9,390 matches
-
răspunde acestei probleme în întregime sau de a reuși să epuizez abordarea acestei teme referitoare la Uniunea Europeană și poziția noastră față de ea, ca și creștini ortodocși ce ne străduim să trăim și să împlinim învățătura Bisericii, trebuie, totuși, să-mi accentuez convingerea că acest subiect presupune mult realism, clarviziune și suficient discernământ. Acest realism ne cheamă pe noi la evidențierea a două principii esențiale referitoare la relația noastră cu Uniunea Europeană, primul fiind acela că nu Uniunea Europeană reprezintă o problemă ci propria
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
tema trecerii ireversibile a timpului cu un vizibil regret: ``O, timpul nu dispare, se grăbește / Sub leagăne de frunze în mișcare,/ Pictează siluiete cântătoare/ Și simte cum vremea, iar, se povestește`` (Gânduri de toamnă). Personificat, îmbrăcat în straie de sărbătoare, accentuează singurătatea și dorința de iubire : Un timp prea cald, prea-nalt, prea bleu/ Pe cer cu pete albe și,..la tiv nuanțe de verde și maro / amestecate-n câmp masiv. Singurătatea-i blând țesută, / Din ierburi și foi împreună,/ În
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (100+3): PARFUM DE CĂTUȘE Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tableta poate crea un disconfort accentuat la nivelul conștiinței. Au ajuns unii să creadă că a fi fost senator sau deputat în Parlamentul României, cincinale întregi, e un lucru cu care să te mândrești! Din contra, din nefericire, a ajuns să fie o rușine națională! Pentru
TABLETA DE WEEKEND (100+3): PARFUM DE CĂTUŞE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1424460759.html [Corola-blog/BlogPost/377106_a_378435]
-
Almanahul Satelor”, „Almanahul literar”... colecții de „Cărți cu autografe ale autorilor”. Dețin și astăzi în Biblioteca din apartament și cărți începând cu anii 1928 în care este prezentă semnătura autorilor. După o întâmplare cu povestea „Albatrosul”, pasiunile acestea s-au accentuat. Nu intru în miezul povestirii din lipsă de spațiu... De ce m-am apucat de scris ? Un răspuns ce poate fi prezentat pe 3 paliere, începând cu destăinuirea vecinului și colegului de generație a bunicului meu dinspre tată, erou în Primul
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dumitru_K_Negoi%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o numeroasă populație care folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Proza lui Marian Drumur sau despre infrarealitate Recenta carte de proză scurtă a lui Marian Drumur, În drum spre Nisa, Povestiri cu antracte, eLiteratura, București, 2013, continuă, aprofundează și clarifică liniile de forță puse în lumină de lucrările sale anterioare, accentuând datele acelei lucidități vag sceptice, vag pesimiste, ce s-a impus, în cazul autorului, drept instrumentul de căpetenie în analiza artistică a mediului și a psihologiilor. Empatia care, la rigoare, o poate însoți, rămâne, mereu, distantă și circumspectă. Cadrul predilect
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Proza_lui_marian_drumur_sau_de_eugen_dorcescu_1391340223.html [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
din cur! Ce dracu, doar țin la tine. Trebuie s-o fac și p-asta până trece năpasta, că n-o fi foc!... numai să se facă conașu bine. Naie o privea cu mintea dusă-n altă parte: supărarea îi accentuase starea de beție, că nu schița niciun gest, când Pandelică i se adresă pe un ton aproape protocolar. - Dragul meu, departe de mine să profit de nevastă-ta, dar nu te gândești și la viața mea!?... Pot să mor din
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
personajele. Teamă, jenă, inconștiență, furia, bucuria, altruismul, obedienta, persuasiunea, milă oportunismul reprezintă pârghiile prin care se încearcă a se realiza un compromis între realitate și expetațiile personajelor principale care fac apel la dreptul la o viață normală. Autoarea pentru a accentua expresivitatea locurilor în care se desfașuară acțiunea face apel de-a lungul celor trei nuvele la o retorică subiectiv-informaționala nu neapărat discursiva în care factorul istoric are un rol frenator vizavi de hedonismul și ludicul care tinde să acapareze astmosfera
DESTINE PICTATE....ÎN GALBEN ! de SILVIA KATZ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Destine_pictate_in_galben_.html [Corola-blog/BlogPost/364433_a_365762]
-
statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). Invocând câteva crâmpeie și din învățătura Sfântului Maxim Mărturisitorul, la care face referire Părintele Profesor Dumitru Megheșan, voi reține că de cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să accentueze exclusiv ținerea tipurilor religioase și urmărirea excentrică a „darurilor supranaturale ale harului” de la Dumnezeu, fără un efort personal conștient paralel de curățire a noastră de patimile variate, ce se cuibăresc înăuntrul nostru. O astfel de poziționare a creștinilor denotă scindări
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
poruncilor lui Dumnezeu și prin conformarea ființială la voința lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, „scopul vieții creștine nu este strict psihologic sau social, ci prin excelență duhovnicesc și ontologic”. În continuarea celor expuse până aici, Părintele Dumitru Megheșan evidențiază și accentuează realitatea potrivit căreia „virtuțile evanghelice nu sunt un fenomen psihologic și eticist, ci o realitate ontologică și spirituală. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul Hristos: desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la Harul Acestuia
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
frumusețea se definitivează în mod absolut. Un suflet care-și cântă profund trăirea, poeta Mariana Mihai se descrie astfel: „Nu sunt poet, dar simt frumos! Iubesc, visez și îndrăznesc Frumosului să-I dau prinos Și Cerului să-I mulțumesc.” Poeta accentuează că vrea să-și zugrăvească trările într-o manieră simplă, însă profunzimea mesajului capătă complexitate. “Nu sunt poet, dar sunt un om Care visează în catrene... Dormind la umbra unui pom Îmi scutur versul peste vreme”. (Nu sunt poet!) Mariana
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1422203162.html [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
în notițele sale, ce pregăteau frumusețea relevată mai târziu, maestrul părea ne-perturbat (chiar dacă s-a dovedit că fusese foarte observant, de fapt). Domnia sa se exprimă cu mare precizie, nu numai prin muzică, ci și prin vorbă. L-am auzit accentuând diferențele de nuanță dintre singurătate și însingurare. Dintre strădanie și efort. Dintre poză și fotografie. S-a întâmplat să mă nimeresc și la proba de sunet dinaintea concertului de la biserică. Pregătirile maestrului cer rigoare și spun multe despre standardele de
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
să trecem printr-un oraș din gara căruia a doua zi luam trenul spre Bruxelles. Cel mai mult m-a distrat când nepotul domnului Bonte, un pușt blond spre roșcat, îl învăța pe bunic cum se pronunță corect cuvântul Gembloux, accentuând pe fonetica cuvântului în limba franceză. Ei studiau la școală cu vorbire franceză și conversația lor numai cu noi se făcea în romană, între ei vorbind în franceză. Casa copiilor familiei Bonte era una cu un etaj, placată cu cărămidă
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1481972622.html [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
românești, ca să evidențiem valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești atent cu ea, atunci te place. Dacă două zile o neglijezi, îți întoarce spatele. Totodată, matematica formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre aceștia
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
patimile contrare firii (παρά φύση πάθη), nu urmează să abordeze cauza lui creatoare, adică pe Dumnezeu și să se unească cu Acesta pentru dobândirea bunurilor harismatice, suprafirești” . În cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să accentueze exclusiv ținerea tipurilor religioase și urmărirea excentrică a „darurilor supranaturale ale harului” de la Dumnezeu, fără un efort personal conștient paralel de curățire a noastră de patimile variate, ce se cuibăresc înăuntrul nostru. O astfel de poziționare a creștinilor denotă scindări
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
visele. Se sufocă lumea, se distruge pământul, plânge cerul de mila noastră. Sunt răni pe care le vezi și faci ceva să fie vindecate, sunt răni nevăzute și ce poți face? Văd oameni îndoiți de greutatea arșiței și-mbătrânirea se accentuează. Trece fierbințeala prin ziduri și parcă din zi în zi sunt tot mai subțiri. S-au pus pe ars case, căpițe de fân adunate numai cu mâinile și cu sudoare. Se-aprind și devin scrum cât ai clipi și oamenii
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
luciu/ e tot mai galbenă,/ mai strălucitoare/ ca și a șerifului/din film! ( ...) sosind în țara în care „laptele-însângerat/ e mereu amestecat/cu miere și fiere” și, cam așa era! Se apropia ziua plecării lui Rony. Orele treceau repede. Se accentuaseră discuțiile în casă. Rony vorbea împiedicat și cu un „h”-ul pronunțat, bătându-se din nou în piept, cu mai mare forță... mai ales când era vorba de obiectele dispărute. Un inel de aur cu pietre cu rubine, uitat de
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1459914134.html [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
și să lanseze o linie de conduită aptă unei emancipări veritabile a societății românești. Fără aceștia, România, cu brațele și autoritatea externă amputate, este tîrîtă în sclavia Marelui Capital străin, care în ultimul an nu a făcut decît să-și accentueze dominația, prin mijloace de-a dreptul teroriste. Consecințele conducerilor dezastruoase se reflectă în toate domeniile. Morala a devenit odioasă și străină oricărui ideal creștin, contextul fiind animat de un puternic impuls fanatic, promovat de toate mijloacele posibile: juridice, comerciale, artistice
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Centrul_pirateriei.html [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
zărit forma inimii mele/ se-ncrustează/ în clipele sângelui/ urcă mereu/ înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau/ să-l răstignesc/ istoria mea/ rămâne". Totul contra înstrăinării, statut ontologic ce accentuează neîmplinirile. Volumul semnat de Mihaela-Mariana Cazimirovici etalează o continuă desfășurare de imagini metaforizante, pentru a urma dezirabilul fior ascensional, dezmărginirea: "suflu/ suflu-nspre/ trupul acesta comun/ devenit strâmt/ pentru noi/ aripile mele au crescut/ sforile se descompun/ în raze de libertate
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1472237282.html [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
zeitățile păgâne. Numele acestor zeități sunt schimbate cu nume de „sfinți” creștini. Desigur că odată cu adoptarea zeităților păgâne, creștinismul preia și toate practicile legate de cultul lor. Importanța relației personale cu Dumnezeu Punctând diferitele momente în degradarea învățăturii creștine și accentuând aspectele malefice ale conceptelor păgâne asimilate în creștinism, Iosif Țon trage un semnal de alarmă asupra schimbării conținutului creștinismului biblic și al pierderii învățăturii fundamentale a Noului Legământ. Această păgânizare a creștinismului a avut influențe puternice, inclusiv asupra dezvoltării poporului
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/_caderea_in_ritual_de_iosif_ton_o_carte_document_despre_regasirea_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
a condiției noastre, dar și a naturii noastre [...] Dogma progresului nu poate, deci, deveni îndestulător de filozofică decât în urma unei exacte aprecieri generale a ceea ce constituie mai ales această îmbunătățire continuă a propriei noastre naturi, obiect principal al progresului uman.”, accentuând în lucrarea sa asupra faptului că inteligența și sociabilitatea servesc ca mijloc și scop de realizare, prin ele distingându-se umanitatea noastră, de simpla animalitate. Scopul filozofiei lui era de natură practică - progresul umanității - pe care, se spune, o iubea
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1421883522.html [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
antropologia Părinților secolului al IV - lea și în special în principiile pedagogiei Sfântului Vasile. Erasmus l-a recomandat, în lucrarea sa „Metoda educării”, pe Sfântul Vasile ca scriitor clasic, precum și învățăturile lucrărilor lui în școli. Însuși, după cum Sfântul Vasile, a accentuat formarea caracterului ca fiind scopul cel mai înalt al educației. În acest mod, marele ierarh al ortodoxiei prin lucrarea sa pedagogică a fost în secolul al IV - lea o etapă pentru prezența diacronică a antichității clasice și a influențat la
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
egală de a înclina spre ambele părți și de multe ori se îndepărtează de la bine precum în jug, deci acum pentru patimile sufletului cade, acum iarăși prin cuvânt se ridică spre ce-i mai bine”[16]. Comentând Psalmul 33 el accentuează importanța intenției prin următoarele cuvinte: „Nimic fericit fără voință. Fiindcă nu numai fiecare virtute în principal ci începutul ei înseși se caracterizează prin ceea ce-i voluntar”[17]. 3. Sfântul Vasile cel Mare - „Pedagogul tinereții” Sfântul Vasile s-a ocupat în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
luxul și complicațiile în exprimare obosesc studiul, consumă timpul elevului pentru înțelegere și face dificilă reținerea celor citite[52]. Chiar Sfântul Vasile vrea nu doar ca predarea să se facă în cadrul unei atmosfere plăcute, mulțumitoare, dar înaintează mai mult și accentuează că și cartea didactică sau manualul școlar trebuie să fie un îndrumător, ce trebuie să fie caracterizată de o limpezime și cursivitate a conținutului. „Pentru că o lecție forțată nu rămâne prin firescul ei, ci numai cele ce intră cu mulțumire
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
iar o oarecare distanță între cei mari și cei mici menține respectul. Același lucru îl susține și Sfântul Grigore Teologul în învățătura sa despre măsură, ce ocupă un rol important în gândirea sa dogmatică[61]. În general toți pedagogii creștini accentuează nevoia de depunere a efortului din partea educatorului pentru înțelegerea celor oferite, fiindcă prin această acțiune se ușurează învățarea, asimilarea și consolidarea lor. Dascălul „având harisma predării” ca însușire, subliniază Sfântul Vasile cel Mare, dar aceasta nu este suficientă. Mai mult
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]