29 matches
-
și, în 1911, împreună cu alți tineri poeți ruși, a format "Asociația poeților" (Цех Поэтов), sub conducerea formală a lui Nikolai Gumiliov și Serghei Gorodețki. Nucleul acestui grup a devenit cunoscut ca acmeiști. Mandelștam a fost autorul manifestului noii mișcări - "Dimineața acmeismului" (conceput în 1913, publicat în 1919). 1913 a fost de asemenea anul publicării primei colecții de poeme, "Piatra" (" Камень"), colecție care a fost republicată în 1916, cu alt nume și într-o formă mai extinsă. În 1922, Mandelștam a ajuns
Osip Mandelștam () [Corola-website/Science/301331_a_302660]
-
Sovietică. Elementele care marchează sfârșitul acestei ere sunt împușcarea lui Nikolai Gumiliov în 1921 și apariția volumului lui Boris Pasternak Сестра моя - жизнь („Sora mea este viața”). Deși epoca de argint a fost dominată de mișcări literare ca simbolismul rus, acmeismul și futurismul rus, au înflorit o multitudine de alte curente, printre care anarhismul mistic. Au fost și poeți ca Ivan Bunin și Marina Țvetaeva care au refuzat să se alinieze cu oricare din aceste mișcări. Poetul Aleksandr Blok a dominat
Epoca de argint () [Corola-website/Science/304554_a_305883]
-
al doilea val” de emigrație evreiască în Palestina. Uneori, poeta se identifică cu figuri feminine din Biblie, precum omonima ei Rahel din poveștile patriarhilor, și Mihal, soția regelui David. Se remarcă influența creativă asupra ei a imagismului francez și a acmeismului rus, al cărui principal reprezentant a fost Anna Ahmatova. Stilul lui Rahel reflecta aspirațiile acestui din urmă curent spre simplitatea limbajului, concizie, precizie. Rahel a mai scris și o comedie într-un act intitulat „Satisfacție mintală”, care a fost jucată
Rahel Bluwstein () [Corola-website/Science/327502_a_328831]
-
de poezii lirice pline de muzicalitate. - Fiodor Sologub, autor de romane cu descrieri macabre, fantasic-demoniace (romanul trilogie "Vrăjitorul morților", 1908-1913; romanul "Mai dulce ca otrava", 1908). După anul 1910 se înregistrează o mare varietate de curente, stiluri și experimente: Futurism Acmeism Imagism Alți scriitori rămân credincioși tradiției marii literaturi ruse din secolul al XIX-lea: - Aleksandr Ivanovici Kuprin - Ivan Alekseievici Bunin, Premiul Nobel pentru literatură, 1933. Primii ani după revoluție sunt caracterizați prin apariția diverselor curente de avangardă, nu rareori rivalizând
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
în , n. 11/23 iunie, 1889, Bolșoi Fontan, lângă Odessa - d. 5 martie 1966, Domodedovo, lângă Moscova) a fost o poetă rusă. Și-a început activitatea în 1912, fiind considerată una din persoanele cele mai reprezentative ale curentului literar denumit „Acmeism”. După Revoluția Socialistă din Rusia, publicarea lucrărilor Annei Ahmatova a fost interzisă. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
au fost Aleksandr Blok și Valeri Briusov. În acești ani, Ahmatova ajunsese să fie privită ca fiind modelul favorit pentru mulți artiști. Pas cu pas, imaginea ei se transformă într-un simbol inalienabil al poeziei din Sankt Petersburg în perioada acmeismului. La 28 iulie 1914 a început Primul Război Mondial și o succesiune de evenimente care au afectat profund viața Annei Ahmatova. Nikolai Gumiliov s-a înrolat într-o unitate de cavalerie de elită . Pentru curajul său în luptă, el a
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Sovietică. Elementele care marchează sfârșitul acestei ere sunt împușcarea lui Nikolai Gumiliov în 1921 și apariția volumului lui Boris Pasternak " Сестра моя - жизнь" ("Sora mea este viața"). Deși epoca de argint a fost dominată de mișcări literare ca "simbolismul rus", "acmeismul" și "futurismul rus", au înflorit o multitudine de alte curente, printre care "anarhismul mistic". Au fost și poeți ca Ivan Bunin și Marina Țvetaeva care au refuzat să se alinieze cu oricare din aceste mișcări. Poetul Aleksandr Blok a dominat
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Ivanov. Inițial, grupul se numea "Turnul" ("Башня"), dar își schimbă, ulterior, denumirea în "Cercul tinerilor". În 1909 „tinerii” își propun să se constituie într-un club care să promoveze opoziția împotriva simbolismului. Ei au dat acestui nou curent numele de acmeism, de la cuvântul grec "άχμή", definind cea mai fecundă vârstă a omului. Acmeismul a fost influențat de poezia lui Innokenti Annenski, care fusese un mentor al multora dintre poeții asociați cu această mișcare. Reflectând părerea unanimă a poeților acmeiști, Nikolai Gumiliov
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
în "Cercul tinerilor". În 1909 „tinerii” își propun să se constituie într-un club care să promoveze opoziția împotriva simbolismului. Ei au dat acestui nou curent numele de acmeism, de la cuvântul grec "άχμή", definind cea mai fecundă vârstă a omului. Acmeismul a fost influențat de poezia lui Innokenti Annenski, care fusese un mentor al multora dintre poeții asociați cu această mișcare. Reflectând părerea unanimă a poeților acmeiști, Nikolai Gumiliov îl numea pe Annenski „stegarul căutătorilor de drumuri noi”. Innokenti Annenski a
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
numele revistei lor "Apollo") în contrast cu "frenezia dionisiacă" a simboliștilor. Cei mai activi dintre ei s-au dovedit a fi Serghei Gorodețki, Viaceslav Ivanov, Maksimilian Voloșin precum și Anna Ahmatova. Poeta americană Jane Kenyon, o traducătoare a poeziilor Annei Ahmatova, explică viziunea acmeismului în modul următor: acmeiștii consideră că „un trandafir este frumos prin el însuși, nu pentru că simbolizează ceva”. Grupul acesta de tineri organiza cursuri pentru studiul prozodiei și al diferitor tehnici moderniste. Studiile și experimentele încep să fie practicate la noul
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de poezie a fost ulterior parodiat de Vladimir Nabokov și alții. Însăși Ahmatova a exclamat: "Am învățat femeile noastre cum să se exprime, dar acum nu mai știu cum să le fac să tacă". Denumirea grupării se schimbă apoi în Acmeism. Dintre membrii fostului Atelier rămâne doar un grup de poeți care se numesc între ei acmeiști, ceilalți membri fiind marginalizați. Teoreticienii mișcării considerau că lupta dintre acmeism si simbolism este înainte de toate o confruntare pentru acea lume frumoasă, sonoră, care
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
știu cum să le fac să tacă". Denumirea grupării se schimbă apoi în Acmeism. Dintre membrii fostului Atelier rămâne doar un grup de poeți care se numesc între ei acmeiști, ceilalți membri fiind marginalizați. Teoreticienii mișcării considerau că lupta dintre acmeism si simbolism este înainte de toate o confruntare pentru acea lume frumoasă, sonoră, care are forme, greutate și timp. Acmeiștii apreciau că atitudinea față de realitate, așa cum a fost promovată de simboliști, dusese la pierderea gustului pentru autenticitate. Cei mai importanți în
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Anna Ahmatova. O altă direcție a teoriei literare acmeiste este propovăduirea receptării telurice, ceea ce a dus la apariția unei noi denumiri - Adamism, programul fiind definit de poezia lui Serghei Gorodețki - Adam. În epoca apariției futurismului, care se revoltă împotriva tradițiilor, acmeismul se pronunță pentru păstrarea valorilor culturale pentru că, pentru reprezentanții lui, cultura era memoria omenirii. Așa se explică de ce creația Annei Ahmatova se distinge încă de la început printr-o legătură organică cu tradițiile clasicilor ruși. Mai târziu, când ea se va
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
se distinge încă de la început printr-o legătură organică cu tradițiile clasicilor ruși. Mai târziu, când ea se va orienta spre căutări psihologice și etice, această legătură se va accentua. În "Stolul alb" se poate distinge o nouă componentă a acmeismului: Ahmatova a inițiat „o scufundare netă” în sfera exprimărilor succinte. Аhmatova numea simbolismul un „fenomen al secolului XIX”. Numai că, începând din 1914, poezia ei a intrat într-o „zonă tainică, întunecoasă”, adâncindu-se tot mai mult în domeniul sufletesc
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Nikolai Stepanovici Gumiliov (în ; ) a fost unul dintre poeții importanți din Rusia, fondator al curentului artistic numit acmeism. A scris o poezie exotică, de o excepțională bogăție coloristică. Apare frecvent tema eroului activ, capabil să resimtă notele grave ale existenței umane. Nikolai s-a născut în Kronstadt, în familia unui medic din marină. A studiat la liceul din
Nikolai Gumiliov () [Corola-website/Science/300262_a_301591]
-
ilustra ideile, Gumiliov a publicat două colecții de poezie, "Perlele" în 1910 și "Cer străin" în 1912. Dar Osip Mandelștam a fost cel care a produs cel mai important monument al mișcării, colecția de poezii intitulată "Piatră" (1912). În conformitate cu principiile acmeismului, fiecare persoană, fără a ține seama de talentul ei, poate învăța secretele versificării pentru a produce poezii de calitate, doar dacă îi urmează pe maeștrii societății scriitorilor, (așa cum se considerau a fi Gumiliov și Gorodețky). Modelul lor era Théophile Gautier
Nikolai Gumiliov () [Corola-website/Science/300262_a_301591]
-
Benedict, Bakst, Brubel, Chagall, Kandinsky, Larionov, Goncearova, Malevici - dobândesc o celebritate internațională și formează, înainte de 1914, o parte a avangărzii artistice mondiale. înflorirea literaturii și a filosofiei este și ea extraordinară „Epoca de argint” rusă include curente ca simbolismul și acmeismul - Blok, Belîi, Baimont, Briusov, Sologub, Andreev, Gunilev, Ahmatova, Mandelștam - futurismul - Hlebnikov, Krucennîh, Maiakovschi - dar și realismul, care atinge culmi de expresivitate;i psihologie - Cehov, Bunin, Kuprin, Hmeliov, Gorki, Alexei Tolstoi. Filosofii - Berdiaev, Soloviev, Bulgakov, Frank, Losski, Struye, Iliin, Florenski, șestov
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în cultura europeană. Astfel, într-un articol din 1913 atrage atenția asupra multiplelor fațete ale avangardei pe cale de a se naște, proclamând despărțirea de simbolism (Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi), iar altundeva („Facla”, 1914) semnalează necesitatea ca literatura noastră să se ralieze noilor orientări, „simultaneism, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, withmanism”, a căror trăsătură comună este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul element împreună cu Talentul pe care posteritatea îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
publicate în reviste de specialitate, care se referă la întreaga istorie a literaturii ruse, de la A. S. Pușkin și Mihail Lermonotov la poetica lui Lev Tolstoi așa cum au relevat-o formaliștii ruși, de la poeți ca Nikolai Gumiliov, teoretician și exponent al acmeismului (variantă rusă a parnasianismului), Marina Țvetaeva și Vladimir Maiakovski la scriitori ca Maxim Gorki și Leonid Andreev sau la proza rusă contemporană ilustrată de F. Abramov, Vasili Șukșin, Valeri Rasputin. Dintre lucrările reprezentative ale lui Ș. se remarcă volumul Filosofsko-esteticeskaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
Iuliana Alexa Osip Emilievici Mandelștam este una dintre figurile principale ale acmeismului, orientare literară conservatoare în fața avangardelor ruse de la începutul secolului XX. În acest curent istoria literară îi înscrie și pe Anna Ahmatova, Nikolai Gumiliov, Serghei Gorodețki. În general, mișcarea respingea simbolismul și futurismul zgomotos, pleda cauza clarității și a imaginilor concrete
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
Poezia însă este un lucru bizar: ea nu poate să fie îngropată de vie și renaște în ciuda tuturor eforturilor chiar ale unui aparat propagandistic atât de puternic cum este al nostru.“ Legătura dintre viață și artă este totală. Aderarea la acmeism nu este o simplă înscriere într-un un set de principii de creație, este un modus vivendi: „Pentru O.M. acmeismul nu însemna numai «dorul de cultura universală», ci și afirmarea elementului pământesc și social. Ca la orice om cu
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
unui aparat propagandistic atât de puternic cum este al nostru.“ Legătura dintre viață și artă este totală. Aderarea la acmeism nu este o simplă înscriere într-un un set de principii de creație, este un modus vivendi: „Pentru O.M. acmeismul nu însemna numai «dorul de cultura universală», ci și afirmarea elementului pământesc și social. Ca la orice om cu o concepție despre lume unitară, în fiecare dintre raționamentele lui se vede legătura dintre cu concepția sa generală despre lucruri. Firește
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
vorba despre un sistem filosofic bine gândit, elaborat, ci, mai degrabă, de ceea ce el numea într-unul din articolele sale, perceperea lumii de către artist.“ Există zeci de pagini care tratează detaliat unul sau altul dintre aspectele polemice ale simbolismului și acmeismului. Zeci de pagini ce relatează comparativ, maniera de creație și viziunea asupra lumii a lui Osip Emilievici, dar și a Annei Ahmatova, celălalt termen dintr-o prietenie intelectuală a cărei temperatură e greu de redat. Acest personaj excepțional, poeta Ahmatova
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
unui statut social privilegiat. În marele spațiu al culturii rusești, un caz de acest tip a fost cel al scriitorului A.N. Tolstoi, nu degeaba pălmuit în public de Osip Mandelștam. La polul opus - nefericitul destin al poetului acmeist Gumiliov (acmeismul a fost una dintre manifestările avangardei literare ruse, de notorietate la începutul secolului XX, înainte de Revoluție și câțiva ani după aceea), în mod brutal asasinat / executat la începutul anilor douăzeci pentru atitudinea sa demnă și lucidă, considerată sfidătoare la adresa puterii
Din Arhipelagul Gulag by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/6852_a_8177]
-
la rîndul ei spre o credință omenească și universală”), Vinea își exprimă optimismul „viitorist”: „sîntem în preajma unei credințe noi. S-o salutăm”. Probabil singurul articol mai serios de popularizare a modernismului rus în România antebelică este „Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi“ al aceluiași Vinea (apărut nesemnat în pagina literară a revistei Facla, anul IV, nr. 40, 13 noiembrie 1913). Textul începe cu o profesiune de credință postsimbolistă: deși simbolismul - afirmă autorul - „e o adevărată fază, o etapă neceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]