente arhitecturale din mitologia dacă. „În basoreliefurile Tropheului de la Adam Klissi sunt înfățișate sub metope un brâu de blocuri - frize - unice în arhitectura trofeelor romane, reprezentând frunze de acant în spirală terminate cu capete de lupi cu gurile deschise, însemne totemice dace” . Beneficiarii istoriei glorioase a geto-dacilor nu au rămas, cum ar fi fost firesc, daco-romanii și apoi românii, trecând pe seama goților care, în deplasarea lor de la est spre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al modelelor preconceptuale de origine greacă și latină utilizate, cu excepțiile necesare, în terminologia panlatină/ parțial engleză (selectiv) Nu numai rădăcina ci și prefixoidele provenite din limbile greacă și latină s-au impus ca modele preconceptuale în limbajul medical: A acant(o)-,-acant "spin" (cf. lat. acanthus,-i s.m.; gr. άκανθα,-ης s.f.): med. acantocit s.n (cf. fr. acanthocyte s.m.); acari-/acaro- (cf. lat. acarus,-i; gr. άκαρι,-εως s.n., "păianjen,căpușă"): med. acarioză s.f. (cf. fr. acariose, s.f.); actin
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
câte un rând de coloane din granit, aduse de la Efes. Nișele circulare de la colțurile spațiului central posedă opt coloane de porfir provenite de la Baalbek. Cea mai mare parte a coloanelor se termină cu capiteluri bizantine "composite", ornate cu frunze de acant. Monogramele cuplului imperial, Justinian și Theodora sunt gravate pe fața și spatele capitelurilor. In total biserica posedă 107 coloane, din care 40 la parter și 67 la etaj, la galerii. Cele mai înalte coloane de la parter măsoară 20 de metri
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un lucru inedit este și prezența în Catedrală a unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul la care se roagă credincioșii. Icoana a fost adusă din București, la începutul secolului al XX-lea, si purtată în procesiune prin oraș
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
este unul din stilurile clasice ale arhitecturii grecești și romane, alături de cel doric și cel ionic. Coloana este mai zveltă și are capitelul ornat cu frunze de acant. Soclul (fundația) este alcătuit din: "stereobat" (baza) și "krepis" (treptele). Solul pe care se întinde fundația are o parte vizibilă, numită "euthynerie". Treapta superioară se numește "stylobat" și reprezintă fundamentul pe care stau coloanele. Fusul coloanei este asemănător cu cel
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau: simplitate, masivitate, pentru stilul doric, cu capitelurile mari și capătul coloanei ca un sul, pentru stilul ionic, iar cel corintian având în capătul coloanelor un capitel decorat cu frunze de acant sculptate. Marile realizări ale arhitecturii grecești nu s-au datorat doar cunoștințelor tehnice, ci ele au rezultat dintr-un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută, vizuală; un exemplu caracteristic era obiceiul grecesc de a decora coloanele astfel încât să
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]