1,921 matches
-
economică de care profitase atît de mult regatul Franței este, în liniile sale principale, terminată. Este terminat de asemenea, odată cu ultimele eșecuri ale lui Ludovic cel Sfînt, marele elan al cruciadelor: în 1291, ultimul loc creștin în Pămîntul Sfînt, Saint-Jean-d'Acre, cade în mîinile musulmanilor. Chiar în interiorul regatului, primele dificultăți economice sînt însoțite la sfîrșitul secolului al XIII-lea de violente tulburări sociale în orașele din nord și, în 1302, milițiile flamande zdrobesc cavaleria franceză la Courtrai: semn precursor pentru alte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Thomas d'Aquino: Summa theologica 1265 Carol de Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfînt, rege al Siciliei 1270 Cruciada a VIII-a. Moartea lui Ludovic cel Sfînt în Tunis 1275-1280 Romanul Trandafirului de Jean de Meung 1291 Mamelucii cuceresc Saint-Jean-d'Acre Sfîrșitul statelor latine din Orient 1294-1303 Pontificatul lui Bonifaciu al VIII-lea 1297 Canonizarea Sfîntului Ludovic 1302 Prima adunare a stărilor Înfrîngerea de la Courtrai în fața flamanzilor 1303 Atentatul de la Anagni 1307 Arestarea templierilor 1309-1377 Papalitatea de la Avignon 1309 Viața Sfîntului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rugat de un maestru local să-și spună părerea despre... școala ieșeană de pictură. Rictusul orgoliosului bucureștean, completat și de exclamația: Școală ieșeană de pictură?!?, a însemnat, de fapt, și răspunsul. Singurul valabil, de altfel. Căci, urmîndu-l în spirit pe acrul Ciucurencu, ar trebui să văd în termenul de școală (Școală ieșeană de pictură) aproximarea unei însumări întîmplătoare de personalități, fiecare urmărindu-și propriul traseu. Comuniunea spiritual-stilistică consumîndu-se, de fapt, doar la un pahar de vorbă, în bătrînele crame sau în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Aveți o mină bună azi! îi spune pacientului său și-i arată scaunul. De politețe (pentru că mai sînt și alienați politicoși), pacientul nu-și manifestă pe loc scepticismul în privința formalului diagnostic, nu dă din mînă a lehamete, dar schima lui acră, de murătură cam răsuflată spune totul. Îi spune totul medicului. Hai, dom'le, revine acesta, nu-i chiar atît de negru, ce Dumnezeu! Pacientului nu-i servește la nimic epicureica încurajare, dar, mde, n-are ce face. Nu vrea să-și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
peștele sărat sau afumat care prezintă șolzi ușor detașabili (cu exceptia heringilor și a scrumbiilor), branhiile cu miros străin și cu mucus abundent, consistentă scăzută, musculatură ce se desprinde ușor de pe oase, țesutul paravertebral cu urme de sînge, miros sau gust acru, rânced, de mucegăi, putred sau cu orice alt gust sau miros străin; - peștele sărat atins de "fuxina" sau infestat cu larve de Piophyla casei sau alți paraziți. Articolul 21 (1) Pastă de pește: ... - azot ușor hidrolizabil (mg NH3/100 g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
am descoperit când ni s-a spus că acolo se află unul din cimitirele soldaților români căzuți În Cehoslovacia, pentru cauza civilizației. În câteva clipe mi-am adus aminte de vechii și simplii mei prieteni cu care am Împărțit pâinea acră de-a lungul celor cinci ani de concentrare și război. Parcă-l vedeam pe Neculai Dadaci, vioristul companiei noastre, pe Boculei Vasile, cel Înalt și cuminte ca o fată, pe Aniculăiesii Ion, poetul unității, cel ce știa, după vorba lui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat de Dumnezeu să nu-și ducă contemplația pînă la cufundarea totală, fără întoarcere, în Ocean. Aceeași temă se regăsește la contemplativi musulmani. Ibn Arabî
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
general al oricărui bolnav. Cavitatea bucală Anamneza va fi orientată spre afecțiunile care pot cauza semne și simptome locale, de obicei afecțiuni hepatice cronice. Simptomele funcționale sunt legate de modificarea gustului (diminuarea, dispariția gustului, gust neplăcut, pervertirea gustului - parorexia, gustul acru în boala de reflux, ulcer gastro-duodenal, gustul metalic în pancreatite cronice, amar în litiaza biliară), dureri locale, disfagia (deglutiția dificilă), tulburări de salivație (diminuarea, absența - asialie, xerostomie; creșterea - sialoree, ptialism în afecțiuni esofagiene), durerea linguală (glosodinia în ciroze hepatice). Examenul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
porc sărată, totul îmbogățit cu unt și puternic condimentat cu piper și sare.“ Însă atunci când acest haos culinar este intenționat, rețeta capătă alte valențe gastronomice. Pentru comparație, gândiți-vă la celebra ciorbă rusească numită soleanka (numele vine de la solenia, „varză acră“), descoperită de către Radu Anton Roman și în Basarabia, deși într-o formă oarecum diferită de original. Întâlnim aceeași dezordine și incongruență în materie de ingrediente (rinichi de vită, carne de vițel, de vită, de porc, cârnați, șuncă, ciuperci, ceapă, castraveți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Roman și în Basarabia, deși într-o formă oarecum diferită de original. Întâlnim aceeași dezordine și incongruență în materie de ingrediente (rinichi de vită, carne de vițel, de vită, de porc, cârnați, șuncă, ciuperci, ceapă, castraveți murați, pește afumat, varză acră, ardei, măsline și încă multe altele...), dar în acest caz haosul este voit, căci el provine dintr-un belșug asumat, din refuzul conștient al oricărei posibilități de simplificare, nu din adaptarea la conținutul dezordonat al unei papornițe. Ciorba aceasta este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aveau și ei un cuvânt cu acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd rar pe masa țăranului, căci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu și-ar afla loc decât ca o variantă grosolană a unei mâncări care, trecută prin bucătăria moldovenească și cea rusească, a devenit excelentă.“ Însă și asupra acestui subiect marele nostru gastronom are rezerve: „Sarmalele se fac și cu varză acră, dar cele făcute cu varză dulce nu numai că au un gust mai fin, dar fac reverență oricărui vin de clasă mare. O sarma de varză acră în fața unui Chambertin, Romanée-Conti sau Nuits St. Georges evocă imaginea grotescă a unei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acestui subiect marele nostru gastronom are rezerve: „Sarmalele se fac și cu varză acră, dar cele făcute cu varză dulce nu numai că au un gust mai fin, dar fac reverență oricărui vin de clasă mare. O sarma de varză acră în fața unui Chambertin, Romanée-Conti sau Nuits St. Georges evocă imaginea grotescă a unei spălătorese cu picioarele goale și mânecele sumese, pregătindu-se să execute o gavotă cu un marchiz cu perucă pudrată, pe o arie de Lulli.“ Trebuie spus că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nemotivată. Din acest punct de vedere, Păstorel se arată a fi mai catolic decât Papa, adică mai purist decât idolii săi, francezii înșiși, căci, iată, aceștia din urmă nu găsesc nimic grotesc în a asocia unei choucroute (mâncare cu varză acră) excelentele vinuri albe ale Alsaciei, Riesling ul ori Gewurztraminer-ul. În această poziție radicală a autorului moldav se poate observa cum occidentalizarea bucătăriei noastre, practicată ca o formă fără fond, tinde permanent să șteargă una dintre coordonatele fundamentale ale gastronomiei românești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vinuri albe ale Alsaciei, Riesling ul ori Gewurztraminer-ul. În această poziție radicală a autorului moldav se poate observa cum occidentalizarea bucătăriei noastre, practicată ca o formă fără fond, tinde permanent să șteargă una dintre coordonatele fundamentale ale gastronomiei românești: gustul acru al multor mâncăruri. Nu vom ezita însă niciodată să lăudăm inventivitatea gastronomică de care au dat dovadă unii bucătari francezi interesați de „neaoșele noastre“ foi de varză umplute: Marc Haeberlin gătește niște extraordinare sarmale cu... pui de baltă! Idealul ar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul „chiseliță“ are origine slavă (derivă din kiselu, care înseamnă acru), iar rețeta preparatului originar seamănă mult cu aceea a covașei. Printre cele mai vechi supe acre din lume se numără kisel ’, care este pomenită într-un pasaj din Povest’ vremennîh let (Cronica timpurilor trecute - cel mai vechi text despre istoria rușilor, datat cândva la începutul secolului al XII lea). Se afirmă acolo că pecenegii asediaseră Belgorodul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care a trecut printr-o fermentație alcoolică) a ajuns strămoșul tuturor borșurilor care umplu și astăzi farfuriile Europei răsăritene. Strămoșescul gust pentru acru Una dintre cele mai ciudate particularități ale bucătăriilor estului european este prezența importantă, între zemuri, a supelor acre. Ciorbe la noi și la bulgari, borșuri la ucraineni, ruși sau români, rassol ’nik, okroșka sau uha la ruși, barscz, kapusniak, krupnik sau zurek la polonezi, korhelyleves la maghiari... Această atracție pentru acru nu se mai întâlnește decât extrem de rar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
europene, iar atunci când există, gustul acid este obținut din oțet și din suc de lămâie (ca în Grecia) ori din alte fructe, niciodată din cereale ori legume supuse fermentației lactice, așa cum se întâmplă în răsăritul continentului. Reticența Vestului față de zemurile acre este relevată atât de stupoarea (identică aceleia de pe chipul abatelui de Marennes, descrisă de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului) manifestată de majoritatea occidentalilor la prima înghițitură luată dintr-un borș de-al nostru, cât și de ignoranța totală pe care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
însoțită de alte legume în cantități diverse“. Nici un cuvânt despre principala trăsătură a borșului, anume acreala, care nu este menționată nici în definiția cuvântului chorba. Românii, mai ales muntenii și moldovenii, se numără printre cei mai mari amatori de zemuri acre. Păstorel Teodoreanu afirmă chiar că sunt „supofobi“ și narează un episod din Primul Război Mondial: militarii Regimentului 24 de artilerie de câmp primiseră într-o zi rasol de vită, servit în gamelă împreună cu supa rezultată din fierberea cărnii (un fel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe care le-ar fi putut fermenta, ca să-și acrească supa cumplit de dulce. Românii au două nume pentru multitudinea de zemuri acre pe care le fac: ciorbă și borș. Pe vremuri, primul se referea la zemurile neacrite, adică avea semnificația originară, aceea din bucătăria turcească (cuvântul ciorbă este de origine turcă 18, iar turcii au foarte puține ciorbe acrite cu zeamă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
întreaga Europă încă din neolitic. Cerealele măcinate fermentează spontan, în contact cu aerul; dacă nu li se adaugă nici un fel de zahăr (care se transformă în alcool sub acțiunea drojdiilor), fermentația va fi lactică, iar zeama rezultată va avea gust acru. Este cazul borșului nostru, obținut din fermentația unui amestec de tărâțe de grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grâu, mălai și pâine neagră, și al zur-ului polonez, care inițial se făcea din secară măcinată; pentru krupnik, rușii folosesc orz măcinat și fermentat, iar pentru okroșka, un fel de cvas (din mălai și/sau pâine neagră de secară) acru. După cum se poate ușor constata, importul borșului în bucătăria românească respectă aceeași regulă întâlnită în cazul preluării stufatului: numele și rețeta provin din gastronomii diferite. Denumirea ne-a venit de la ruși, iar preparatul culinar, de la polonezi, așa cum bine remarcă, în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz în poloneză); frunzele și tulpinile tinere erau mai apoi fierte, adăugându-se și ele supei acre. Maria Dembinska, în Mâncăruri și băuturi în Polonia medievală: redescoperirea unei bucătării a trecutului, afirmă că folosirea crucii-pământului în bucătăria poloneză a fost preluată de la lituanieni. Cert este că acest tip de borș era foarte răspândit atât în Lituania, cât
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se folosește și sângele păsării, iar pentru evitarea coagulării acestuia, rețeta cuprinde și oțet; acreala lui este însă echilibrată prin alte două ingrediente: zahăr și fructe uscate. Interesantă este și bigos, tot un fel de supă poloneză, în care varza acră este contrabalansată gustativ de zahăr și de mere. Tradiția îndulcirii preparatelor culinare este depistabilă și în Muntenia secolului al XVIII lea, așa cum a fost consemnat în celebrul „Manuscris brâncovenesc“, carte de bucate ce s-a aflat în posesia stolnicului Constantin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]