121 matches
-
(n. 1936, comuna Iordăcheanu - județul Prahova, d. 1998, Ploiești, județul Prahova) a fost un cunoscut acordeonist virtuoz din România. S-a născut la data de 19 aprilie 1936 în satul Mocești, comuna Iordăcheanu, județul Prahova, fiind cel de-al treilea fiu al țambalistului Valter Tudorache. În 1948 cântă la prima sa nuntă cu acordeonul. În 1954
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
contrabas) și Ionuț Vasilescu (pian, nepotul compozitorului Ion Vasilescu). În 1961 își formează un taraf cu care cântă la nunți, alcătuit din Grigore Prican (vioară), Tache „Oaie” (țambal) și Ștefan Alchirei (braci). În 1965, la o nuntă, îl întâlnește pe acordeonistul Ilie Udilă, cu care începe să colaboreze. Ilie Udilă (deja foarte cunoscut în perioadă) îi facilitează intrarea la Radio unde înregistrează câteva piese. În 1970 și 1972 imprimă doua discuri mici la Electrecord. Începand cu anii `60, una dintre cele
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
Transilvania. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc pentru a-și confecționa măștile pentru a doua zi. Dimineața, cete de feciori mascați colindă satul călare. Personajele centrale sunt mirele și mireasa, preotul ș babele. Din alai mai fac parte acordeoniști, toboșari, trompetiști mascați. Împreună, cu toții marchează poveștile de viață, precum nunta ori înmormântarea, care au avut loc și pe durata îndelungatei calătorii. În nelipsita căruță cu sobă se pregătesc clătitele. Bunătățurile le oferă ulterior tinerii, localnicilor, în schimbul unor produse alimentare
Festivalul Clătitelor () [Corola-website/Science/326672_a_328001]
-
în anul 1951, alături de tatăl său, violonistul Dumitru Luncă, iar după 1953 devine solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi. În 1955 începe colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai, Ploiești, dirijor fiind în perioada respectivă acordeonistul Sile Ungureanu. În perioada 1955 - 1957 are și câteva colaborări și cu Orchestra „Flacăra Prahovei" a Filarmonicii din Ploiești, dirijată de violonistul George Botez (fiul „diseur"-ului și tangoistului interbelic Titi Botez). În 1955 înregistrează prima dată la Radiodifuziunea Română
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
că nu mai beau". Realizează numeroase alte înregistrări la Electrecord în perioada 1960-1965, apărute pe câteva ebonite și două discuri mici, colaborând cu importanți șefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Zisu Georgescu sau Florian Economu. În 1964 se căsătorește cu acordeonistul Ion Onoriu, alături de care începe să înregistreze din 1970. În perioada 1965 - 1972 continuă să înregistreze un EP și un LP cu frații Gore (în 1965, respectiv 1967) și două LP-uri cu orchestra condusă de violonistul Constantin Mirea, colaborând
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa, Florentina (acordeon și voce) cu soțul acesteia, Eugen Pițigoi (bracist, basist și acordeonist). După moartea lui Telu Bolovan, Eugen Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina, solista Adina Lătărețu (n. 1971), Romică Lătărețu (acordeon) și Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi (n. 1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară) și ocazional pe acordeonistul Remus Lătărețu (n. 1968).
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
bătrâni muzicieni gitani, Gusti Mahla care cânta la banjo și ghitaristul Jean "Poulette" Castro. În afară de orchestra tatălui său, tânărul Django începe să cânte în stradă, apoi în cabarete și la baluri musette, dar și la diverse petreceri. Este remarcat de acordeonistul Vetese Guerino, care îl convinge să-l acompanieze. Începe să fie tot mai cunoscut printre amatorii de muzică, astfel încât alt acordeonist cunoscut în epocă, Jean Vaissade îi va da posibilitatea să scoată primul său disc în 1928. Dat fiindcă tânărul
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
să cânte în stradă, apoi în cabarete și la baluri musette, dar și la diverse petreceri. Este remarcat de acordeonistul Vetese Guerino, care îl convinge să-l acompanieze. Începe să fie tot mai cunoscut printre amatorii de muzică, astfel încât alt acordeonist cunoscut în epocă, Jean Vaissade îi va da posibilitatea să scoată primul său disc în 1928. Dat fiindcă tânărul Django nu știa să scrie și să citească, nici măcar propriul său nume, etichetele discului vor purta textul "Jiango Renard, banjoïste". Impresionat
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
Duke Ellington, Louis Armstrong, Joe Venuti și Eddie Lang. Descoperirea jazzului va fi o adevărată revelație pentru Reinhardt, care decide să se consacre în continuare definitiv acestui gen. Jazzul îl va consacra definitiv, deși va continua să cânte ocazional cu acordeonistul de origine italiană Vetese Guerino, unul din veteranii stilului musette, sau alături de frații Baro și Matelo Ferret. Émile Savitry îi va introduce pe cei doi frați Reinhardt în lumea cluburilor de jazz din Paris: La Boîte à Matelots din rue
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
(n. 8 aprilie 1978, București) este un pilot român de raliuri. este nepotul celebrei Gabi Lunca și a marelui acordeonist Ion Onoriu. Nu cântă la fel ca bunicii săi, dar este pasionat de mașini încă de la o vârstă fragedă.Este cunoscut în lumea sportului auto sub porecla de "Ono". De la 12 ani a fost "infestat"cu microbul vitezei. A câștigat
Daniel Onoriu () [Corola-website/Science/317305_a_318634]
-
Pripor este un sat în care majoritatea locuitorilor sunt muzicanți profesioniști. E locuit de câteva clanuri familiale: Argint, Călău, Enoiu, Muscurici, Pobirci, Rap, Zlătaru. Muzicanții schimbă uneori un instrument cu altul, după împrejurări: la masa mare a nunților spre exemplu, acordeonistul sau un alt instrumentist se instalează pentru toată durata nopții în fața orgii, în a cărei memorie a inclus inclus timbrurile și formulele de acompaniament ale instrumentelor din taraful vremurilor mai vechi: chitara, viola și basul. Majoritatea familiilor din sat sunt
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
celălat fiind Richard Rodgers), de asemenea, a obținut de două ori Premiul Globul de Aur. Marvin Frederick Hamlisch s-a născut la New York într-o familie de evrei originari din Viena, Max Hamlisch și Lilly, născută Schächter. Tatăl său era acordeonist și a condus o mică orchestră de estrada. A învățat să cânte la pian din vârstă fragedă și fusese considerat la vremea să un „copil minune”. Din tinerețe a dat concerte la primăria New York. La vârsta de 7 ani a
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
folclor - „Discul de Aur” al Academiei „Charles Cros”, din Franța, la a XXV-a ediție a Festivalului de Toamnă de la Dijon. Din 1970 începe să colaboreze cu cântăreața Romica Puceanu, iar în perioada 1971-1975, înregistrează discuri cu cobzarul Marin Cotoanță, acordeoniștii Marcel Budală, Gheorghe Ghițică sau Victor Gore. În 1994 artistul participă la un spectacol „Tezaur folcloric” prezentat de Marioara Murărescu. Acolo Ion Albeșteanu interpretează 4 melodii și anume: "Pe valea Neajlovului", "La calu' bălan", "Spune, spune moș bătrân" și "Ursitoare
Ion Albeșteanu () [Corola-website/Science/323359_a_324688]
-
cu o zi înainte de începerea alegerilor, printr-un concert în aer liber care s-a desfășurat la intrarea în Parcul Herastrău dinspre piața Charles de Gaulle. Imediat după acest eveniment, are loc ruptura dintre trupa și Vali Căciunescu. Deși inițial acordeonistul a declarat că părăsește trupa pentru a emigra în Vest, în cele din urmă, acesta a decis să înceapă o carieră solistică. Cu un an mai târziu, printr-un concurs de împrejurari, Spitalul de Urgență se reîntoarce (ce-i drept
Spitalul de Urgență (formație) () [Corola-website/Science/331949_a_333278]
-
Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Manu, un celebru preludiu de Serghei Rahmaninov. În 1960 devine țambalist al Orchestrei de muzică populară Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori precum Victor Predescu, Radu Voinescu, Marius Olmazu și mai ales Paraschiv Oprea. În 1961, cu ocazia cununiei acordeonistului Costică Șerban, îl cunoaște pe fratele său, Bebe Șerban de la Petrechioaia. Acesta este invitat să se alăture tarafului său, din care mai făceau parte: fratele Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă). Cântă cu marii
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
al casei de discuri Electrecord. Începând cu 1970 începe să plece în turnee în străinătate, relevante pentru cariera ei fiind concertul în Israel și cel în Statele Unite ale Americii. În această perioadă încep colaborările cu violonistul Florea Cioacă și cu acordeonistul Andrei Mihalache și, un pic mai târziu, cu violonistul Ion Albeșteanu. Apreciată pentru vocea ei unică și pentru temele cântecelor sale (iubire, viață, timp), ajunsese în anii '60 -'70 solista de referință a "cântecelor de pahar", o formă de muzică
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
în însăși imaginea cântăreței de muzică lăutărească urbană (mahala). A decedat în 24 octombrie 1996 în București, la câteva zile după accidentul rutier petrecut în 19 octombrie între Dor Mărunt și Dragoș Vodă (județul Călărași). În autovehicul se afla și acordeonistul Viorel Fundament, care a scăpat cu viață. Cei doi porniseră spre o nuntă în Constanța. Romica Puceanu a fost înmormântată la cimitirul "Izvorul Nou" (zona Dristor), cunoscut pentru aleea lăutarilor, unde își dorm somnul de veci și alți muzicanți celebri
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
deplasează întotdeauna în aceeași formație - doi câte doi, în rând, în ordinea gradelor. În față, vătaful mare și vătaful mic. Urmează sameșul mare și sameșul mic, cârciumarul și bucătarul, după care restul feciorilor. În urma lor merg muzicanții (de obicei un acordeonist și/sau un saxofonist, și un toboșar), după care urmează ajutoarele cetei: părinți sau prieteni ai feciorilor din ceată, care îi ajută pe aceștia să care bucatele ce le sunt puse pe masă ca și compensație pentru colindă. Colindatul se
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
(născută Ababii) - cântăreață de muzică populară, născută la 30 ianuarie 1951 la Căzănești, Telenești. Primele lecții de muzică le-a luat în corul din sat, iar mai târziu - de la acordeonistul Călin Grigore Roman în satul de baștină, unde exista un taraf, condus de acesta. Studiază dirijatul coral la Școala medie de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1966- 1969). În anii 1970-1971, solistă în orchestra ansamblului de dansuri populare "Joc" și
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]