186 matches
-
Iată un eveniment pe care nu pot pentru ca să-mi permit ca să-l ratez... Ajung pe Magheru; în fața cinematografului, puhoi de lume. Aflaseră, se pare, și alții. Dar cerberii de la intrare țin mulțimea la distanță și nu permit accesul decât membrilor ACIN. Eu însă, cu dârzenia indusă de către Armata R.S.R., sunt decis să înfrâng orice rezistență. Îl abordez pe unul dintre cerberi. Îi explic că sunt viitor student la facultatea de film, că tatăl meu e mebru ACIN cu acte în regulă
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
permit accesul decât membrilor ACIN. Eu însă, cu dârzenia indusă de către Armata R.S.R., sunt decis să înfrâng orice rezistență. Îl abordez pe unul dintre cerberi. Îi explic că sunt viitor student la facultatea de film, că tatăl meu e mebru ACIN cu acte în regulă iar eu sunt, la rândul meu, membru al Pactului de la Varșovia! - și în această calitate trebuie să văd acest film de război, în cadrul pregătirii mele pentru apărarea Patriei, în caz de invazie americană de tip Vietnam
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
cinematografiei românești, precum: Toma Caragiu, Mircea Diaconu și Margareta Pogonat. Filmul reliefează, cu umor și patriotism, scene inspirate din viața actorului Constantin Tănase, interpretat de Toma Caragiu, dar și lupta împotriva regimului fascist. Actorul și sălbaticii a obținut două premii ACIN (Asociația Cineaștilor din România), pentru interpretare masculină și premiul special al juriului. În Asfalt Tango (1995), un autobuz pleacă spre Paris, luând cu el unsprezece românce frumoase care visează la glorie și bogăție. Dar cum filmul românesc trebuie condimentat cu
primii invitați care vor veni la Iași [Corola-blog/BlogPost/100318_a_101610]
-
George Vraca. După absolvire, a plecat cu toată promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorita activitații sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV si teatru radiofonic. A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul „Clipa” (1979) și a fost decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, (2002), „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
1992, la Universitatea Spiru Haret și la Universitatea Ecologică, unde a predat actoria, ajungând până la gradul de conferențiar universitar. S-a pensionat de la Teatrul Nottara în anul 1998, iar de la Universitate - la începutul anului 2012. A fost distinsa cu Premiul ACIN de interpretare în 1972 (‘Drum în penumbra’, regia Lucian Bratu) și în 1973 (‘Zestrea’, regia Letiția Popa, si ‘Dragostea începe vineri’, regia Virgil Calotescu). În anul 2009, Margaretei Pogonat i s-a decermat premiul UNITER pentru întreaga activitate, alături de Mitică
A murit actrita Margareta Pogonat [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]
-
Sharif sau Ursula Andress. Ion Dichiseanu (n. 1933), bine-cunoscut actor de teatru și cinema, a făcut roluri memorabile pe scena Teatrului Nottara și a jucat în filme celebre, printre care Titanic vals, Toate pînzele sus, Pentru patrie, Revanșa, Clipă (Premiul ACIN, 1979), Burebista, Misterele Bucureștilor, Supraviețuitorul. A mai publicat volumul de versuri Frumoasă spaniolă, frumoasa suedeză (1995). De acelasi autor la Editură Polirom, amintim: Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sară Montiel (2016).
Cărți fermecătoare cu parfum de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105740_a_107032]
-
După absolvire, a plecat cu toată promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului Nottara din București, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV și teatru radiofonic. A primit premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipa" (1979) și a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, (2002), "pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă
Ion Dichiseanu: Sfârșitul nu-i aici. Este un alt început - Exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102013_a_103305]
-
înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Reconstituire nu lipsită de calități poetice în expresie, compromisă, din păcate, în versiunea românească, de dialogul livresc „adaptat” arhaic, dar necinematografic, de Romulus Vulpescu. Ample și picturale scene de mulțime, scenografie și costume de autentică inspirație renascentistă (Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr tribun. Secv. rapel: studenții îi înmânează poetului prima ediție a
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a făcut următorul comentariu: "„Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții ale unor mari actori. Remarcabilă și ideea
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții ale unor mari actori. Remarcabilă și ideea pandantului dintre balansul de la început al cuștii cu Amza în borta Ocnei și legănatul în ștreang al lui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
tensiunea temporală fac din Mihai, una dintre cele mai reușite pagini ale „Epopeei cinematografice naționale”. Dacă în prima parte eroul e doar răzvrătit, în cea de-a doua e vizionar și poet al spadei. Filmul, scris de Titus Popovici (Pr. ACIN), abundă în percutante portretizări: Stanca (Bulcă) s-ar mulțumi cu o fericire casnică, Sigismund Bathory (Ion Besoiu) suferă de inconsistența omului de salon, Basta, (Emmerich Schäffer) dă o imagine a chintesenței trufiei, Hassan al lui Andi Herescu încearcă, amăgindu-se
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
-se, să-și uite rădăcinile, Pellea îi compune voievodului o figură de ascet arsă de flacăra-i lăuntrică. Dar mai sunt și figuri standardizate în declarații conjuncturale și ostentative, încremenite în frumoasele costume de epocă (realizate de Hortensia Georgescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: fascinanta încleștare de reptile, pe viață și pe moarte, în mlaștina Neajlovului, surprinsă memorabil de George Cornea (Pr. ACIN și UNIATEC), amplu comentată de compozitorul Tiberiu Olah (Pr. ACIN) și de banda de sunet creată de A. Salamanian
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
și figuri standardizate în declarații conjuncturale și ostentative, încremenite în frumoasele costume de epocă (realizate de Hortensia Georgescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: fascinanta încleștare de reptile, pe viață și pe moarte, în mlaștina Neajlovului, surprinsă memorabil de George Cornea (Pr. ACIN și UNIATEC), amplu comentată de compozitorul Tiberiu Olah (Pr. ACIN) și de banda de sunet creată de A. Salamanian (Pr. ACIN). Pr. Baume, 1974.”" Criticul Cristian Tudor Popescu a afirmat că "Mihai Viteazul" a reprezentat "„cea mai mare și mai
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
frumoasele costume de epocă (realizate de Hortensia Georgescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: fascinanta încleștare de reptile, pe viață și pe moarte, în mlaștina Neajlovului, surprinsă memorabil de George Cornea (Pr. ACIN și UNIATEC), amplu comentată de compozitorul Tiberiu Olah (Pr. ACIN) și de banda de sunet creată de A. Salamanian (Pr. ACIN). Pr. Baume, 1974.”" Criticul Cristian Tudor Popescu a afirmat că "Mihai Viteazul" a reprezentat "„cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
rapel: fascinanta încleștare de reptile, pe viață și pe moarte, în mlaștina Neajlovului, surprinsă memorabil de George Cornea (Pr. ACIN și UNIATEC), amplu comentată de compozitorul Tiberiu Olah (Pr. ACIN) și de banda de sunet creată de A. Salamanian (Pr. ACIN). Pr. Baume, 1974.”" Criticul Cristian Tudor Popescu a afirmat că "Mihai Viteazul" a reprezentat "„cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român”". Filmul a fost realizat pentru a alimenta valul de patriotism declanșat
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
narative. Lazăr subliniază singurătatea simbolică a personajului "„în propria-i cunună de spini”", precum și acceptarea inevitabilului, "„o parafrază a condiției de a fi român”". Acest film a fost distins în anul 1971 cu opt premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Filmul "Mihai Viteazul" a obținut "Marele Premiu". Alte premii au fost obținute de Titus Popovici (Premiul pentru scenariu), George Cornea (Premiul pentru imagine) - pentru filmele "Mihai Viteazul" și "Asediul", Ioana Bulcă (Premiul pentru interpretare feminină) - pentru rolul Doamna Stanca din
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Vanea" (după Anton Pavlovici Cehov, Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad, 1988, regia Bogdan Ulmu). A fost membru al Fondului literar al Uniunii Scriitorilor, al Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale (ATM) al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) și al Asociației internaționale a criticilor de teatru (IATC). Revista Teatru: http://www.cimec.ro/teatre/revista/default.htm#K AaRC - Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România: http://aarc.ro/newcritici/view/9037 "Călătorind prin Vrancea" (coautor: Vasile
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
în stil desuet dar, scăpată o clipă de sub tutelă, izbucnește într-un „țurai” dinamic al bunicii din Oaș, ingenios adaptat de Theodor Grigoriu.”" Actrița Emilia Popescu a obținut în anul 1988 o Diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului Stela din "În fiecare zi mi-e dor de tine".
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
este un film românesc din 1975, regizat de Manole Marcus după scenariul lui Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Margareta Pogonat, Ion Besoiu și Mircea Diaconu. Filmul a fost distins cu două premii ACIN în 1975. De asemenea, scenograful Virgil Moise a primit Premiul pentru scenografie al Festivalului de la Moscova din 1975. Toma Caragiu îl interpretează pe Costică Caratase, personaj inspirat de personalitatea marelui actor Constantin Tănase. Acțiunea se desfășoară în perioada interbelică și
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Acest film a fost distins în 1975 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Titus Popovici a primit Premiul special al juriului pentru scenariile la filmele "Actorul și sălbaticii" și "Pe aici nu se trece..." , iar Mircea Diaconu a primit Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din filmul "Actorul și sălbaticii" (acest premiu a
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
(pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa, n. 27 iunie 1921, Galați - d. 26 noiembrie 2013, București) a fost un compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) și actor de film român. Laureat cu Premiul Festivalului de la Mamaia, cu Premiul ACIN pentru muzică de film ("Un oaspete la cină"); în anul 2004 a primit Ordinul Național "Serviciu Contencios", în grad de Cavaler; a debutat cu melodia „Vântule din zarea albastră”, iar dintre compozițiile sale mai cunoscute pot fi menționionate „Gabriela”, „În
Temistocle Popa () [Corola-website/Science/309581_a_310910]
-
grandilocvență interpreților, trei dintre aceștia având dublu rol, fapt ce nu ridică probleme, ținând cont de distribuirea maniheistă a personajelor în bune-rele.”" Arhitectul Ștefan Antonescu a fost distins în anul 1990 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile filmului "Coroana de foc".
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]