39 matches
-
A., V.L.G. și cei trei pescari care îi însoțiseră în noaptea respectivă. Unii dintre aceștia au fost supuși unui test poligraf. Reclamanții au declarat că, în timpul căutărilor lor, discutaseră cu câțiva turiști care își instalaseră corturile nu departe de locul acroșajului și că aceștia mărturisiseră că auziseră țipete, insulte și lovituri. 25. La o dată neprecizată, centrul meteorologic județean a informat poliția judiciară că, în noaptea de 18 spre 19 iulie 2007, temperatura fusese cuprinsă între 29°C și 33°C, vizibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
Acesta a declarat că se afla pentru prima dată în Delta Dunării, însoțit de o a doua persoană cu care nu mai păstrase legătura de atunci. A descris condițiile de vizibilitate și nivelul apei. A mai declarat că a văzut acroșajul celor două bărci de pescuit. După ce bărcile s-au oprit, un bărbat a adresat injurii celor doi bărbați aflați în cea de-a doua barcă. Drept răspuns, un bărbat din cea de-a doua barcă l-a lovit cu rama
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
Aparatura de bord este alcătuită din: sisteme pentru controlul zborului, sisteme pentru controlul funcționării motoarelor, sisteme de navigație aeriană, aparatură radio/radiolocație. La avioanele militare se adaugă armamentul de bord, instalațiile de bombardament și dirijare a rachetelor, blindajul de protecție, acroșajele și aparatura adecvată misiunilor de luptă. Acționarea comenzilor avionului se realizează prin intermediul instalațiilor hidraulice și pneumatice. Esențiale pentru zborul avionului sunt și instalațiile de alimentare cu combustibil și ulei, instalațiile electrice, de antigivraj (dezghețare), sanitară, de izolație termică și fonică
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
ampenajele, aripa asigură sustentația, stabilitatea și manevrabilitatea avionului. În general aripa este compusă din structura de rezistență, înveliș exterior, rezervoarele integrate de combustibil, aparatura hidro-pneumatică aferentă comenzilor. Sub aripă se instalează trenul principal de aterizare al avionului, sistemul de propulsie, acroșaje speciale rachete, bombe sau rezervoare lărgabile. Forma în plan a aripii este extrem de diversificată, în funcție de destinația, rolul, dimensiunile, forma sau viteza avionului: aripa dreaptă (An-2, Cessna 172), aripă trapezoidală (F-22 Raptor), aripă în săgeată (A300, BAC 1-11, Su-27), aripă în
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
Belgiei când Häkkinen a abandonat, lăsându-l pe Michael la conducerea cursei. Germanul parea că se îndreaptă spre o victorie sigură - una care l-ar fi trecut pe primul loc în campionat - când a fost silit să abandoneze în urma unui acroșaj cu David Coulthard, colegul lui Mika Häkkinen de la McLaren, acțiunea scoțianului fiind una premeditată, acesta scoțându-l pur și simplu din cursă pe Schumacher. Schumacher a câștigat totuși cursa următoare, cea de la Monza și la egalat la puncte, 80, pe
Michael Schumacher () [Corola-website/Science/297330_a_298659]
-
depăși. Trulli primește înapoi locul 3, iar Glock este promovat pe locul 4. Cursa din Malaezia este afectată de ploaie, iar aceasta este parcursă numai pe jumătate. Trulli termină pe 4 în spatele coechipierului său. În China, Jarno abandonează după un acroșaj cu Robert Kubica. Surpriza cea mare vine în MP al Statului Bahrain, unde Trulli obține pole-position-ul urmat de Glock, care se califică pe 2. Speranțele pentru o victorie înfloresc din nou pentru Toyota. Însă, Jarno nu reușește decât să se
Jarno Trulli () [Corola-website/Science/302084_a_303413]
-
Theodor Pallady, Oscar Han ș.a. Puțin productive sunt „Cronica muzicală”, dar e de remarcat aici colaborarea compozitorului Constantin C. Nottara (în special cu o impresionantă rememorare a talentului dirijoral al lui George Enescu), și repede dispăruta „Actorii au cuvântul”, sub acroșajul generic „Azi ne vorbește...”, unde s-au perindat cu amintiri Constantin Maximilian, Constantin Tănase, Dina Cocea, Maria Filotti, G. Storin. Cu satisfacție orgolioasă cititorii sunt anunțați în numărul 357/1945 că ziarul „și-a asigurat colaborarea marelui scriitor și vechiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
locutorul este privat de proprietatea discursului său, iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în capitolul destinat scriiturii, din moment ce se adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
neapărat cronologice, aceste subcapitole oferă alternanță (4)și o necesară modificare a perspectivei narative, cu condiția să nu schimbe unghiul de atac al întregului text. Etapele reportajului monografic sunt următoarele: Totul începe cu un chapeau dinamic, expresiv, intens, de tipul acroșajului. Mult mai important în reportaj este atacul. Cum spuneam și în alt capitol, el poate fi realizat printr-o multitudine de procedee: o imagine puternică, o constatare simplă și percutantă, o scenă în mișcare. Important este locul și descrierea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mediatic de care dispune, ponderea celebrității sale fiind proporțională cu impactul la public. Astfel că, în lipsa unei semnături "autorizate", emitentul colectiv sau unic al manifestului intră brutal în atenția publicului, de regulă printr-o retorică dinamică a persuasiunii în care acroșajul expresiv este capital. Manifestul are întotdeauna un caracter propagandistic (în sensul larg al termenului), de aceea funcția sa teleologică este acută, iar pragmatismul său imediat. Cu cât zgomotul pe care îl produce este mai puternic, cu atât eficacitatea sa este
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să-l respecte ambele părți; nu se admite crearea de dependență în cadrul relației de ajutor și de aceea timpul acordat consilierii este limitat. Într-adevăr, multe persoane care apelează la asistența socială sunt dependente emoțional și, ca atare, predispuse la acroșaje emoționale; încurajarea unei astfel de relații de dependență aduce prejudicii enorme ambelor părți; 3Ă asistentul social este victima contextului politic și economic în care trăiește; o asemenea prejudecată o întâlnim și la unii asistenți sociali mai tineri, care, din dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
induc elevilor că importante erau ideile pe care le cpmunicam eu, nu ceea ce găseau În manuale sau documente de partid. O anumită persiflare la adresa ideologiei comuniste se realiza prin intonație sau gestică, atunci când conținutul lecției permitea un anumit gen de acroșaj sau „comentariu” metatextual. Era un fel de joc cu subînțelesuri, unul ce presupunea o anumită performanță hermeneutică și interpretativă, o capacitate aparte În decelarea Înțelesurilor, de fapt, un joc periculos. Nu eram sigur că sunt suficient de comprehensibil sau că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Nu e întîmplător! Mai întîi, linia ei rasată, incomparabilă. Datorită ei, Manta se desprinde din plutonul celorlalte mașini. Atît despre alură. Cît despre temperament, uitați-vă la performațele noii Manta i240 cu motorul ei tumultuos cu injecție [...]. Primul rînd de acroșaj (Manta) este luat, în pofida punctului, ca temă (T), iar rîndul următor, ca o dezvoltare a două reme succesive referitoare la temă și servind la calificarea ei: alură (R1) Și temperament! (R2). Cele trei unități T/R1/R2 se constituie în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unitatea logico-gramaticală, ritmul și punerea în relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am văzut mai sus că titlurile din presă și sloganurile de acroșaj publicitar se deosebesc pozițional și tipografic de redacțional. Cel din T7a, dispus pe un rînd, diferă de cele din T7b și din T14 aranjate pe două rînduri. Ch. Luc și J. Virbel vorbesc pe bună dreptate de proprietățile "tipo-dispoziționale" ale
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rînduri. Ch. Luc și J. Virbel vorbesc pe bună dreptate de proprietățile "tipo-dispoziționale" ale punerii în formă materială a enunțurilor (2001)11. Modul de funcționare textual trebuie luat și el în considerație. Astfel, autonomizarea tipo-dispozițională a celor trei grupuri de acroșaj din T14 este inseparabilă de faptul că urmarea redacționalului dezvoltă fiecare parte din acroșaj sub forma unui paragraf. Structurile de scoatere în relief (mai întîi, cît despre) pun în evidență reluarea remei R1. Inițiala celui de al doilea paragraf operează
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punerii în formă materială a enunțurilor (2001)11. Modul de funcționare textual trebuie luat și el în considerație. Astfel, autonomizarea tipo-dispozițională a celor trei grupuri de acroșaj din T14 este inseparabilă de faptul că urmarea redacționalului dezvoltă fiecare parte din acroșaj sub forma unui paragraf. Structurile de scoatere în relief (mai întîi, cît despre) pun în evidență reluarea remei R1. Inițiala celui de al doilea paragraf operează o schimbare de topică (cap. 4, § 51) prin tematizarea remei R2 prin formula Cît
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
p.48) Ceva profund neclar devine treptat un parfum, înainte de a fi reluat de sintagma definită mireasma, pînă la reformularea era numai un firicel slab. În raport cu funcționarea normată a reluărilor care se sprijină pe o definire progresivă a obiectului discursului, acroșajul unei publicități precum "Era odată brînzA topită..." surprinde la fel de mult ca un titlu de poem precum "LE dormeur du val" ("AdormitUL din vîlcea" în traducerea lui Petre Solomon). În exemplul publicitar, în ciuda absenței antecedentului verbal, un referent care nu a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu palma pusă stavilă în dreptul gurii, la telefonul său mobil de ultimă generație. Sarmale de București. Punctul de distribuție este ales strategic, aici se calmează foamea și nerăbdarea pelerinilor Muncitorul de la Faur, tăcut și foarte discret până în acel moment, din cauza acroșajului verbal cu doamna fundamentalistă devotată pelerinajului și codurilor sale verbale, parcă ar mai fi mâncat vreo două-trei sarmale. Așa că începe să descrie cu lux de amănunte un „aparat de copt vinete și ardei”, conceput pentru bucătăriile de la bloc, pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Valea Tibrului ziua, iar noaptea se retrag în fortărețe semețe, te moleșesc de o plăcere senzuală care te scufundă între vis și realitate. Poți crede în acele momente orice și cred că apariția unei corăbii romane, cu căngile pregătite pentru acroșaj, te-ar mira mai puțin decît creșterea leului față de dolar. Pe aici se văd urme la tot pasul și cărările bătute de sandale romane se folosesc cu aceiași pași așezați și cu același firesc ca pe atunci. Timpul pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tipărite în țară (The Night of the Rising Dead, 1985). După accentul pus pe problemele sufletului tânăr și pe aspectul etic al existenței, în Comrade Dracula (1988) încearcă să dezvăluie, cu accente patetice, dezastrul conștiințelor sub regimul Ceaușescu, nu fără acroșaje comerciale de tipul „istoria fascinant provocatoare și captivantă a Noului Vampir”. În anii ’90, energia desfășurată în formula bizar-explozivă și sentimentalist-analitică a anilor ’60 își caută o altă matcă, și anume o literatură în marginea preceptelor biblice și a experimentalismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
tehnologiile moderne. Punerea în acord, dezbaterea, întâlnirea directă sau mediată, sincronă sau amânată sunt utile în construirea împreună a cunoașterii și obiectivarea ei. Departe de a separa și de a ghetoiza, universul informatic creează noi oportunități de apropiere și de acroșaj intersubiectiv. Spațiul virtual potențează principiul împărtășirii în comun a unor informații sau competențe pentru a reuși în derularea unui proiect comun. Chiar dacă din punct de vedere fizic, spațial, învățarea on-line presupune separarea cursanților, din punct de vedere al schimburilor cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și legi, de înscriere, de evaluare etc.). Genul nou de conectivitate creează o anumită specie de intimitate virtuală, bazată pe cauze comune, gusturi împărtășite, curiozități profesionale. Acest grup profesional virtual are două caracteristici: un anumit tip de adoptare și de acroșaj al noilor membri (un sistem de publicitate și de atragere a noilor adepți) și un anumit gen de participare și activare (diversitate implicativă, creând sentimentul unei împliniri și satisfacții a colaborării). O astfel de comunitate virtuală funcționează pe principiile deschiderii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]