4 matches
-
printr-un sistem de tuburi aerul cald și o sală cu paturi unde oamenii se odihneau după îmbaiere. Erau și săli de așteptare și vestibule. Au existat și influențe orientale: contraforții zidurilor, sarcofage de piatră în formă de casă cu acrotere de la capacele lor, leii funerari care să apere decedatul. Erau influențe occidentale: medalioane funerare cu portretele celor decedați, monumente în formă de triunchi de piramida cu laturi arcuite. S-au găsit statui artistice că cea a lui Venus de la Potaissa
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cu dimensiuni de 67,12 m lungime, 27,68 m lățime și 20,25 m înălțime totală, până la partea superioară a frontonului (conform descrierii istoricului Pausanias). Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontonul de est, în loc de "acrotera" (mic piedestal servind ca suport statuilor, vaselor și altor ornamente), purta o Victorie aurită. Decorația sculpturală a celor două frontoane, executate se pare de Paeonios și Alcamenes, a făcut faima acestui templu. Interiorul era împărțit în trei zone: de la intrare
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
formate din cutie ("arca") și capac ("operculum"). De regulă, cutia, de formă dreptunghiulară, este lucrată dintr-un singur bloc iar capacul este realizat în formă de acoperiș în două ape, cu fronton triunghiular pe laturile scurte, uneori și cu patru acrotere la colțuri. În interior, capacul poate fi scobit în așa fel încât să reproducă forma lui exterioară, de acoperiș în două ape. Sarcofagul devine astfel un templu în miniatură. Cel mai cunoscut sarcofag descoperit pe teritoriul României este al poetului
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare este decorat în centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii, ca și neîndemânarea execuției, de altfel, evidentă. Basorelieful de pe placa de calcar provenind de la Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]