5 matches
-
lor încinsă și cu lăutarii ce ziceau „cântece drăcești”, cu aglomerările lor masculine (care creau premise ce rentabilizau prostituția 373), erau locurile cele mai propice pentru racolarea clienților (vechile texte juridice românești au și un verb pentru această operație: a acolisi), dar și spații căutate ale desfrâului cu „profesioniste” (fiecare comunitate își avea „acolisitoarele” ei) bine-unoscute (un înalt ierarh îi cerea lui Vodă să interzică accesul femeilor în locurile rezervate petrecerilor, spre a opri răspândirea bolilor venerice). în așezările mari, se
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au încurcat, pentru că: „Împlinindu-și vadeaua ce și-au pus singur au răspuns că mănăstirea nu are nici o scrisoare pe acel loc ce numai cît au apucat stăpînirea pe acel loc, din care s-au cunoscut că egumenul rău să acolisește cu vreo stăpînire pe acel loc”. Drept să-ți spun, nu-mi place deloc această obrăznicie a egumenului, fiule. Dacă un slujitor al bisericii se poartă așa, atunci cum poate fi pildă pentru cei ce vin la biserică să se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
află că s-a istovit - și iscusit vin plodea. Ieșea, după pritoc, vinul alb străveziu curat cum îi lacrima de fecioară și cel roșu cum îi sângele de hulub. E la mintea cintezoiului că mulți pravoslavnici ieșeni râvneau să se acolisească de acele lacrimi și de acel sânge, dar să se fi eglendisit cu ele, prea puțini. Printre acești prea puțini și bunicul meu Gavril se cere pomenit. Înalt-prea-sfințitul îl oprea ades la masa înalt-prea-sfinției sale și-l ospăta. Și vorovind
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
jalbe - l-au și tras în a sa stăpânire”. Dar, după ce răzeșii, prin hotărâre judecătorească, „l-au dat rămas” și iau moșia întreagă în stăpânirea lor, „a cărei moșie venitul vânzându-l cu anul, dumisali paharnic iar s-au fost acolisit și, în tărie, au luat de la posesoru moșiei” patru stoguri de fân, pentru despăgubirea cărora sătenii au trebuit „să răspundă” solidar, cerând, la rândul lor, instanței judecătorești să-l oblige pe paharnic la despăgubire, el „nefiind răzăș nicicum”, adică nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu că „în trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam cu noi într-acel bătrân și i să faci driaptă parte-sa să iei a treia parti
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]