7 matches
-
branhiostege (din fraceză "rayon branchiostège" sau latina "radius branchiostegi", plural "radii branchiostegi") sau radiile branhiostegale (din engleză "branchiostegal ray" sau germana "Branchiostegalstrahlen") sunt niște baghete sau lame osoase sau cartilaginoase, care se găsesc la marginea inferioară a operculului la peștii actinopterigieni. Termenul "branhiosteg" derivă din greaca "branchia" = branhie + "stegē", "stegos" = acoperiș; placă de acoperire, adică acoperișul branhiei (operculul) Razele branhiostege se găsesc la marginea inferioară a operculului la peștii actinopterigieni (inclusiv și la cei teleosteeni). Aceste radii se leagă de arcul
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
cartilaginoase, care se găsesc la marginea inferioară a operculului la peștii actinopterigieni. Termenul "branhiosteg" derivă din greaca "branchia" = branhie + "stegē", "stegos" = acoperiș; placă de acoperire, adică acoperișul branhiei (operculul) Razele branhiostege se găsesc la marginea inferioară a operculului la peștii actinopterigieni (inclusiv și la cei teleosteeni). Aceste radii se leagă de arcul hioid, fapt care face ca această membrană branhială să se bucure de o mare mobilitate. Radiile branhiostege au o formă variată, de obicei sunt turtite, înguste și lungi, asemănătoare
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
pereții cavității bucale și branhiale se bombează, iar membrana branhiostegală, care tivește operculul, se alipește de corp, jucând deci rolul unei supape de închidere. Numărul radiilor branhiostege constituie un caracter taxonomic pentru pești și este foarte variabil, până la 50 la actinopterigieni (absente la crosopterigieni), dar constant în cadrul speciei și chiar a unităților taxonomice superioare. În cursul evoluției pe fața inferioară a capului, se dezvoltă câteva oase de membrană. La sarcopterigieni (axonopterigieni) acestea se numesc plăci gulare. La actinopterigieni, plăcile gulare laterale
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
până la 50 la actinopterigieni (absente la crosopterigieni), dar constant în cadrul speciei și chiar a unităților taxonomice superioare. În cursul evoluției pe fața inferioară a capului, se dezvoltă câteva oase de membrană. La sarcopterigieni (axonopterigieni) acestea se numesc plăci gulare. La actinopterigieni, plăcile gulare laterale se transformă în numeroase lame osoase înguste și lungi, numite raze branhiostege, îndreptate dinainte înapoi și cuprinse între cele două opercule.
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
nedivizați. Înotătoarele abdominale se găsesc, de obicei, sub cele pectorale, iar câteodată și înaintea lor. Vezica înotătoare nu comunică cu intestinul. Razele anterioare ale înotătoarelor dorsală, anală și ventrale au forma unor țepi ascuțiți, nedivizați. În mai multe grupuri de actinopterigieni însă spinii lipsesc din înotătoare și anume probabil prin dispariție. Înotătoarea dorsală se alungește înapoi și se diferențiază într-o parte anterioară și una posterioară, care se separă adesea ca două înotătoare distincte: anterioară și posterioară. Înotătoarea dorsală anterioară are
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
le sau somnii (s, numiți și Nematognathi) este un ordin foarte distinct de pești actinopterigieni, unii marini, cei mai mulți dulcicoli, cu lungimi între 4 cm și 4,5 m și pot cântări până la 300 kg. Corpul lor este de obicei mucos și golaș, lipsit de solzi sau sau acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea dorsală este scurtă
Siluriforme () [Corola-website/Science/330498_a_331827]
-
genom de aproximativ aceiași mărime cu cel al omului (3400 Mb), de 30 de ori mai mic decât cel al salamandrei, Necturus maculosus (102 500 Mb). În zilele noastre, la vertebrate, cele mai mici genomuri cunoscute sunt cele de la peștii actinopterigieni tetraodontiformi (de la 400 până la 500 Mb), iar cel mai mare este cel al peștelui dipneu Protopterus aethiopicus (147000 Mb). Cu toate acestea, organisme ce prezintă o complexitate similară posedă un genom de mărime extrem de diferită. Absența acestei corelații dintre mărimea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]