461 matches
-
cînd va îmbrăca o uniformă civilă. Mai ales că angajații acestei instituții nu sînt la prima schimbare de uniformă. Mulți dintre ei au schimbat ținuta de milițian cu cea de polițist: în noua ținută și-au ridicat vile și alte acareturi, stîrnind perplexitatea presei față de fabuloasa lor capacitate de a face economii, din salariu. * Săptămîna trecută pastorul Laszlo Tokes a acuzat conducerea UDMR afirmînd că o clică a monopolizat fondurile Uniunii, citim în mai multe ziare centrale. Supărarea președintelui de onoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
castel baroc, în mijlocul unui parc natural ale cărui alei sfîrșesc în pădurile din jur. Traseul călătorului ce ia autobuzul de la gară pentru a ajunge, după o bună jumătate de oră de drum, pe platoul unde se desfășoară semicircular castelul și acareturile sale - culminează cu un peisaj înrudit cu decorurile unui film de epocă, eventual de capă și spadă dar și de plăceri cinegetice și mondene, care ne trimit cu gîndul la tablourile unui Watteau, la scene în care aparenta veselie a
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia Radu, războiul a-nsemnat fuga din Basarabia natală, o dată cu intrarea rușilor; au venit apoi românii, Natalia și familia ei s-au întors, și-au ridicat iar casa și acareturile, pentru ca patru ani mai tîrziu să ia din nou drumul Regatului, lăsînd în urmă totul părăsit și cîinii urlînd. I-au dus la Brăila, cu șlepul peste Prut, Ștefan și Ioan Chirilă (bunicul și, respectiv, tatăl lui Tudor Chirilă-Vama Veche
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu poate s-o miște. Ion din neamul Iuga, boierescul neam, Ce avea hrisoave, cum el însuși zis-a, Hăt până departe, dincolo de Tisa, Acareturi, țarini, ctitorii cu hram. Casele pierdute, aburul din Peri, De pe o colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era ieri, Țara de dincolo cu albastrul Lighet. Dobăieșu-n ceață, aer de pădure, Albele Biserici licărind în zare
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
aproape că nu se întâlnesc, casa unchiului Alexandru, care e demnitar, fiind de fapt o luxoasă reședință, cu parter, etaj, mansardă, cu încăperi numeroase și mai multe livinguri, cu intrări și ieșiri multiple, cu grădină, garaj și tot felul de acareturi. Este și multă lume acolo și un necurmat du-te vino: verii și verișoarele cu grupul de prieteni gălăgioși, părinții și bunica Maie, fosta ilegalistă, personalul de serviciu și undeva, într-o cameră de la mansardă, procurorul Strava, neparticipant la agitația
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
mai ilustra cacofonie...). Și le spune, cu document la mînă (pierdut-găsit-mîncat pînă la urmă, cu prețul asfixiei, de un Mitică, Dumitru Coloratu, membru post-mortem al M.L.P.H.), că i-a căștigat pe toți la Strasbourg, că-i face sul, dimpreună cu acareturile, pămînturile, morții și viii lor și-i duce în Teutonia. Scenariul este, mă repet oarecum, fermecător în sine. Un Caragiale nostalgic (pe inima lui adevărată) se întoarce de la Berlin, peste mulți ani, să-și ia România semipreparată, la pachet, numai
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
astronomice? Fiecare leu cîștigat de ticăloșii care au chelit pădurile în locuri care ar fi trebuit să rămînă neatinse ascunde pagube de zeci de mii făcute unor nefericiți a căror singură vină e că nu și-au mutat casele și acareturile din calea viiturilor. De ani de zile pagubele uriașe provocate de proști și de ticăloși sînt suportate de la buget. Nefericiții care își pierd tot ce au la inundații primesc ajutoare, cîte le primesc, din partea unora care, adesea, n-au nici
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de a fi singurul producător de lumînări de ceară albă din București, deoarece era săracă, «neavînd nici moșie, nici vie, nici țigani, nici alt acaret.»". Avantajul alăturării și alternării celor două tipuri de date îl reprezintă conturarea unui chip viu al orașului și al vieții sale de altă dată. Selecția evenimentelor presupune ceva abilitate și autorului îi reușește această alternanță în primele capitole ale cărții
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
mândru. Și pe bună dreptate „grădina generalului“ merită toate laudele, fiind demnă de un adevărat gospodar. Și pentru a avea unde depozita toate roadele peste iarnă, domnu’ general - așa cum îi spun sătenii - a pus mâna, alături de muncitori, la înălțarea de acareturi. Totodată, îngrijește cu multă pricepere vița-de-vie, dar și animalele din ogradă, cel mai atașat fiind de cei doi câini-lup - Molda și Max, care au dat naștere la șase pui de toată frumusețea. Cu toate acestea, generalul Mancu găsește timp și
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
minune nu durează decât trei zile, țăranul s-a confruntat cu alt necaz. Nu avea cu ce să muncească pământul. În aceste condiții au apărut chiaburii de tip nou. Au răsărit indivizi îmbogățiți peste noapte, care aveau tractoare și alte acareturi, cumpărate pe doi lei de la IAS-uri și SMT-uri. Interesant este că, într-o comună din județul Dolj, unul dintre aceștia a fost secretar de partid comunal și secretar de primărie, care i-a urât pe vechii chiaburi cu
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
în ton cadențat, ceea ce vede personajul, dar și ce simte, într-un dute-vino, cu miză. Bătrâna trebuia să ajungă acasă, după un periplu de călătorie dincolo de locuința actuală. Căci câte au fost reale - familia în primul rând - soț, copii, apoi, acareturi, gospodărie în toată puterea cuvântului, pieriseră în timp, fără întoarcere. Ea însăși își simțea teroarea vârstei, pe care o arunca înapoi cu mânie. Cinematografic, ca într-un documen tar de viață, prozatorul își fixează cadrul - miezul nopții. Așadar, rememberul personajului
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
crucea pe care se chinuia Hristos și, în loc să I se închine, el L-a scuipat. În momentul acela, omul s-a prăbușit la pământ și a căzut într-un somn greu. El a visat că acasă la el, într-un acaret unde ținea câteva păsări, exista un cuib cu ouă, iar pe unul dintre ele scrie „Hristos a înviat! Când s-a trezit, necredinciosul și-a spus: „Dacă ceea ce am visat eu se va adeveri, atunci acesta este Fiul lui Dumnezeu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
costume populare foarte vechi, obiecte de lemn măiestrit ornamentate: vedre și căușe de apă, războaie de țesut, spete, fuse, furci de tors etc. Casele au servit meșterilor populari ca punct de plecare, adesea chiar și de model, și pentru construcția acareturilor din gospodărie: pivnițe, jitnițe, hambare, dar și pentru morile de apă și fântânile cu cumpănă, pentru pive și porți acoperite. Cu deosebire ne atrag atenția stâlpii de lemn ornamentați și cosoarbele crestate de la pridvorul caselor ce evocă „ceva“ din Coloana
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
1949,reconstituind biografia lui Mihail Kogălniceanu în fața studenților din anul întâi: "Dar partea la care am tremurat de emoție a fost cea în care se descria moșia de la Râpi, din județul Fălciu, adică din chiar județul meu, unde, pe lângă diverse acareturi, avea și două șlepuri cu care căra pe Prut produsele sale. 'Kogălniceanu avea flotă!', țipă Călinescu spre sala arhiplina, făcându-ne pe toți să ne mișcăm de pe locurile noastre, aproape gata să sărim în aplauze prelungite." În treacăt, evocatorul face
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Asemănarea (amuzantă, altfel) cu legendarul reformator Cuza a indus populației iluzia că vom trăi un moment al începutului. în fapt, n-a fost vorba decât de o penibilă continuitate, de o jalnică scamatorie în care noul vodă preia, în întregime, acareturile și metehnele înaintașului. Dl. Constantinescu se lamentează că l-au învins securiștii. Așa o fi. Dar de ce s-a complăcut să fie înconjurat, de la cei care-l serveau la masă, sepepiști odioși dresați de Ceaușescu și Iliescu, la cei care
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
înainte de venirea zăpezilor, sens în care, la câmp încep lucrările agricole care pregătesc pământul pentru iarnă. Cunoscute sub numele de Muncile lui Brumărel, în gospodării au loc măcinișul făinii pentru toată iarna, reparațiile la acoperișuri, garduri, cotețe, grajduri și alte acareturi, se pun în pivniță, îngropate în nisip rădăcinoasele, bostanii se învelesc în paie, se fierb vinurile, se trec animalele pe nutret uscat și se duc scrofițele la vier. Folcloriștii spun că, în tradiția populară, fiecare săptămână a lunii octombrie poartă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
desfășurare podul unei case, plin de lăzi, pachete, valize, cufere. Are două personaje: Clopoțel și Mihăescu (Mirăescu). “Podul casei care e o arhivă a vieții de odinioară ascunsă între niște pereți de scândură”, - după cum constată Clopoțel, scotocind prin lăzi și acareturi aruncate aici. De la fosta proprietară, Clopoțel a moștenit “o lume vie, un tărâm de poveste”. Clopoțel vrea să descifreze tainele legate de lucrurile din pod, să reînvie acea lume de altădată și pe viețuitorii ei. Mirăescu, urcat și el în
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Dar timpul este în favoarea mea! Mă cunoști? Veni răspunsul în timp ce se așeza pe scaunul oferit. Cine nu vă cunoaște?! Am și citit din lucrările Dumneavoastră. Calul a fost dus la capul podului unde întreprinzătorul avea un fel de dugheană cu acareturi. Academicianul da din coadă evident. Cred că de mult nu a savurat o friptură întreagă. Tocmai trecea un porumbel călător care a avut neobrăzarea să-și facă nevoile pe chelia academicianului. Zbura cam în lungul Sena-i . Amuzat mă întreabă
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
un fel de basme, și traduceri. Masca Morții Roșii, a lui Poe, este tradusă de Caragiale cu titlul Masca, păstrîndu-i, altoit pe fiorii propriilor nuvele, minimalismul frisonant. Schimbare totală de stil, în Broasca minunată, după Twain. Smiley e, cu toate acareturile lui, o gloabă de iapă și-o lepădătură de cîine, omul prinsorilor. Pariul face din el minuni. Și din cel care povestește, și că-ruia amicul prins de-un nasture (postură tipică în lumea lui Caragiale) i-o taie cam din
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Rodica Zafiu Aparent, acaret e un cuvînt pe care vorbitorii limbii române standard nu-l mai folosesc curent, el aparținînd mai curînd fondului pasiv al vo-ca-bu-larului, dobândit prin lectura textelor literare vechi, a scrierilor culte sau a culegerilor populare. Lucrurile nu stau totuși chiar
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
cuvînt pe care vorbitorii limbii române standard nu-l mai folosesc curent, el aparținînd mai curînd fondului pasiv al vo-ca-bu-larului, dobândit prin lectura textelor literare vechi, a scrierilor culte sau a culegerilor populare. Lucrurile nu stau totuși chiar așa, pentru că acaret a fost readus în circulație, cu anumite schimbări de sens, de limbajul familiar-argotic. La fel s-a întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de argou: ogeac, bidiviu, chindie etc. În Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, A-B, 1913), substantivul acaret apare înregistrat cu sensul "clădiri și obiecte cari se țin de o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea de pravile alcătuită de A. Donici, în 1814) și atestă faptul că termenul era inițial unul precis
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
se țin de o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea de pravile alcătuită de A. Donici, în 1814) și atestă faptul că termenul era inițial unul precis, tehnic: "Creditorul... iaste îndatorit a răspunde pentru stricarea acareturilor, adică a morilor, viilor și altor lucruri". Hasdeu, în Etymologicum Magnum Romaniae, I, 1886, observa că termenul acaret "se aplică mai cu seamă la construcțiuni cu dependințele lor". Sensurile extinse înregistrate în DEX (1996) - (1) "construcție auxiliară care ține de
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
de A. Donici, în 1814) și atestă faptul că termenul era inițial unul precis, tehnic: "Creditorul... iaste îndatorit a răspunde pentru stricarea acareturilor, adică a morilor, viilor și altor lucruri". Hasdeu, în Etymologicum Magnum Romaniae, I, 1886, observa că termenul acaret "se aplică mai cu seamă la construcțiuni cu dependințele lor". Sensurile extinse înregistrate în DEX (1996) - (1) "construcție auxiliară care ține de o gospodărie"; (2, la plural) "unelte de gospodărie, mai ales agricole" - sînt rezultatul intrării cuvîntului în circulația populară
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]