7 matches
-
în compoziții de sosuri, se îndoia că va avea parte să vadă înaintea-i o bunătate de pasăre domestică măcar străpun să de țiglă și rumenită în ton de aur vechi. Se hotărî să guste întâi vinul. Era un vin acruț, pe care l prețui de puțină v aloare. Oftă după obicei, căci avea inima cam grasă și se în toarse cu o figură destul de jalnică spre însoțitorii săi. Ei nu păreau impresionați de frugalitatea și lipsa de finețe a gustării
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și latinește. Să se ieie amândoi la harță, să se taie în vo rbe c-an săbii. Ș-apoi o vedea franțuzul pe dracu! Cu aceeași întărâtare, părintele cel zbârlit se repezi la mâncări și și turnă îmbelșugat din vinul acruț. El nu voia să știe de sași și papistași, nici de vinuri din alt loc decâ t din satul lui și din podgoria răzășească, pe care le-au băut moși și strămoși. Griga nu era de aceeași părere, și prețuia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
zestre o aștepta pe Emilia. Venind Costache și Ghiță de pe la treburile lor, se așezară în jurul mesei și începură să spargă nuci, muind miezii în sare și din vreme în vreme, îi udau cu înghițituri de vin, încă tulburel și mai acruț, dar cu nuci se potrivea de minune. Ghiță și socru-său spuseră după ceva vreme că ar trebui să plece în târg să mai cumpere câte ceva și să potcovească caii. Costache le zise că vrea să meargă și el, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
această livadă, în spatele casei Ilenei, barieră înmiresmată care desparte adăpostul mut de lumea zgomotoasă: Florile-soarelui vegheau împrejur ca niște străji de aur. Împrăștiat în volute, mirosul livezii coapte, al dovlecilor, al pepenelui galben, al caiselor topite de soare, al roșiile acruțe și al meliselor înmiresmate umplea aerul ca o afumătoare mișcătoare. Toată plăcerea pe care vara o soarbe din plante plutea acolo și părea să alcătuiască, între locul acela liniștit și lume, o barieră de parfumuri". Priviți-l pe țiganul Nicolae
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să accepte ce li s-a hotărât de mult. Și, odată terminate clondirele lui Matiaș, nepotul lui Feltin Sasul, abatele de Marenne își vede de drum, pe la Galați, și iese din țară și din roman, lăsând părintelui Nicoară vinul cel acruț și lipsa de griji a celui scutit de destin. Se bea mult în romanele lui Sadoveanu, dar până și excesele, beția care coboară pe oameni, este „reglată de un cod al onoarei și al bunei cuviințe”, cum conchide autorul, în
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
ar fi poposit la marginea unui sat, în ceaunele lor ar fi plutit și ceva carne de pasăre sau de porc, o mâncare mai de doamne-ajută și, în loc de apă, ar fi avut în ulcele rachiu tare sau vin roșu și acruț care le ar fi șters toate îngrijorările. Deși masa se terminase demult, mirosul îmbătător de fasole mai stăruia cu putere în aerul împrejmuitor. Bulibașa călca meditativ, privind când într-o parte, când în alta.Toate corturile erau întemeiate, așteptându-și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Nicoară, participant la ospățul dat de șătrarul Lăzărel Griga în cinstea lui Alecu Ruset și a oaspetelui acestuia, abatele de Marennes, refuză cu îndărătnicie să bea Cotnari vechi (și dulce), adică un vin „boieresc“, el turnându-și doar din „vinul acruț“ al gazdei, asemănător celui „din podgoria răzășească, pe care l-au băut moși și strămoși.“ Spre deosebire de Occident, Răsăritul european, care s-a bucurat mai târziu de influența dulcelui și pentru care zahărul a fost foarte multă vreme o marfă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]