42 matches
-
contextul, astfel că ar trebui reconstruit fie cu ajutorul lui ELE (din eleganți), fie cu SICO (din sicone, pl. de la siconă "tip de fruct compus care se prezintă sub forma unei urne cărnoase în care se află un număr mare de achene")". 11 Publicată în Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, Editura Institutul European, 1992 (anul lansării obiectului zburător neidentificat ca origine. 12 TD: în franceză "travaux dirigés" (activitățile de seminar de la noi, ceva mai riguros concepute când le-am cunoscut la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
peretelui frecvent pe infundibul („gușa Hartmann”). - inflamatorii: leziuni acute - hiperemie, roșeață, aderențe, Îngroșarea peretelui; leziuni cronice. - degenerative: sclerohipertrofice; scleroatrofice. 1. Vezicula fragă: mucoasa roșie-vie + granule mici alb-gălbui; stază limfatică infundibulocistică cu depunerea colesterolului În corion; nucleu al unor viitori calculi „achene”. 2. Hidrocolecistul (hidropsulă: calcul inclavat În cistic; vezicula biliară exclusă față de calea principală destinsă uniform; bila clară sau albă vâscoasă datorită resorbției pigmenților biliari și acumulării secreției de reacție a mucoasei. 3. Vezicula biliară din colecistita litiazică acută A. Modificări
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
volumului mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
constatată aici de Al. Cistelecan). O constantă remarcabilă a poeziei publicate de T. înainte de 1990 o constituie prezența filonului moral, în parabole politice memorabile, precum Materia signata, Didactica Nova sau Lumina sub talpă, cea din urmă deconspirând absurdul demolărilor. În Achene zburătoare (1986; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei) și în Materia signata (1992) se adâncește polaritatea între „materia” scrisă și cea nescrisă, a realului, aceea care scapă întotdeauna și care nu poate fi „interpretată” prin litere sau prin cuvinte. Eul poetic
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori de acreditare, București, 1982; Substituiri, București, 1983; Melopoetica, București, 1984; Târgul de animale mici, București, 1985; Achene zburătoare, București, 1986; Școala de muzică, București, 1986; Zebra și algebra, București, 1988; Întâmplări în dicționar, București, 1988; Proba Orientului, București, 1991; Materia signata, București, 1992; Cuneiforme, Timișoara, 1997; Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene, București, 1997; Râsul ocrotit
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Giffoni" 4.2. Descriere: Indicația "Nocciola di Giffoni" desemnează exclusiv fructul biotipurilor corespunzând soiului de alun "Tonda di Giffoni", produs în aria geografică definită la punctul 4.3. Pentru punerea în consum, "Nocciola di Giffoni" trebuie să prezinte următoarele caracteristici: - achenă de dimensiune medie, care nu măsoară mai puțin de 18 mm, sferoidală; - coajă de culoare maro cu striații mai închise; - sămânță sferoidală care nu măsoară mai puțin de 13 mm; - pulpă de culoare albă, consistentă, cu miros agreabil. 4.3
32006R1257-ro () [Corola-website/Law/295443_a_296772]
-
arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menționează în Descrierea Moldovei ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară. Lemnul de stejar
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
sunt tripenat sectate, cu o lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este o achenă. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în special pe terenuri necultivate. Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
Țelina, sau apium graveolens, este o plantă din familia apiaceae. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă. Țelina este folosită în întregime ca legumă, fiind consumată atât rădăcina cât și tulpina. În țările cu climă temperată, țelina este
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
cu o inflorescență de culoare galben-portocalie de 4-6 cm, mijlocul având o tentă cenușie. Florile sunt înconjurate pe margini de peri aspri și lucioși. De la plantă se recoltează florile care se folosesc la prepararea uleiurilor, tincturilor și unguentelor. Fructele sunt achene păroase cu papus. Indicațiile terapeutice pentru utilizare arnicăi sunt fracturile, contuziile, entorsele, rănile, ulcerul varicos, accidentele vasculare, semiparezele, deficiențele imunitare, insomniile, stări de teamă, palpitațiile cardiace, cancerul de piele cu leziuni întinse, tumorile abdominale, angina pectorală și ischemia cardiacă.
Arnică () [Corola-website/Science/306687_a_308016]
-
poate atinge înălțimea de 1 m. Are de obicei 4 - 5 frunze, cu o lungime de 15 cm, pețiolate. Are o inflorescență la capătul superior al tulpinii, alcătuit din zeci de flori mici, cu diametru de câțiva mm. Fructul este achenă. Perioada de înflorire este iulie - august. Are un puternic miros de usturoi. Este răspândit pe totul continentul european, precum și pe țărmul Mediteranei. Usturoiul sălbatic este o plantă furajeră.
Usturoi sălbatic () [Corola-website/Science/307811_a_309140]
-
Fructul este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și ruderală în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure) este o liană lungă pînă la 15 m, cu frunze simplu compuse și flori albe. Sucul din frunze este vezicant, fiind utilizat ca remediu în reumatism și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C. submersum" L. sunt specii frecvente în ape stagnante sau slab mobile. Sunt plante erbacee sau lemnoase, adesea laticifere, cu frunze alteme nestipelate, cu flori actinomorfe sau zigomorfe, tetramere, cu gineceu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mediu. Din această subclasă fac parte ordinele: "Trochodendrales", "Hamamelidales", "Urticales" ("Morales"), "Cassuarinales", "Fagales", "Myricales", "Juglandales". Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu flori (de obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă, cu înveliș cărnos provenit
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
zonele sudice ale României. Fructul său, în formă de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în fier. Se utilizează în boli de reumatism sau de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din această plantă obținîndu-se hașișul, un stupefiant periculos
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte 2-8, înconjurate de hipsofile mici, scvamiforme. Ovulele sunt bitegumentate. Fructul este o achenă, înconjurată parțial sau total de o cupă provenită din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază au hipsofile care prin concreștere închid complet 2 achene trimuchiate (numite popular jir). F. sylvatica L. este o specie comună din regiunea de cîmpie pînă în etajul montan inferior, formînd păduri pure sau în amestec cu alte specii foioase sau de conifere. "F. orientalis" Lipsky (fag de Crimeea) este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
vermifug și ca tonic-amar, precum și ca antidiareic. Genul "Quercus" (stejarul) cuprinde cca. 450 specii, cu o largă răspîndire. Amenții masculi sunt lacși și penduli. Fiecare floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
poate utiliza extem ca pansament pentru răni supurante și pentru ameliorarea stomatitelor. Castanea sativa Mill. (castanul comestibil) are amenți masculi erecți, iar florile femele sunt grupate cîte trei și înconjurate de un involucru ce formează o cupă spinoasă (învelește complet achenele). Extractul apos din frunze are acțiune sedativă asupra centrilor respiratori și în special asupra centrului tusei. Frunzele au și proprietăți bacteriostatice. Fructele (castanele) prajite sunt comestibile și sunt consumate în regiunile sudice ale Europei. Este o specie submediteraneană, care crește
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
arbuști cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce apare mai ales pe versanți însoriți, în regiunea de deal și de munte. Frunzele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]