456 matches
-
mireasă după semnele cerești Rătătcindu-mi drum de seară după pulberea de sare Sarea încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază în a cerului carcasă Ca împerecheate versuri într-o oarbă acoladă Ocrotindu-l Crinul sacru în profan să nu mai cadă. Referință Bibliografică: Acoladă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Acolada.html [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază în a cerului carcasă Ca împerecheate versuri într-o oarbă acoladă Ocrotindu-l Crinul sacru în profan să nu mai cadă. Referință Bibliografică: Acoladă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Acolada.html [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
dentâi/ Și visul meu din urmă.” Nu am găsit nicăieri în literatura română un asemenea punct înalt al exprimării idealului erotic, dragostea fiind sentimentul care poate alunga durerea, identificată cu însăși existența omenească, părând metaforizată ca “noapte a patimilor”. O acoladă deschisă între prima iubire și visul din urmă cuprinde în ea împlinirea sufletului uman în speță. Iată absolutul pe care Dante Alighieri îl formula în versul final al Divinei Comedii, dar pe care Eminescu îl raportează la existența omului. Interesant
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
și despre M.N.Rusu”. Volumul, pregătit de-a lungul mai multor ani de muncă editorială intensă, într-o totală discreție, a ajuns în manile iubitorilor de carte și literatura, de la cenaclul „Mihai Eminescu” din New York, la mijlocul lunii decembrie, 2010. Între acoladele unui moment de rară emoție pentru criticul și istoricul M.N.Rusu, cartea a fost prezentată și discutată la ultima întâlnire, pe anul 2010, a cenaclului, în absența autoarei, care din motive de sănătate nu a putut fi prezentă la New York
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicholas_buda/canal [Corola-blog/BlogPost/350504_a_351833]
-
și despre M.N.Rusu”. Volumul, pregătit de-a lungul mai multor ani de muncă editorială intensă, într-o totală discreție, a ajuns în manile iubitorilor de carte și literatura, de la cenaclul „Mihai Eminescu” din New York, la mijlocul lunii decembrie, 2010. Între acoladele unui moment de rară emoție pentru criticul și istoricul M.N.Rusu, cartea a fost prezentată și discutată la ultima întâlnire, pe anul 2010, a cenaclului, în absența autoarei, care din motive de sănătate nu a putut fi prezentă la New York
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicholas_buda/canal [Corola-blog/BlogPost/350504_a_351833]
-
înapoi umbrit. Acum liniștea vrea să se aștearnă... Vioara arcuiește sunetele. Pielea mi-o simt împăturită. Revăd trupul chircit. Îl las să-și destindă celulele. Muzica lunecă prin arterele timpului pe care-l trăiesc acum, mereu acum... Saltă trupul în acoladele vieții. Tresare umbra, tresar suratele ei. Cel mai ușor mi-ar fi să mă prind în hora lor nebună, să văd care dintre noi se prăvălește sub tălpile celorlalte. Umbre, umbre, umbre... și... eu...” Autoarea are o sete vie de
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
defectat și țara cu fragedu-i statut. Născute moarte-s reforme cu emfaze, Instanța-i și ea moartă de când le-a conceput. Ninge-nlăcrimat pe cei ieșiți în stradă, Sub bezna de zăpadă câți oare mai rămân? E-nchisă țara în alba acoladă Și apasă pe destine un amurg păgân. Se dezintegrează himericul meu zbor, Ne-a-nchis în ea zăpada ca o despărțire. Suntem clasați pe vârste-n noul abator Și ultima zăpadă-i noua absolvire. 12-02-12 Oceanul meu Atlantic Cu taine
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vorbind_cu_dumnezeu_stelian_platon_1329277300.html [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
iulie 2014. Premieră din 2 iulie a fost urmată de încă două reprezentații, pe 3 și 4, după care colectivul Naționalului din Craiova le va relua la începutul lunii octombrie a.c. Această microstagiune estivala Rinocerii s-a derulat, simbolic, sub acolada de lumină a Zilei Iei Românești și Zilei Independenței S.U.A. În preambulul prietenos al fiecăreia dintre cele cinci seri, regizorul american a mărturisit că l-a întâlnit, pentru prima oară, pe Eugen Ionescu în 1971. Nu stia cine este și
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
dat viață Ștefan Andrei, cel mai strălucit ministru de externe român de după Nicolae Titulescu. Născut tot sub geana de lumină a Jiului, în comuna Podari, la nici 7 km de centrul Craiovei -, Ștefan Andrei și-a început rememorarea printr-o acoladă, care i-a surprins pe mulți dintre auditori, dar care, dincolo de ineditul informației, ascundea un fagure de tâlcuri. Cu un surâs abia perceptibil, regretatul (de acum) ministru de externe a precizat că, în 1988, a efectuat o vizită în Etiopia
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) by http://uzp.org.ro/portret-in-linii-fugoase-de-stefan-andrei-titulescu-este-foarte-actual-astazi-i/ [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
ferestre, întunecând pentru o clipă lumina din ochii ei...Fantastic cum , povestind, această ființă mai avea putere să își ordoneze întâmplările...parcă , amnezia îi ascuțise simțurile și mintea! Era în toată expunerea ei, o adevărată ordine , alambicată de paranteze și acolade, căci întâmplările aveau o logică a lor și de fiecare dată subiectele și personajele se înmulțeau apărând firesc dintr-o întâmplare în alta... Fascinați de harul ei de povestitor și de grozăvia vieții ei zbuciumate , nici nu am simțit când
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Maimuta_de_matase.html [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
oferit, cât poate nevoia de limpezire a reverberațiilor care stau să ne cuprindă firea și opțiunea, gândirea și fapta, raporturile personale în societate, „tot ce mișcă” până la urma urmei ... Unghiurile adesea neguroase ale existenței zilnice ne cuprind într-o uriașă acoladă a ignoranței, neputinței de a (ne) explica manifestări cu tentă coercitivă, ieșite de sub tatonarea și „hamurile” liberului arbitru care, vrem nu vrem, ne-a „îmbarcat” în atelajul complicat al alcătuirii sociale care este statul, de orice tip, esență, formă și
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
și ceru șoferului să-l ducă la malul mării. Coborî scările până la malul apei. Nisipul era ud de ploaie și lins de valurile care lăsau în urmă puzderie de cochilii ce albeau plaja. Pescărușii își fâlfâiau aripile ca niște mari acolade orizontale slobozind țipete discordante. Marea era întunecată și neprietenoasă. Zgomotul ei surd se acorda cu furtuna din sufletul lui. De ce se dă totul peste cap atunci când suntem cei mai fericiți? gândi înciudat. De ce suntem veșnic puși în situația de a
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
este uneori mai subțire decât o foaie de hârtie așezată între inima și scris. (Din textul apărut în revistă: „România literară“, 11 iunie, 1987). Laurențiu Ulici: Timbrul liric personal. E o poezie ce leagă notația de reflecție într-o discretă acolada lirica, măi vechea înclinație metaforizantă a autorului căpătând acum un principiu ordonator, nu altul decât „ideea poetica“ și o justificare de orgoliu: „timbrul"liric personal. Notația ridică, printr-o imagine pregnanta, simpla constatare la rangul de sentență expresiva, iar detalierea
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
în țară minunilor". Eroticele, la rândul lor, sunt de o extremă delicatețe. Autoironia este uneori mai subțire decât o foaie de hârtie așezată între inima și scris. (Nicolae Manolescu) E o poezie ce leagă notația de reflecție într-o discretă acolada lirica, măi vechea înclinație metaforizanta a autorului căpătând acum un principiu ordonator, nu altul decât „ideea poetica"si o justificare de orgoliu: „timbrul"liric personal. Notația ridică, printr-o imagine pregnanta, simpla constatare la rangul de sententa expresiva, iar detalierea
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
afunzi în plâns târziu și lacrimile-ți sună tare, chipul trist îți e pustiu, de gânduri reci și plutitoare. Vântul spulberă râzând, visele din mii de stele, te văd în hohote plângând, alunecând pe drumuri rele. Mâna-ți prinde-n acoladă, vântul din copacii verzi, ești o fee din baladă, trist e doar că nu te vezi. ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: ÎN PLÂNS TÂRZIU / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie 2016. Drepturi de Autor
ÎN PLÂNS TÂRZIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1460923300.html [Corola-blog/BlogPost/384965_a_386294]
-
toate etajele textului, cuprinde semnificații bogate și plăcerea jocului verbal. Florica Bud este președinte al Fundației Culturale Bona Fide și vicepreședinte al Asociației Scriitorilor, Baia Mare, redactor asociat al revistei Nord Literar, Baia Mare. Colaborează cu revistele literare: Luceafărul, București; Ramuri, Craiova; Acolada, Satu Mare. Cărți apărute Pierd monopolul iubirii - poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Crucificat între paranteze - poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 by http://confluente.ro/Florica_Bud.html [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la luptă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunuile Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii, Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și cântă iar cocoșii O nouă dimineață Mă simt o partitură Cu note în culori Din care vin și fură Necunoscuți comori Ci
CIOBURI DE DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cioburi_de_destin.html [Corola-blog/BlogPost/355386_a_356715]
-
de care, mai aproape-i visul.../ Când ostenit se-ntoarce de la câmp,/Țăranul, adormit, cu biciu-n mână,/ Visează holde mari pe-al său pământ./ Curgând încet, purificând prin apă,/De la- nceput spre mâine, vii si morți.../ E Mureșul, eternă acoladă!/Ruseni au fost, vor fi, suntem cu toți!“ (La Rușii Munți). Pentru el, copacul vieții are doar două fructe dulci: nectarul poeziei și relația cu Dumnezeu. Preocupat de existențial/existență, fericit se bucură de fiecare clipă pe care timpul o
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
defectat și țara cu fragedu-i statut. Născute moarte-s reforme cu emfaze, Instanța-i și ea moartă de când le-a conceput. Ninge-nlăcrimat pe cei ieșiți în stradă, Sub bezna de zăpadă câți oare mai rămân? E-nchisă țara în alba acoladă Și apasă pe destine un amurg păgân. Se dezintegrează himericul meu zbor, Ne-a-nchis în ea zăpada ca o despărțire. Suntem clasați pe vârste-n noul abator Și ultima zăpadă-i noua absolvire. 12-02-12 DE DINCOLO DE APE Oceanul meu
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vorbind_cu_dumnezeu_stelian_platon_1329277837.html [Corola-blog/BlogPost/356296_a_357625]
-
n-am talent și nu am, chiar sunt orfan de muză Caut la cele cele scrise să încropesc o scuză Când cei dotați de soartă cu harul poeziei Vor spânzura tăcerea cu ruga ereziei Stihuri nemuritoare se-nchid cu-o acoladă În timp ce anotimpuri cântate în baladă Păstrează-ntâietatea - toamnă și primavară Din ciclu sunt excluse căldurile de vară! Poate-am greșit adresa, poate-am greșit cuvântul -Pe drumuri părăsite și-o fi găsit mormântul- Cum versul nu se-ncheie-n mormane
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1446210700.html [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
cea de-a doua parte a romanului se vădește a fi mult mai închegată ca prima, ceea ce - evident - reprezintă un apreciabil spor de natură compozițională. De data asta - din proprie inițiativă, ori poate că bine sfătuit - Pasternak renunță la numeroasele acolade și interpolări specifice primei părți, ceea ce pe ansamblu îi conferă acesteia un caracter aproape compozit, și-și concentrează atenția pe intersectarea și apoi pe împletirea destinelor celor doi eroi - Iura și Lara, până când ei ajung să vibreze la unison, într-
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1488405607.html [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
cu variante înșirate pe tot alfabetul și care până acum n-au dat niciodată greș : întinsa rețea de relații unse la timp, probate și expertizate în zeci de ocazii, un păienjeniș în care s-au „prins” vrând-nevrând - ca într-o acoladă a „horei naționale” înfrățită întru solidaritate și culpă - aproape toți mișmași ... Chiar și unii membrii pricăjiți ai vulgului și-au ocupat (cu speranță și cu dare ... din mână!) locul lor în această „țesătură” îmbârligată, înnodată, reînnodată și extinsă astfel în
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
valoroși decât cei care primesc sufragiile juriului. Valoarea culturală și socială a premiilor nu trebuie judecată după o ediție, ci după 20-30 de ediții. Din această perspectivă, extrem de rare sunt valorile evidente ale literaturii române, care să nu fi primit acolada breslei. Ceea ce înseamnă, repet, că Premiile Uniunii Scriitorilor și-au făcut datoria", a mai spus ministru Culturii. Nici mai mult, nici mai puțin "Și anul acesta, astăzi, 31 august, suntem invitați la Biblioteca Centrală Universitară, la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor
Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii: Uniunea Scriitorilor merită atât și nimic mai mult, dar nici mai puțin by Ionuț Vulpescu () [Corola-website/Journalistic/103475_a_104767]
-
Maramureșului, Literatura și Arta, Hyperion, Meridianul Românesc, New York Magazin, Romanian Journal, Origini, Salonul Literar, Luminatorul, Credința, Lumea Românească, Oglindă Literară, Adevărul Literar (Vaslui), Opinia Națională, Bucureștiul literar și artistic, Noua Provincia Corvina, Vox Libri, Jurnalul de Sud, Banatul, Vatra Veche, Acolada, ș.a. Producția editorială teologica și culturală reflectată în paginile revistei Lumină Lină nu este ruptă de aceea care se desfășoară în România. Dimpotrivă putem afirmă că revista noastră este direct implicată în orizontul cultural româno-american, iar mișcarea teologica, publicistica și
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 by http://uzp.org.ro/prezentarea-activitatilor-religios-culturale-de-la-institutul-roman-de-teologie-si-spiritualitate-ortodoxa-si-capela-sf-apostoli-petru-si-pavel-pe-anii-2013-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
volumul și semnează prefața) și a domnului Costică Ștefănescu (în calitate de partener). În „jurnal”- ul său poetic, Viorel Munteanu face o mărturie emoționantă, declarându-și deschis, fățiș starea, a lui, a celor deopotrivă cu el: Sunt tot mai mult intrat în acolada/ Singurătății celor care scriu/ Și se așterne în cuvânt zăpada/ Și-s tot mai rare oazele-n pustiu/ Se înmulțesc furtunile-n pahare/ Chiar adevărul pare inutil/ În argumente justificatoare/ Se-mpotmolesc figurile de stil/ Cât liniște în tunuri se
„AMURG PE JUMĂTATE” – DE VIOREL MUNTEANU (VOLUM DE POEZII INEDITE IN MEMORIAM) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_i_gheorghe_stroia_1384416585.html [Corola-blog/BlogPost/363113_a_364442]