26 matches
-
unde s'a ținut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în același timp. La un semnal convenit, resoluțiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot și aprobate prin uriașe aclamațiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire și la sărbătoarea muncitorilor români. 1 MAI. Alte publicații ale secolului al 19-lea, între care și Acțiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
secretarul comunei respective va îndeplini funcțiunea de secretar al comisiunii. Delegatul Direcțiunii cadastrului, comasărilor și ameliorărilor agricole al Direcțiunii reformei agrare și al Direcțiunii regimului silvic vor fi numiți de Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Delegații locuitorilor vor fi desemnați prin aclamațiuni sau prin tragere la sorți, dintre locuitorii îndreptățiți, în fața primarului comunei respective. Președintele comisiunii este funcționarul cel mai înalt în grad și în caz de egalitate, cel mai vechiu în grad. Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi, și în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
unde s'a ținut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în același timp. La un semnal convenit, resoluțiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot și aprobate prin uriașe aclamațiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire și la sărbătoarea muncitorilor români. Alte publicații ale secolului al 19-lea, între care și Acțiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acțiunea conservatoare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
v., aclamând unanim deciziunea sa, veți contribui în mod serios la consolidarea partidului și că e o datorie patriotică pentru d. I.. Catargiu de-a lua asupră-și sarcina de onoare care i se impune de unanimitatea partidului său. După aclamațiunea unanimă a adunării, d. Lascar Catargiu ia cuvântul. Chemat fiind, zise d-sa, de încrederea comitetului d-v. ca să primesc asupră-mi sarcina pe care-mi faceți onoarea de-a mi-o impune, n-am să fac decât o scurtă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necesitatea de a întreținea în cursul vieței relațiile de prietinie făcute în școală și a conchis propunând fundarea unei Asociațiuni a foștilor elevi ai Institutului academic, a căria statute le-a și cetit d-sa. Ideea a fost primită cu aclamațiune și tot prin aclamațiune s-a ales comitetul viitoarei asociațiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, președinte, d. Melik casier și d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară a esecutat deosebite arii, între care și o horă, însoțind închinarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cursul vieței relațiile de prietinie făcute în școală și a conchis propunând fundarea unei Asociațiuni a foștilor elevi ai Institutului academic, a căria statute le-a și cetit d-sa. Ideea a fost primită cu aclamațiune și tot prin aclamațiune s-a ales comitetul viitoarei asociațiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, președinte, d. Melik casier și d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară a esecutat deosebite arii, între care și o horă, însoțind închinarea paharelor. Banchetul s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
JUNĂ" NAȚIONALII ȘI COSMOPOLIȚII 2257 Reuniunea academică din Viena "Romînia Jună", care are de scop: 1) perfecționarea reciprocă a membrilor săi pe teren literar - național, 2) dezvoltarea și alimentarea spiritului soțial, își alese în ședința din... noiemvrie biuroul său prin aclamațiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ține de direcția literară societății Junimea (Maiorescu), d-nul prezident ales declară că nu va putea ședea alături cu mine din cauză de divergență a principiilor. Repet că asta a fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tuturor membrilor, cari - i unesc fără privire la ceea ce crede fiecare subiectiv. 5) Că alegerea din ședința primă nu se poate contesta legal, fiind confirmată de Societate de două ori. Intențiunea reală a statutelor a fost împlinită prin o duplă aclamațiune mai unanimă, nici un protest n-a fost ridicat contra alegerei. Alegerea secretă fiind un drept iar nu o datorie, nimenea n-a putut fi silit de a-l esersa, mai ales fiindcă nici n-a contestat nimenea, în ședeță sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
protest n-a fost ridicat contra alegerei. Alegerea secretă fiind un drept iar nu o datorie, nimenea n-a putut fi silit de a-l esersa, mai ales fiindcă nici n-a contestat nimenea, în ședeță sau nemijlocit după ea, aclamațiunea. 6) Cei ce contestă alegerea din ședința primă n-o fac din bună - credință, căci în realitate nu se îndoiesc despre legalitatea ei. D-nul Ioniță Bumbac, ales în ședința primă de președinte nu prin vot secret ci prin aclamațiune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aclamațiunea. 6) Cei ce contestă alegerea din ședința primă n-o fac din bună - credință, căci în realitate nu se îndoiesc despre legalitatea ei. D-nul Ioniță Bumbac, ales în ședința primă de președinte nu prin vot secret ci prin aclamațiune, a primit condiționat prezidența pe care azi el și cu ai săi o contestă. Toată acățarea de formalitatea votului secret este numai o circumvențiune conștie și intențioasă a legei, căci alegerea nu poate deveni ilegală prin aceea că Societatea în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ținut o scurtă, dar bine simțită, alocuțiune arătând fericirea ce o simt orășenii pentru vizita M. S. Reginei, care pentru prima dată vine la Constanța"1890. După primirea făcută de către autorități și localnici la gară "cortegiul regal a pornit, în aclamațiunile mulțimii, spre catedrală, parcurgând străzile: Carol, Piața Independenței, Română, Remus Opreanu și bulevardul"1891. După încheierea slujbei oficiate de către Episcopul Dunării de Jos a fost organizată o recepție "în sala mare a hotelului Carol I", la aceasta participând toate oficialitățile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Senat pentru a fi promulgată în timp util. Votarea a decurs de o manieră entuziastă. La propunerea președintelui Adunării, N. Iorga, nici nu s-a mai apelat la votul cu bile, ci s-a considerat suficient "să se voteze prin aclamațiuni". 176 Andi Mihalache, op. cit., pp. 167-168. Iorga era, de altfel, un reprezentant de frunte al "Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor" care se identificase, chiar de la început (1891), cu aniversarea insistentă a datei de 24 ianuarie 1859. 177 În
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era însă un muzicant care cânta cu tot sufletul. Wiest cânta cu mâinile, cu picioarele, cu ochii, cu toată ființa lui, arcușul sălta pe coarde în voltigiuri fantastice, era un pasionat și un fantasc care entuziasma și ridica sala în aclamațiuni furtunoase. A fost cel mai popular viorist pe care l-a avut Bucureștii 272. Mai târziu au venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei a rostit o cuvântare căreia i-a răspuns domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public, s-au îndreptat spre locuința lui C.A. Rosetti, în strada Doamnei (astăzi Paris) și l-au aclamat. C.A. Rosetti a ieșit în balcon și a rostit o scurtă cuvântare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trăsuri, cabriolete și căruțe care treceau către închisoare. După o destul de lungă așteptare - până ce au fost îndeplinite toate formalitățile - poarta Văcăreștilor e deschisă și Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu apare. Era ora 5. Un tunet de aplauze și de aclamațiuni izbucnesc, este greu de redat cu scrisul acel spectacol, acel entuziasm care, de astădată cel puțin, era sincer. După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu drapele tricolore, pline de flori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu România. [Aplauze frenetice. Trăiască România Mare ! Lumea se ridică în picioare, mâinile se ridică. Ora e punct 12]. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre. (Voci: „Trăiască !”, aclamațiuni, aprobări). II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal. III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, adunarea Națională proclamă următoarele: III.1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu puternic aplauz din mâni, fără ca să se fi auzit printr-aceste un singur fluieraș de păstor: [... ], în scriptele sale mici editate de Sillig, II, pag. 321, 330 ș. a. m. d. {EminescuOpXIV 247} favoarea publică care caută să simtă prin aclamațiune produsă artificial efectele mediate a unei mari și frește manifestațiuni artistice. În preajma acelor semne infalibile a unei efect (Wirkung) adânc cari-i resplend oarecum actorului toată reprezintarea sa și-l orientează pe fluviul cel nesigur al opiniunei publice, apare acum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a lovit pe atentator cu bastonul în cap și apoi lumea ce a alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni ușoare la cap și la obraz. A doua zi la Cameră a fost semnată și votată cu aclamațiuni o moțiune de veștejire a atentatului, moțiunea erea semnată și de P. Carp și T. Maiorescu. La Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în Cameră, la ușa căreia a fost priimit de întregul biurou al Adunării. Suindu-se pe tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe pasage prin aclamări și strigăte de bucurie, Veselia ce se vedea pe figura membrilor Adunării și pe acea a poporului aflat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
M.S.R. Domnului voturile date de Senat și de Adunarea Deputaților. După ce au fost introduse în Sala Tronului, unde era față, și d-nii miniștri, Măriile Lor Regale Și au făcut intrarea și S-au suit pe Tron, în mijlocul celor mai vii aclamațiuni. D-nii președinți al Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a veni din partea Senatului și Adunării Deputaților spre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
astăzi a fost și rămâne Domnul ei; căci, pentru Mine, dragostea acestui nobil și viteaz popor, căruia am dat inima și sufletul meu este mai scumpă și mai prețioasă decât toate măririle care încongioară Coroana. Aceste cuvinte, des întrerupte de aclamațiunile asistenței, au fost urmate de urările cele mai entuziaste. Apoi Domnul, pogorându-se de pe Tron, a subscris, în fața reprezentanților Națiunii, decretul de sancționarea legii.[...] Ceremonia încoronării de la 10 mai în ziua de 9 mai, la orele 6 seara, două trăsuri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni. Tot timpul cât a durat preumblarea Auguștilor Suverani la luminații, aclamațiunile entuziaste ale populațiunii înțesate pe strade n-au încetat. Serbarea acestei zile solemne a fost favorizată de timpul cel mai plăcut și norii de ploaie, ce păreau a amenința un moment, s-au împrăștiat. Ordinea cea mai perfectă a domnit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nedespărțită. Dat în Iași, la 9 aprilie 1918. REGELE FERDINAND I Președintele Consiliului de Miniștri, Al. Marghiloman Ministru de Justiție, D. Dobrescu Această Lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. Președinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bârcă Această Lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. P. Președinte, Dr. C. Sumuleanu Secretar, I. Barbareu Promulgăm această Lege și ordonăm ca ea să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. Președinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bârcă Această Lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. P. Președinte, Dr. C. Sumuleanu Secretar, I. Barbareu Promulgăm această Lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin «Monitorul Oficial». Dat în București, la 31 Decembrie 1919. REGELE FERDINAND I Președintele Consiliului de Miniștri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
România. Copii și traduceri autentice de pe zisa Convențiune se alătură la prezenta lege. Această lege, dimpreună cu Tratatul anexat la dânsa s-a votat în Senat, în ședința de la 3 aprilie anul 1922, și s-a adoptat în unanimitate prin aclamațiune. Președinte, M. Pherechyde Secretar, I. N. Coșoiu Această lege, dimpreună cu Tratatul anexat la dânsa s-a votat în Adunarea Deputaților, în ședința de la 7 aprilie anul 1922, și s-a adoptat în unanimitate, prin aclamațiuni. Președinte, M. G. Orleanu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]