489 matches
-
produse proteice animale degresate, inclusiv gelatină Preparat de colagen^(4) și derivați de colagen, cu excepția gelatinei 3 mg/kg în colagen și derivați de colagen, cu excepția gelatinei ^(1) Hexanul este un produs comercial care constă în principal în hidrocarburi aciclice saturate cu șase atomi de carbon și distilare între 64 °C și 70 °C. Se interzice utilizarea combinată a hexanului și a etilmetilcetonei. ^(2) Nivelul de n-hexan în solvent nu trebuie să depășească 50 mg/kg. Se interzice utilizarea combinată
NORME din 8 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291004]
-
din extracția grăsimilor sau uleiului din nuci și sâmburi de palmier ex 2905 45 Glicerol, cu o puritate de minimum 95% (calculată din greutatea produsului anhidru) 2915 70 Acid palmitic, acid stearic, sărurile și esterii lor 2915 90 Acizi monocarboxilici aciclici saturați, anhidridele, halogenurile, peroxizii și peroxiacizii lor; derivații lor halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozați (cu excepția acidului formic, acidului acetic, acizilor mono-, di- sau tricloracetici, acidului propionic, acidului butanoic, acidului pentanoic, acidului palmitic, acidului stearic, a sărurilor și esterilor lor
HOTĂRÂRE nr. 1.029 din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287748]
-
act motric realizat cu un anumit grad de dificultate; mișcare ciclică mișcare care se repetă periodic în anumite limite de timp și spațiu, când poziția finală a unui act motric devine poziție inițială pentru următorul act motric (exemplu: alergarea); mișcare aciclică mișcare care se nu repetă periodic în anumite limite de timp și spațiu (exemplu: alergarea), ea încetând odată cu finalizarea actelor motrice inițiate; mișcare combinată / compusă ansamblu de acte motrice însumate unitar. Conform Enciclopediei EFS (2002), acțiune motrică complexă formată din
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în anumite limite de timp și spațiu (exemplu: alergarea), ea încetând odată cu finalizarea actelor motrice inițiate; mișcare combinată / compusă ansamblu de acte motrice însumate unitar. Conform Enciclopediei EFS (2002), acțiune motrică complexă formată din combinarea unei mișcări ciclice cu una aciclică, sau din însumarea unor mișcări aciclice separate prin pauză; mișcare activă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către individ (conștient sau reflex); mișcare pasivă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
spațiu (exemplu: alergarea), ea încetând odată cu finalizarea actelor motrice inițiate; mișcare combinată / compusă ansamblu de acte motrice însumate unitar. Conform Enciclopediei EFS (2002), acțiune motrică complexă formată din combinarea unei mișcări ciclice cu una aciclică, sau din însumarea unor mișcări aciclice separate prin pauză; mișcare activă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către individ (conștient sau reflex); mișcare pasivă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
schimb și a competitivității internaționale; acumulările de rezerve create de creșterea productivității muncii au fost mereu erodate de o politică a veniturilor cu tentă electorală, fiind afectat însuși fundamentul aprecierii reale a monedei naționale și implicit convergența reală. Aceeași nesincronizare aciclică în mix-ul de politici economice, face ca în prezent cele mai favorabile condiții monetare, din ultimii 20 de ani, să nuși poată îndeplinii rolul de stimulare a creditării și implicit a economiei reale. Cererea privată sub-dimensionată, ca efect al
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
mai plauzibil (v. infra, modelul segmentului material) ca materia să fi fost deja segregată în planele material și antimaterial în momentul apariției pulsațiilor. Astfel, ne putem imagina patru dintre etapele trecute ale Universului: ? - un Univers în evoluție continuă; - un Univers aciclic, compus din două plane simetrice (imaginea în oglindă); - un Univers biplan, ciclic; 56 Conform care-l citează pe R. Penrose, sunt de presupus astfel de “găuri (fântâni)” albe, corespunzând găurilor negre, “prin care energia și substanța s’ar scurge într
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practică viitoare. Astfel se poate aprecia că fotbalul are o teorie - mai ales a tacticii - foarte dezvoltată. Desfășurarea jocului de fotbal pune în valoare o motricitate deosebită necesară executării aciclice a diferitelor componente tehnice și acțiunilor tactice plus combinații tactice într-un cadru complex, aleatoriu și euristic. Complexitatea și diversitatea sistemelor de joc impun utilizarea unor strategii menite să dezvolte gândirea tacticii și creativitatea atât a jucătorilor, cât și a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
obișnuit însă, în toate sporturile cel mai des întâlnite sunt eforturile mixte, eforturi cu contracții atât statice cât și dinamice; 3. După caracterul repetării mișcări eforturi ciclice, în care mișcările se repetă identic în unitate de timp (ciclism, canotaj) și aciclice (jocuri sportive); 4. După pauzele ce pot apărea efort continuu și efort discontinuu. Discontinuitatea efortului prin apariția pauzelor va da posibilitatea organismului să se refacă parțial; 5. După numărul de încălziri efort unic (etapa unei curse de ciclism) și efort
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practica viitoare. Astfel se poate aprecia ca baschetul are o teorie - mai ales a tacticii - foarte dezvoltată. Desfășurarea jocului de baschet pune în valoare o motricitate deosebita necesară executării aciclice a diferitelor componente tehnice si acțiunilor tactice plus combinații tactice într-un cadru complex, aleatoriu si euristic. Complexitatea si diversitatea sistemelor de joc impun utilizarea unor strategii menite să dezvolte gândirea tacticii si creativitatea atât a jucătorilor, cât si a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
adus în dezvoltarea unor segmente și grupe musculare ale corpului: exerciții fizice pentru trunchi; exerciții fizice pentru spate; exerciții fizice pentru membre superioare; exerciții fizice pentru membre inferioare etc. 4. După caracterul succesiunii mișcărilor componente, exercițiile fizice pot fi: ciclice; aciclice; combinate. 5. După natura efortului fizic, exercițiile fizice sînt: statice ; dinamice ; mixte. 6. După intensitatea efortului, exerciții fizice sînt: maximale ; submaximale ; medii. 7. După gradul de constrîngere, exercițiile sînt:. tipizate ; semitipizate ; libere. 8. După funcțiile îndeplinite, exerciții fizice sînt: repetitive
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
amănuntele. (consolidare, perfecționare). Tipuri de deprinderi motrice: a) După complexitatea evenimentelor și felul răspunsurilor, distingem între deprinderi motrice: elementare: deprinderile sînt complet automatizate ciclic, sînt eliminați timpii morți (mers, alergare, ciclism, înot etc.). complexe: deprinderile sînt parțial automatizate (specifice sporturilor aciclice, gimnastică, box, jocuri sportive). b) După finalitatea folosirii, deprinderile sînt: de bază și utilitar-aplicative, folosite în viața cotidiană (mers, alergare, săritură, transport, escaladare etc.). specifice unor ramuri și probe sportive. c) După implicarea sistemului nervos: autoconduse programul mental, prin prelucrarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal rațional - în sensul că este capabil să ierarhizeze complet și aciclic o mulțime oarecare de alternative -, putem avea în vedere trei lucruri sensibil diferite. Pe de o parte, putem să invocăm un studiu empiric care să arate că lucrurile stau într-adevăr așa pentru toți oamenii sau măcar pentru o parte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a se vedea Seidl (1975). footnote> (SDF) este o regulă de alegere colectivă f, al cărei codomeniu este restricționat la acele relații de preferință R care generează o funcție de alegere C(S,R) pe X, i.e relații complete și aciclice. [o.1.x.2*]: Atât funcțiile de bunăstare socială, cât și funcțiile de decizie socială sunt reguli de alegere colectivă, i.e. pentru fiecare configurație de ordini individuale specifică o singură relație de preferință socială. Diferența dintre cele două este aceea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote [t.1.x.1*] este lema 1*l din [Sen, 1970a, p. 16]. footnote>: Dacă R este reflexivă și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că R nu este aciclică, deci că există o submulțime de alternative în X, pentru care. Din [o.1.x.1*] știm că dacă, atunci mulțimea de alegere este vidă<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>: Dacă R este reflexivă și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că R nu este aciclică, deci că există o submulțime de alternative în X, pentru care. Din [o.1.x.1*] știm că dacă, atunci mulțimea de alegere este vidă<footnote Ceea ce arată că tranzitivitatea este suficientă pentru a avea o mulțime de alegere nevidă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul nostru, mulțimea de alegere este vidă pe X, i.e. nu există nicio cea mai bună alternativă. Suficiență. Avem două cazuri: fie toate alternativele sunt indiferente între ele, caz în care toate sunt cele mai bune, și relația este trivial aciclică. Dacă nu acesta este cazul, atunci avem cel puțin o pereche ordonată. Elementul 2x nu este cel mai bun din S dacă există 3x în S, astfel încât. Dacă însă, atunci prin aciclicitate, ceea ce este contrar presupunerii. Procedând în acest mod
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui x. footnote>. Dacă considerăm că aceste condiții sunt rezonabile și nu pot fi respinse, atunci vom dori ca toate să poată fi îndeplinite simultan. Problema, așa cum demonstrează Sen, este aceea că nu există o funcție de decizie socială (FDS), i.e. aciclică pe mulțimea alternativelor, care să îndeplinească criteriul Pareto slab (P), condiția domeniului nerestricționat (U) și condiția libertariană minimală ( *L ). Altfel spus, drepturile individuale ( *L ), unanimitatea (P), libertatea de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acele preferințe pentru o problemă, opuse preferințelor individului decisiv pe acea problemă, și pentru care intensitatea ordinală este mai mare decât cea pentru perechea pe care el este decisiv. Înlăturând aceste preferințe, Breyer demonstrează că există o funcție de preferință socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială care îndeplinește condițiile *L , P, eU și cU . Demonstrație [t.3.1.1*]. Pornim de la observația că indiferența reunită cu preferința strictă, ne oferă o preferință slabă, și că, folosind tranzitivitatea preferinței individuale, vom avea întotdeauna o preferință socială aciclică. Voi utiliza cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de muncă. ●Cazul prude vs. lewd (original). Dar, în acest caz, preferința socială este ciclică. Folosim, acum, restricțiile 1Uf și 2Uf : prin acestea, prude și lewd sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui prude și lewd devin aceleași, în sensul că, prin condiția Pareto slabă, vom avea. În cel de-al doilea caz, prude vs. lewd (extins), prin Uc, eU vom avea. Prin P, 3a domină celelalte alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este aciclică. De aici, restricțiile Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) rezolvă paradoxul cu doi indivizi și cel puțin trei strategii. În privința situațiilor în care extindem mulțimea indivizilor la un număr finit mare, în cazul ambelor teoreme, lucrurile trebuie gândite în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul de posibilitate: „Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lgk și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 24] 4.1.* Soluția Hillinger-Lapham [d.4.1.1*]: Condiția Lhp: Oricare ar fi două x variante x,y, i este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]