40 matches
-
pentru a-i menționa doar pe cîțiva). S-ar putea obiecta că Mircea Opriță forțează puțin nota atunci cînd izolează nuclee utopice avant la lettre (adică în scrierile anterioare Utopiei lui Morus), dar întotdeauna el identifică exact punctele de acroș ("acroșajele utopice"), cu o acribie exemplară. În ansamblu, studiul reușește să concretizeze cu succes intențiile autorului de a realiza nu numai o istorie, dar și "o tipologie și chiar o estetică a discursului utopic"(iar prin ricoșeu a celui distopic, deopotrivă
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
activități de zbor cu planorul, cu excepția activităților sub incidența RACR-DEMO: a) trebuie să permită eșalonarea minimă la decolare și distanțe de operare (față de alte aeronave, obstacole, persoane etc.) suficient de mari, astfel încât să poată fi evitate eventuale acroșaje în toate etapele de decolare; ... b) trebuie să nu prezinte pe suprafața de manevră și în vecinătatea acesteia, în limita a 50 m, niciun fel de balize sau obstacole deasupra solului care să ducă la agățarea cablurilor de remorcaj sau
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-OAP din 8 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291038]
-
alături de noi mai ales în sezonul cald, când femelele se adună în colonii de naștere și de creștere a puilor. În funcție de dimensiunea lor și de particularitățile speciei, liliecii manifestă preferințe în alegerea locurilor de odihnă și în adoptarea poziției de acroșaj. Astfel, o parte preferă spațiile deschise ale podurilor și clopotnițelor, unde formează colonii compacte, ca de exemplu Rhinolophus ferrumequinum, R. hipposideros, Myotis myotis, M. blythi, M. bechsteinii. Alții, precum Pipistrellus sp., Nyctalus noctula, Barbastella barbastellus etc., se cuibăresc în spațiile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind potențial vătămătoare. În astfel de situații, ei sunt nevoiți să-și schimbe locul de acroșaj sau chiar să se mute într-un nou adăpost. Somnul mai poate fi întrerupt de necesitatea animalelor de a bea sau a urina (Hays et al., 1992; Thomas, Cloutier, 1992), precum și pentru a se împerechea sau a vâna în nopțile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ei, Montserat Caballé pentru vocea ei și Maica Tereza pentru credința ei. Vedeți deci că se exagerează". Cu astfel de subțirimi voltairiene, te și miri că Roland Dumas ăsta e de stînga. (A propos: Voltaire o fi fost de dreapta?) "Acroșajele" copților (nu populația, ci vîrsta a treia, cei copți). Dar nu copții de rînd. Personalitățile. Una din acestea: Alexandru Busuioceanu. Figură de marcă a intelectualității începutului de secol 20, stabilit din 1938 în Spania. Din jurnalul lui (în "Jurnalul literar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
induc elevilor că importante erau ideile pe care le cpmunicam eu, nu ceea ce găseau În manuale sau documente de partid. O anumită persiflare la adresa ideologiei comuniste se realiza prin intonație sau gestică, atunci când conținutul lecției permitea un anumit gen de acroșaj sau „comentariu” metatextual. Era un fel de joc cu subînțelesuri, unul ce presupunea o anumită performanță hermeneutică și interpretativă, o capacitate aparte În decelarea Înțelesurilor, de fapt, un joc periculos. Nu eram sigur că sunt suficient de comprehensibil sau că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Theodor Pallady, Oscar Han ș.a. Puțin productive sunt „Cronica muzicală”, dar e de remarcat aici colaborarea compozitorului Constantin C. Nottara (în special cu o impresionantă rememorare a talentului dirijoral al lui George Enescu), și repede dispăruta „Actorii au cuvântul”, sub acroșajul generic „Azi ne vorbește...”, unde s-au perindat cu amintiri Constantin Maximilian, Constantin Tănase, Dina Cocea, Maria Filotti, G. Storin. Cu satisfacție orgolioasă cititorii sunt anunțați în numărul 357/1945 că ziarul „și-a asigurat colaborarea marelui scriitor și vechiului
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
locutorul este privat de proprietatea discursului său, iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în capitolul destinat scriiturii, din moment ce se adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
neapărat cronologice, aceste subcapitole oferă alternanță (4)și o necesară modificare a perspectivei narative, cu condiția să nu schimbe unghiul de atac al întregului text. Etapele reportajului monografic sunt următoarele: Totul începe cu un chapeau dinamic, expresiv, intens, de tipul acroșajului. Mult mai important în reportaj este atacul. Cum spuneam și în alt capitol, el poate fi realizat printr-o multitudine de procedee: o imagine puternică, o constatare simplă și percutantă, o scenă în mișcare. Important este locul și descrierea sa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tehnologiile moderne. Punerea în acord, dezbaterea, întâlnirea directă sau mediată, sincronă sau amânată sunt utile în construirea împreună a cunoașterii și obiectivarea ei. Departe de a separa și de a ghetoiza, universul informatic creează noi oportunități de apropiere și de acroșaj intersubiectiv. Spațiul virtual potențează principiul împărtășirii în comun a unor informații sau competențe pentru a reuși în derularea unui proiect comun. Chiar dacă din punct de vedere fizic, spațial, învățarea on-line presupune separarea cursanților, din punct de vedere al schimburilor cognitive
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și legi, de înscriere, de evaluare etc.). Genul nou de conectivitate creează o anumită specie de intimitate virtuală, bazată pe cauze comune, gusturi împărtășite, curiozități profesionale. Acest grup profesional virtual are două caracteristici: un anumit tip de adoptare și de acroșaj al noilor membri (un sistem de publicitate și de atragere a noilor adepți) și un anumit gen de participare și activare (diversitate implicativă, creând sentimentul unei împliniri și satisfacții a colaborării). O astfel de comunitate virtuală funcționează pe principiile deschiderii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prelucrare minuțioasă a temei, asigurându-se coerența internă a acestora. Totodată, e nevoie și de o deschidere de principiu către alte cuante informaționale, alcătuind un ansamblu, care le rândul său trebuie să fie dinamic, generator de noi poziționări și resemnificări. Acroșajul conținutului se face fie prin intermediul cuantelor elementare, fie prin articulații mai mult sau mai puțin complexe, gradul de întrepătrundere sau complexitate fiind stabilit de cel ce dorește să se formeze. Rămâne ca interogație până la ce nivel merge fragmentarea, cât de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ignorarea acesteia. Spațiul acestui muzeu unic în România face apel la memoria colectivă a publicului și la necesitatea identificării cu un spațiu cultural, cu un mediu al culturii tradiționale, fără apel la explicații sau prezentare tematică subordonată conceptelor muzeografice clasice. Acroșajul obiectelor impune preponderent o lectură sub raportul impactului vizual și mai puțin o "comunicare a ideilor" despre obiecte. Muzeul a susținut activități didactice prin lecții, însă scopul principal al acestora a constat în atragerea unui număr cît mai mare de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
oferite omului. Muzeului contemporan îi revine un rol social în adevăratul sens al cuvîntului, rol pe care puține alte instituții îl pot revendica: cercetare, educație, timp liber, conservarea patrimoniului. Pentru cei care ajung în spațiul unui muzeu simpla prezentare prin acroșaj a operei de artă nu mai este suficientă: publicul vrea să cunoască mai mult, să învețe, dar și să se relaxeze. Astfel, pornind de la această afirmație, putem spune că "unele dintre cele mai des invocate motive pentru care publicul se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
imposibilitatea de a manipula obiectele, de a le vedea în condiții diferite, de a le deplasa în spațiu alături de alte obiecte pentru a face comparații, lungimea traseelor ce sînt vizitate, distanța creată în mod artificial între operă și vizitator, impersonalitatea acroșajului, uniformitatea sistemului de iluminare, multitudinea de interdicții. El consideră că misiunea muzeografilor și a conservatorilor este aceea de "a face operele să funcționeze" în condiții muzeale noi, concluzionînd că muzeele în aer liber, precum și cele interactive sînt cele mai potrivite
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
să-l respecte ambele părți; nu se admite crearea de dependență în cadrul relației de ajutor și de aceea timpul acordat consilierii este limitat. Într-adevăr, multe persoane care apelează la asistența socială sunt dependente emoțional și, ca atare, predispuse la acroșaje emoționale; încurajarea unei astfel de relații de dependență aduce prejudicii enorme ambelor părți; 3Ă asistentul social este victima contextului politic și economic în care trăiește; o asemenea prejudecată o întâlnim și la unii asistenți sociali mai tineri, care, din dorința
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
trecut la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus de o multitudine de coduri: cromatic (redat "incisiv" prin agresiunea unei culori: galbenul de Shell, al-bastrul deschis al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mediatic de care dispune, ponderea celebrității sale fiind proporțională cu impactul la public. Astfel că, în lipsa unei semnături "autorizate", emitentul colectiv sau unic al manifestului intră brutal în atenția publicului, de regulă printr-o retorică dinamică a persuasiunii în care acroșajul expresiv este capital. Manifestul are întotdeauna un caracter propagandistic (în sensul larg al termenului), de aceea funcția sa teleologică este acută, iar pragmatismul său imediat. Cu cât zgomotul pe care îl produce este mai puternic, cu atât eficacitatea sa este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Valea Tibrului ziua, iar noaptea se retrag în fortărețe semețe, te moleșesc de o plăcere senzuală care te scufundă între vis și realitate. Poți crede în acele momente orice și cred că apariția unei corăbii romane, cu căngile pregătite pentru acroșaj, te-ar mira mai puțin decît creșterea leului față de dolar. Pe aici se văd urme la tot pasul și cărările bătute de sandale romane se folosesc cu aceiași pași așezați și cu același firesc ca pe atunci. Timpul pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]