42 matches
-
Giffoni" 4.2. Descriere: Indicația "Nocciola di Giffoni" desemnează exclusiv fructul biotipurilor corespunzând soiului de alun "Tonda di Giffoni", produs în aria geografică definită la punctul 4.3. Pentru punerea în consum, "Nocciola di Giffoni" trebuie să prezinte următoarele caracteristici: - achenă de dimensiune medie, care nu măsoară mai puțin de 18 mm, sferoidală; - coajă de culoare maro cu striații mai închise; - sămânță sferoidală care nu măsoară mai puțin de 13 mm; - pulpă de culoare albă, consistentă, cu miros agreabil. 4.3
32006R1257-ro () [Corola-website/Law/295443_a_296772]
-
sunt tripenat sectate, cu o lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este o achenă. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în special pe terenuri necultivate. Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
ramifică doar în zona florilor. Frunzele alterne, întrerupt imparipenate, sunt formate din 5-9 foliole dințate pe margini, între care se găsesc 6-10 foliole mici. Florile sunt ca niște steluțe cu cinci colțuri de culoare roz sau violet. Fructul este o achenă. Planta crește în livezi și pe pajiști în locuri umede și luminoase, în zonele de munte până la o altitudine de 1000-1200 m, în vii, în zonele defrișate, sub traseele liniilor de înaltă tensiune. Se culege din iunie până în septembrie. Țintaura
Țintaură () [Corola-website/Science/312487_a_313816]
-
poate atinge înălțimea de 1 m. Are de obicei 4 - 5 frunze, cu o lungime de 15 cm, pețiolate. Are o inflorescență la capătul superior al tulpinii, alcătuit din zeci de flori mici, cu diametru de câțiva mm. Fructul este achenă. Perioada de înflorire este iulie - august. Are un puternic miros de usturoi. Este răspândit pe totul continentul european, precum și pe țărmul Mediteranei. Usturoiul sălbatic este o plantă furajeră.
Usturoi sălbatic () [Corola-website/Science/307811_a_309140]
-
cu o inflorescență de culoare galben-portocalie de 4-6 cm, mijlocul având o tentă cenușie. Florile sunt înconjurate pe margini de peri aspri și lucioși. De la plantă se recoltează florile care se folosesc la prepararea uleiurilor, tincturilor și unguentelor. Fructele sunt achene păroase cu papus. Indicațiile terapeutice pentru utilizare arnicăi sunt fracturile, contuziile, entorsele, rănile, ulcerul varicos, accidentele vasculare, semiparezele, deficiențele imunitare, insomniile, stări de teamă, palpitațiile cardiace, cancerul de piele cu leziuni întinse, tumorile abdominale, angina pectorală și ischemia cardiacă.
Arnică () [Corola-website/Science/306687_a_308016]
-
Fructul este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și ruderală în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure) este o liană lungă pînă la 15 m, cu frunze simplu compuse și flori albe. Sucul din frunze este vezicant, fiind utilizat ca remediu în reumatism și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C. submersum" L. sunt specii frecvente în ape stagnante sau slab mobile. Sunt plante erbacee sau lemnoase, adesea laticifere, cu frunze alteme nestipelate, cu flori actinomorfe sau zigomorfe, tetramere, cu gineceu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mediu. Din această subclasă fac parte ordinele: "Trochodendrales", "Hamamelidales", "Urticales" ("Morales"), "Cassuarinales", "Fagales", "Myricales", "Juglandales". Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu flori (de obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă, cu înveliș cărnos provenit
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
zonele sudice ale României. Fructul său, în formă de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în fier. Se utilizează în boli de reumatism sau de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din această plantă obținîndu-se hașișul, un stupefiant periculos
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte 2-8, înconjurate de hipsofile mici, scvamiforme. Ovulele sunt bitegumentate. Fructul este o achenă, înconjurată parțial sau total de o cupă provenită din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază au hipsofile care prin concreștere închid complet 2 achene trimuchiate (numite popular jir). F. sylvatica L. este o specie comună din regiunea de cîmpie pînă în etajul montan inferior, formînd păduri pure sau în amestec cu alte specii foioase sau de conifere. "F. orientalis" Lipsky (fag de Crimeea) este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
vermifug și ca tonic-amar, precum și ca antidiareic. Genul "Quercus" (stejarul) cuprinde cca. 450 specii, cu o largă răspîndire. Amenții masculi sunt lacși și penduli. Fiecare floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
poate utiliza extem ca pansament pentru răni supurante și pentru ameliorarea stomatitelor. Castanea sativa Mill. (castanul comestibil) are amenți masculi erecți, iar florile femele sunt grupate cîte trei și înconjurate de un involucru ce formează o cupă spinoasă (învelește complet achenele). Extractul apos din frunze are acțiune sedativă asupra centrilor respiratori și în special asupra centrului tusei. Frunzele au și proprietăți bacteriostatice. Fructele (castanele) prajite sunt comestibile și sunt consumate în regiunile sudice ale Europei. Este o specie submediteraneană, care crește
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
arbuști cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce apare mai ales pe versanți însoriți, în regiunea de deal și de munte. Frunzele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în amenți: cele mascule nu au perigon și sunt dispuse cîte una în axila unei bractei, iar cele femele sunt grupate în amenți compuși, fiecare floare avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior, iar fructul este o achenă (nuculă), fiiod însoțită de un involucru provenit din concreșterea bracteelor cu bracteolole, Corylus avellana L. (alun) este un arbust frecvent în pădurile de foioase, prin zăvoaie, pe soluri reavăne. Are frunze mari, cu baza cordată și marginea neregulat dublu-serată. Înflorește
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
L. (carpen) este un arbore de cca 20-25 m înălțime, comun în pădurile din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase esența ca lemn de foc. Au flori unisexuate, dispuse monoic. Frunzele sunt compuse
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Florile femele sunt solitare sau dispuse cîte 2-5, situate terminal pe lujeri din anul respectiv și au 2-4 tepale verzi, ovar infer cu două stigmate papiloase, groase. Polenizarea este anemofilă. Fructul este o drupă parțial dehiscentă (la Juglans) sau o achenă aripată (la Pterocarya, Carya). În România, "Juglans regia" L. crește subspontan sau cultivat. Este un arbore apreciat pentru semințele sale comestibile și pentru lemnul cu duramen negru, foarte căutat în industria mobilei. Frunzele imparipenat-compuse (cu 5-7 foliole întregi), precum și coaja
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este reprezentat de numeroase specii de arbuști spontani sau cultivați, cu frunze imparipenat-compuse și cu spini pe tulpină. Hipantiul la maturitate se îngroașă, devenind roșu și cărnos (conține vitamina C, acizi organici, pectine, antociani, caroten etc.) și include mai multe achene. R. canina L. (măceșul) este un arbust pînă la 3 m, cu flori roze și ramuri spinoase. Fructul (măceașa) este comestibil și cu valoare medicinală. Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic (care formeazâ un "sistem redox"), produsele alimentare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
efecte spasmolitice asupra musculaturii netede a intestinelor și a uterului. Intră în compoziția ceaiului antidiareic. Genul Fragaria cuprinde plante erbacee, perene, stolonifere, cu frunze trifoliate. Florile au calicul, iar după fructificare receptaculul devine cărnos, comestibil, în el fiind împlîntate numeroase achene mici. F. vesca L. (fragi de pădure) este foarte răspândită în pajiști, păduri, tufișuri, locuri pietroase, din zona colinară pînă în subalpin F. viridis Duchs. (fragi sau căpșuni de câmp), F. moschata Duchs., se întâlnesc și spontan, dar sunt cultivate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine și gineceu inferior. Fructele sunt bace, drupe, capsule sau achene. Myrtus communis L. (mirtul) este un arbust mediteranean, sempervirescent, cu fructul o bacă comestibilă. Frunzele au utilizări medicinale deoarece conțin ulei eteric cu proprietați aromatizante și tonice, vermifuge, pentru boli ale vezicei urinare și ale aparatului respirator. În semințe există
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]