121 matches
-
imensul potențial expresiv al clarinetului-bas. Adoptând o componență instrumentală ascetică (fundamentată doar pe pilonii secției ritmice - contrabas și baterie), Drechsler și-a vrăjit auditorii cu impromptu-urile sale lirice. Oarecum în aceeași zonă emoțională s-a situat și trio-ul acordeonistului Manfred Leuchter. Caracterul melancolic-evocativ al pieselor a beneficiat din plin de suportul (și confortul) percusiv asigurat de iranianul Afra Mussawisade, însă mi s-a părut mai puțin consonant cu maniera interpretativă a chitaristului Florian Zenker. Saxofonistul cubanez Eldis La Rosa
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
ce doriți, kaffee und milch, kaffee und kuchen, kaffee und cognac? Jacobs, Mövenpick, Joseph Meinl? naturmild, klassisch, entkoffeiniert? Sau s-o-ntindem în Paris, tu să repari Montmartrain-ul, iar eu să-mi difuzez ideile prin metrou, alături de poeții locali și-acordeoniștii ruși? Ar mai fi varianta Amsterdam, se caută măturători la Schiphol, ne-am putea bate pe post. Frumos, poetic: ai halat bleumarin și mai vezi și Boeing-ul cum decolează de lângă tomberon!“ „Oriunde, nu contează. Pașoptiștii ăia ai tăi nu plecau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu banii la mine, stăm la rînd pe acest logos, personaje secundare dar factori imprevizibili, ridică-ți bărbatul că alunecă, lumea ascultă, volubilă, țigancă și nu prea, mai sînt prin jur, către ei cînd pe țigănește, cînd pe românește, cu acordeonistul răspund ezitant, proverbul incorect formulat, pîinea neagră face roada bună, mă îndreaptă bătrînul agricultor, pămîntul negru face pîinea bună! admite, societate cu parimii! ai vreun copil, fa, cu el? doi! mie mi-e silă de viața cu bărbatu-meu, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
interpret la clarinet, pe solistul Gheorghe Albu, membru fondator și dirijor totodată al orchestrei „Crăișorul Munților” din Alba Iulia, profesor la Școala Populară de Artă și la Liceul de muzică și Arte Plastice din Alba Iulia, care, acompaniat de un acordeonist a susținut un recital fără egal în inima galeriei. Cum era și de așteptat toți cei prezenți s-au prins într-o horă a bucuriei manifestându-și fiecare fericirea pe care o simțea în inimă cu ocazia reîntâlnirii la Alba
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
noaptea aceea, pacienții coloniei s-au Întrunit ca să ne facă o serenadă de rămas-bun; În repertoriu au inclus și o mulțime de cîntece de prin zonă, cîntate de un orb. Orchestra era compusă dintr-un flautist, un chitarist și un acordeonist care aproape că nu avea degete, plus un contingent „sănătos“, care le ținea isonul cu un saxofon, o chitară și ceva percuție. Apoi a venit momentul discursurilor, pe care patru dintre pacienți le-au ținut cum s-au priceput mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mai bine, dar cu stîngăcie. Unul dintre ei a Înghețat, incapabil să continue, strigînd, de disperare, «de trei ori trăiască doctorii!». Apoi Alberto le-a mulțumit călduros pentru primire...“ Che a descris scena detaliat În scrisoarea către mama sa, („un acordeonist care aproape că nu avea degete la mîna dreaptă și se folosea de niște bețe legate de Încheietură“ și „aproape toți ceilalți erau Îngrozitor de malformați, din cauza formelor nervoase ale bolii“), Încercînd, fără succes, să n-o Întristeze prea tare, comparînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
noaptea aceea, pacienții coloniei s-au Întrunit ca să ne facă o serenadă de rămas-bun; În repertoriu au inclus și o mulțime de cîntece de prin zonă, cîntate de un orb. Orchestra era compusă dintr-un flautist, un chitarist și un acordeonist care aproape că nu avea degete, plus un contingent „sănătos“, care le ținea isonul cu un saxofon, o chitară și ceva percuție. Apoi a venit momentul discursurilor, pe care patru dintre pacienți le-au ținut cum s-au priceput mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
foarte emoționante. Alberto, care se crede urmașul de drept al lui Perón, a ținut un discurs atît de impresionant și gogonat Încît urătorii noștri se zguduiau de rîs. A fost una dintre cele mai interesante experiențe ale excursiei noastre. Un acordeonist nu avea degete la mîna dreaptă și se folosea de niște bețigașe legate de Încheietură; cîntărețul era orb; și aproape toți ceilalți erau Îngrozitor de sluțiți de complicațiile nervoase ale leprei, foarte frecventă prin locurile acestea. La lumina felinarelor și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
modă, și mulțumesc lui Dumnezeu că au fost. Când trebuia să cânte la un concert, mama a răgușit. Dar eu, micuță fiind, am spus "o să cânt eu muzica lui mama". Și m-au urcat pe un scaun. Era acolo un acordeonist care, ca să facă o glumă, a început piesa respectivă în altă tonalitate. M-am întors spre el și i-am spus "n-ai dreptate, asta nu-i ce cântă mama!". Ea mi-a povestit... Când s-a întâmplat asta, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
care relațiile umane curente sunt răsturnate și sublimul, pateticul, grandoarea sunt cercetate în zona abjecției și imposturii morale. EUGEN SIMION SCRIERI: Insectar de buzunar, București, 1956; Galeria palavragiilor, București, 1957; Bariera, București, 1959; Aceste zile și aceste nopți, București, 1962; Acordeonistul, București, 1964; O plimbare cu barca, București, 1964; Vara pe verandă, București, 1966; Necunoscutul și iubirea, București, 1968; O sărbătoare princiară, București, 1969; Proză satirică, București, 1969; Teatru, București, 1971; Cântece de alchimist, București, 1972; Fotbalul n-a fost creat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
mutaseră simezele direct în stradă... Erau astfel mai aproape de sufletele celor pentru care ei creaseră - își expuneau propriile suflete celor sensibili și dornici de uniune spirituală. Continuându-ne traseul, ne-a surprins o frumoasă muzică de café-concert: doi cântăreți - un acordeonist și un contrabasist - interpretau un potpuriu de muzică franțuzească. Muzica suna bine și întregea atmosfera de sărbătoare ce se simțea pretutindeni. Fetele au intrat într-un magazin cu articole de proveniență indiană, iar eu am pus un bănuț în cutia
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mormintelor celor plecați pe drumul fără întoarcere, se dau pomeni sărmanilor, se pomenesc morții și-apoi oaspeții se retrag la rude, prieteni sau cunoscuți, din sat. Stau împreună la masă, petrec în cântec și voioșie și uneori dansează, după vreun acordeonist sau viorist, ce-și face prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
veselă, în ciuda anilor urâți și grei de după război. Surorile crescuseră, se făcuseră niște domnișoare frumoase, curtate de toți cavalerii din cartier. Duminica la noi se organizau petreceri pe cinste, cu dans pe muzica a doi băieți din vecini, chitarist și acordeonist, și "bufet" asigurat de mama, respectiv colțunași cu cartofi și ceapă prăjită și bostan copt. De Crăciun cei doi frați mai mari vitregeau Parcul Expoziției din apropiere de câte un brad, pe care surorile îl împodobeau cu minuni meșterite din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
părerea. Și povesteau și ei cam ce mâncaseră aseară la cină sau ce gând îi vizitase ieri, pe când își făceau cumpărăturile. Chiar și când în platourile televiziunilor se aflau specialiști (constructori, geologi, seismologi etc.), situația semăna cu cea în care acordeonistul satului e pus să comenteze un concert al lui Sviatoslav Richter. E clar că evenimentul ia pus în mare încurcătură pe știriștii de la noi. A doua zi, sâmbătă, Observatorul Antenei 1 a expediat rapid catastrofa din Japonia (deși o avea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Scurt istoric Înființată în anul 1960 de către marele folclorist al Banatului, lector universitar Vanu Odrobot, orchestra R.A.T.T. a avut parte, de-a lungul anilor, de sprijinul angajaților Regiei Autonome de Transport Timișoara. Orchestra a avut în componență mari vioriști, suflători, acordeoniști, contrabasiști, violonceliști, contrași, țambaliști. A lansat, de asemenea, soliști de prestigiu ai muzicii bănățene ca: Ana Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Sonia Vlaicovici Butaș, Dumitru Constantin, Dumitru Chepețan, Ilie Martinescu, Ion Cristoreanu, Antoaneta Mandan, Vioara Iost, Rodica Dima, Ileana Chinezoni, Vetuța Merticaru
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
17 aprilie, de la ora 19, un spectacol-recital de muzică populară românească și sârbească, în producția S.C. „Strategic International” S.R.L. Gazda spectacolului este interpreta Desanca Lalici Bocereanu, ai cărei invitați sunt Ljuba Lukić, renumit solist vocal din Serbia, Milan Milosavljević Bambino, acordeonist de marcă din aceeași țară, solistul de muzică populară românească Nicolae Ghebaură, orchestra de tamburași „Lale sa Moriša” din Cenad, dansatorii ansamblului „Mladost” din Timișoara și orchestra condusă de prof. Ioța Bugarschi. Biletele s-au pus în vânzare la Uniunea
Agenda2003-12-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280830_a_282159]
-
ales o orchestră valoroasă, mulți dintre instrumentiști făcând parte din formația timișoreană “Virtuozii Banatului”: Ilie și Radu Vincu - viori, Ionicuț Butan - clarinet, Costel Haida - contrabas, Cristi Stanca - acordeon, Kalman Urszui - pian (pe acesta din urmă îl aplaudasem în postură de acordeonist la festivalul de la Zlatna, despre care am scris). Și dacă tot am amintit de festivalul “Te-aștept pe- același drum - In memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna, doi dintre laureații ultimelor două ediții, ambii din județul Hunedoara, au evoluat în concertul
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
făcut pe deținuți să-și acopere urechile, să urască acele sunete care încercau să se așeze vesel peste tăcerea din baracament. Căci, după a treia sau a patra noapte, rostul real al muzicii a ajuns să fie cunoscut de toți. Acordeonistul nu aștepta pe nimeni să cînte alături de el, nu chema nici o voce, de prin celelalte barăci, să-i însoțească veselia. El era cel care acompania, de fapt. Acompania, cu unica preocupare de a le sufoca sub muzică, gemetele celor bătuți
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
filologia. Intrase, în 1954, la limbi străine, la București. „M-am întors, după un trimestru, acasă când s-a înființat, în același an, la Timișoara Ansamblul sârb de stat de cântece și jocuri”. Dăduse probă și a fost selectat ca acordeonist. „Nu-i greu acordeonul? „Cum să fie greu! N-am putut dormi de dragul acordeonului. Ce instrument mai oferă așa bogăție? ” - răspunde Laza, tot cu întrebare, trăgând de burduf spre a obține mormăitul aprobator din instrumentul care îl ascultă parcă vrăjit
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
revine. Ca un bumerang. Corul, cu urme de toalete elegante topite în fel de fel de petice, mica orchestră evreiască - un acordeon, o vioară, un contrabas. Pleacă și vin, flux și reflux al amintirilor, al vinovățiilor. Îl urmăresc pe bătrînul acordeonist și întrezăresc cumva și versiunea lui asupra Holocaustului. Acordeonul se strînge. Viața este ca un pod îngust. Nu-ți fie frică să treci peste el" , spune unul din cîntecele interpretate în ivrit. "Mi-e frică de suferință, nu de moarte
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
la 31 iulie 1933. Povestește că jocul și muzica populară i-au plăcut încă de mic. Mama, Iudita, era dansatoare de excepție, iar tatăl, Obrad, tenor în corul bisericii și al căminului cultural, dar și un foarte bun dansator și acordeonist. „Cum așchia nu sare de la butuc prea departe, de mic mergeam cu părinții de mână la horă-n sat. Când începea hora mă luau părinții între ei doi la joc și mă învățau pașii...“, spune nea Gale în cartea ce
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
Bănățeana“ al Clubului Cultural C.F.R. Unele ansambluri au fost întemeiate la diverse instituții de învățământ, altele la întreprinderi, în funcție de interesul și sprijinul conducerilor acestora. De-a lungul carierei sale, a îndrumat și a colaborat cu sute și sute de dansatori, acordeoniști, vioriști, contrabasiști, chitariști, violonceliști, tambaliști și soliști vocali. Pe parcursul carierei sale artistice, Gheorghe Galetin a fost distins cu numeroase premii, diplome și medalii.
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
greaca veche? Sau în mai multe limbi, amestecate? Ochii lui erau - și sînt - indescifrabili. Era Eminescu persan? Ba bine că nu! Un persan care venea din India. De-aia avea el atîta muzicalitate în versuri. Era un fel de Eminescu acordeonist al poeziei, domnu' Eminescu ăsta! Știa la țambal. Le avea p-ăstea. Era tare la muzicuță. De-aia zicea el că nopțile-s d-un farmec sfînt și nu-l mai pot pricepe. Oricum, nu pricepem mai nimic dăn Eminescu. Poet
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
1990; protagoniștii acestei enciclopedii care „se extinde enorm/ ia forme aberante fără sfîrșit încît îți vine să zici că e însuși universul himeric” sînt văduva, bătrînul cerșetor de cioburi, un om sărman „care citește cu sete/ așa cum trage din țigară”, acordeonistul care cîntă melodii vechi „dincolo pe lîngă universitate”, pentru ca decorul ei să se regăsească în „tabloul întreg” al vremii în care a dispărut ființa cu sufletul „mărunțit pe un tocător perseverent” și a cărei meserie e tristețea, încercînd să uite
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
Românii au talent” a trimis încă trei finaliști în ultimul act al show-ului Tv: corul Fiat Lux, cântăreața Diana Căldăraru și trupa de dansatori WhoGonStopUs. Câștigătorii semifinalei de vineri seara li se vor alătura în finală mentalistului Vlad Grigorescu, acordeonistului Rotari Ghenadie și asistentei medicale Gabriela Arsene. Diana Căldăraru, 14 ani, a intrat a doua în concurs și a încântat juriul cu vocea și talentul ei la pian. Băieții și fetele din trupa WhoGonStop au reușit să primească ovații în
”Românii au Talent” și-a ales finaliștii. Vezi cine sunt by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79702_a_81027]