53 matches
-
pentru pierderea ciudată a văzului de către bătrîna doamnă. Imprudentă, aceasta se apucase într-o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase cu uimire amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i țină deschiși la nici o oră din zi
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
a unei adevărate inteligențe și pe cari nu e locul poate să le expun aici, dar cari, odată, vor fi date la lumină în toată uluitoarea lor goliciune. Și iată cum subt neînvietoarele străluciri ale marxism leninismului se poate totuși aciuia în mod dușmănos unii farisei. Toate acestea de mai sus ar forma o incompletă și imperfectă schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a ivit și pare a se desfășura tot atît de nnefericit un alt caz
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
comuna Brusturi: nu pe bani, ci pe...haine, destul și-așa. Patru ani a slujit la vite, la sapă, la coasă. Pe la 17 ani, a decis să purceadă spre... pământul traiului (mai bun), sau măcar al făgăduinței: Banatul. S-a aciuiat pe la Vinga, la Gelu, mai apoi a lucrat la calea ferată de la Teregova. Asta, până l-au luat la oaste: 3 ani, din 8 mai 1951, până în 8 mai 1954, ora 8, a slujit patria ca militar. Scăpat de cătănie
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
rog să-i transmiți că am găsit explicația cum de știa țiganul (sic!) de pe Calea Victoriei, colț cu Griviței - „că c-ar fi inginer la avioane” În Canada. Iată răspunsul la dilema lui - este simplu: unchiul „nașparliului” În cauză s-a aciuiat la Montreal și are ziar, numit și... PȚ, la care colaborezi cu succes și ai scris ce ai scris. Te invit să găsești singurică de unde vine acronimul PȚ, asa cum eu am găsit de unde venea... PAS-ul. Nu-ți va
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
o reușită îmbinare de realism și de fantastic, cu o artă narativă perfect individualizată: „Din nou singur, am început să măsor în lung și în lat peronul, sala de așteptare, treptele de la intrare. Nimeni, nimic; nici măcar vreun câine de pripas aciuiat sub o bancă. Tăcerea îmi țiuia în urechi și timpul se oprise ghemuit în intuneric, cu genunchii la gură, cocârjat sub povara vrăjii.” (p. 321). Stilul Șeherezadei este o formulă narativă pe care Mihai Cantuniari o reinventează în paginile acestei
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără și, la spatele ei, un moșneag. - Stancio! a strigat femeia, c-o tresărire de nemăsurată bucurie". După ce se descotorosesc de echipamentul militar, înfrigurați, drumeții se aciuiază lângă cuptor, primiți cu dragă inimă de soția lui Stancio și de bătrânul Dediu Manole, figura care sintetizează cel mai bine omenia, deseori evocată în cartea lui G. Topîrceanu. Gazdele fac în grabă pregătiri, bătrânul se duce la cârciumă să
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
O atestă, între altele, istorisirea cu puiul de vrabie salvat de la moarte sau cea despre câinele de pripas care așteaptă zile la rând în ger și zăpadă, într-o stație de tramvai, întoarcerea unui locatar din blocul pe lângă care se aciuiase. Revenind la prezentul postdecembrist, autorul nu omite să remarce sarcastic: "Acum omului comunitar îi corespunde câinele comunitar" (p. 69). Un avocat iscusit se dovedește, pe de altă parte, autorul, atunci când își construiește pledoaria, plină de probe peremptorii, în favoarea tineretului din
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
de condiția lor se Înșală. Au biologicul ca armă și ca blestem Împotriva societății. De jur Împrejurul acestui bloc care a rezistat timpului și arată ca un trup purulent, cu răni deschise și nevindecate, au răsărit cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ispășit din pedeapsă numai treisprezece ani, fiind eliberat Înainte de termen pentru bună purtare. Odată ieșit din Închisoare, nu s-a gândit nici o clipă să-și caute familia. A devenit imediat omul străzii, omul canalelor, și, Într-un târziu s-a aciuiat În ,,cartierul,, dezmoșteniților, În șandramaua cu numărul 11, la doi pași de Antoniu și Kawabata. Ani de zile Ben, care trăiește din cerșit și din mila unor semeni cerșetori, s-a interesat de fată, a Întrebat În stânga și-n dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
părțile. După ,90, clădirea fabricii a fost părăsită, prădată de hoți, smuls și furat totul, până și acoperișurile. Au rămas numai pereții halelor siniștri, goi, iar În blocul care adăpostea muncitorii, rămas și el gol după plecarea lor, s-au aciuiat cei ca noi, fără căpătâi și fără viitor, stăpânii gunoaielor și-ai maidanelor. De unde vrei să fie lumină? Aici e infernul mizeriei, aici te lupți pentru mizerie, nu o obții cu una cu două, nu ți se dă dreptul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-le pe rând În ciubotele mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost alungat cu amenințări și Îmbrânceli de un administrator turbat de furie. Nu făceam mizerie, nu am lăsat În urma mea maldăre de gunoaie, veneam pe furiș seara și mă strecuram Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Își amintește perfect și așezarea În pagină a reproducerilor. I-au plăcut atât de mult, Încât, dacă ar fi avut bani, ar fi cumpărat un Înger și l-ar fi purtat cu sine prin toate cotloanele pe unde s-a aciuiat. Privirile Îngerilor i se par senine și foarte directe. Paznica lor, dă explicații gesticulând, unui domn cu părul grizonat, preocupat se pare de prețul unei lucrări. Ca Într-un dans de caracter, bărbatul dă roată de câteva ori sculpturii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să scrii. -O femeie ,,de ispravă,, , cum spui tu, nu așteaptă, ca, după o viață de muncă să primească În căminul ei un scriitor-vagabond. -Dar Ben cum a putut găsi? -A primit-o el, În șandramaua lui. Ea s-a aciuiat acolo. Cine știe din ce cauză a rămas fără un adăpost deasupra capului, sărmana... Da, recunosc, e o diferență... -La urma-urmei nu mi-e gândul la femei Kawabata. Și nici nu vreau să-mi schimb viața, chiar dacă voi ajunge scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la școală dintre cele mai bune. Și asta cu atât mai mult cu cât câțiva dintre ei primeau și porție dublă în zilele când unii colegi din familii mai avute renunțau să hrănească pisicile și câinii vagabonzi, care s-au aciuiat pe la câteva gospodării părăsite de niște oameni care și-au rostuit viața în străinătate, ori să se șprițeze în pauze, din cap și până la picioare, cu laptele ambalat în pungi speciale. Așa mai apucau câte o îmbucătură și cei cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întîrzie prea mult pe suprafața-i lucioasă înfiorată de sfiiciunea goliciunii imaculate a gîndului care prea mult adastă-n contemplare și nici un semn nici o literă scrijelată nu trădează interioru-i devastat de viziuni precare doar prin colțuri umbrite de spaimă se aciuiază demonii închipuirii ca niște fantasme din trecutul fugar. Pericol de moarte poezia prin inoculare sub limita sublimă a sensului hașurat prin coduri de bară care obturează rațiunea sprințară prin uitarea cuvintelor șlefuite bacovian în sufletele moarte. E un blasfem pentru
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mergi și să nu-i scapi din ochi, mai cu seamă pe cei care s-au ocupat de mesele noastre. În timpul acesta noi ne întoarcem pe plajă, să vedem dacă nu cumva vreunul din drogații ăia, care pe timpul nopții se aciuiază pe plajă nu au ajutat-o ei, totuși. La dracu! Fata aia nu a intrat în pământ și nu cred că a plecat cu propriile picioare după doza ce i-am administrat-o, numai dacă cumva nu a băut-o
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
șantier. După ce servesc masa au suficient timp să se tolănească pe câte un petec de iarbă. Își merită odihna. Nu trudesc ei, din greu, dar muncesc cu seriozitate, alfel, trecerea timpului ar fi îngrozitor de lentă. Lângă grupul lor s-a aciuiat un tânăr inginer constructor, stagiar sau cu stagiul abia terimat. Brigadierii îi tolerează prezența. Numai că, inginerul are chef de vorbă, simte nevoia să-și dea importanță, să-și etaleze cunoștințele în materie de norme de muncă. Albert este iritat
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
pe el și Gore Fetelea. - Bă, dacă ie așa cum spui tu, atuncea de ce dracu’ n-îi fi ajuns șî tu pân’ Comitetu’ Central, sau barim ceva șăf pă la regiune? Nici la raion n-ai fost în stare să te aciuiez’, cum au făcut-o alțî măi proști ca tine! - îl judeca la rândul lui Rancotă. Gheorghe Iacobescu, zis Bicosu, care se dăduse cu partidul, primind chiar și o slujbă importantă - era ditamai președintele Coope¬rației de Consum pe comună -, îi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
Doar țâncii adormiți prin cărucioare, De biberonul lor de griș cu lapte, Zâmbesc ușor când vântul cu o boare, Îi mângâie ca mamele cu șoapte. Se trece ziua caldă spre amiază, Frunzișul țese umbre pe alei, Pe băncile pustii se aciuiază Adolescenții, sub ploi de funigei. Și plec, făcându-i loc intimității, Lăsându-i să se-ntreacă-n sărutări. Mă duc să spun ”bon soir!” singurătății, Căutând răspuns la propriile-ntrebări. *** Referință Bibliografică: Parcul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350638_a_351967]
-
și lumina lampadarului din apropiere prelungea umbrele copacilor până în colțul unde își făcuseră adăpost cei doi. Câinele ciulii urechile la auzul pașilor care se apropiau. Un bărbat venea spre de ghenă aruncând punga cu gunoi în pubelă. -Iarăși v-ați aciuiat pe aci !? Mama voastră de derbedei! Nu îi răspunse nimeni. Doar Patrocle mârâii, umbra omului dispăru, iar pașii afundați în zăpadă se îndepărtară până nu se mai auziră. -Lasă-l în pace! Culcă-te lângă mine să ne încălzim. Câinele se
VISUL ALB, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346704_a_348033]
-
multe oi. Tata ne-a părăsit murind după câțiva ani. Eu am avut trei copii, dintre care azi doar unul mai este în viață. Nevasta mea a murit în timpul unei ploi. - Cum așa? - Eram amândoi cu oile și ne-am aciuiat sub un copac scorburos, însă un trăsnet a trimis-o pe lumea cealaltă. Băieții au murit unul la 20 și altul la 30 de ani răpuși de o boală de plămâni, iar eu am rămas cu fiul meu Ion. - Nu
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
din RO, Neamul Românesc, așteaptă Dezastrul. Toate minoritățile sunt primejduite! Un german din RO e privit ca un german din RO de un german din UE! Un rom din RO e privit ca un rom din RO de un rom aciuiat în UE! Un maghiar din RO e privit ca un maghiar din RO de un maghiar din UE! (Cum România politică și intelectuală și-a declarat dezinteresul față de Monarhie, Reprimarea bolșevismului și Basarabia, deci și față de Ardeal, tocmai prin această
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
lumina și cu aceeași intensitate ura întunericul. Se culca în apusul soarelui ca să scape de imaginile ungherelor pline de întuneric ale bordeiului. În Piscul Bordeielor erau săpate trei bordeie. În ele își duceau viața trei familii de țigani ce se aciuiaseră într-o primăvară ploioasă pe aceste meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și construiască bordeiele acolo la poalele dealului, sub pădure. Pentru asta se înțeleseseră să-i facă un număr de zile
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]