236 matches
-
vorbind despre Arhitectura rusă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu despre Problemele fotosintezei în cercetările sovietice; Barbu Lăzăreanu, rectorul Universității Muncitorești, despre Influența folklorului slav, a celui rus cu deosebire, asupra basmului românesc etc. 1.2.Aculturația totalitară: război împotriva memoriei și dimensiunii identitare Fenomen singular, care nu poate fi înțeles decât ca efect determinat de o sublimă comuniune ivită pe terenul tenacității în afirmarea, susținerea și apărarea valorilor spiritualității românești, revistele literare ale exilului s-au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în România sovietizată - fusese oprită, distrusă, interzisă... Ele deveneau entități de activitate culturală destinate să funcționeze, în lumea liberă, pentru refugiații români. Ca paradigmă spirituală, specificul lor se concretiza în forme de manifestare capabile să contracareze efectele violentului proces de aculturație totalitară prin care se încerca distrugerea completă a culturii, a istoriei, a memoriei și a spiritualității unui întreg popor. Deosebit de semnificativ este un veritabil îndreptar al scrisului din exil, mărturisit în Cuvânt înainte din numărul 1 al revistei ,,Destin” (Madrid
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
spiritualității și memoriei colective ca principale dimensiuni identitare. Această încercare, în paralel, se identifica și cu un efort de asigurare a continuității cu realizările mai importante din punct de vedere cultural din perioada interbelică, adică cu tot ceea ce procesul de aculturație totalitară dorea în mod deliberat și consecvent să distrugă. Faptul a presupus, inevitabil, acerbe confruntări cu ideologia stalinistă, transportând în întregime demersurile publicistice în sfera politicului. Dan ANGHELESCU Bibliografie Memory, Culture, Political & Identitary Significations in the Literary Press of the
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine romană. Până în anii '70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, gasindu-i-se vestigii și reminiscente folclorice chiar și acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuși a fost unul din cei mai
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1411529783.html [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
impresionant din punct de vedere psihologic și care pune întrebări esențiale. Cineastul abordează cu inteligență mai multe teme cruciale: sensul actului credinței și măsura renunțării, slăbiciunea și iertarea, adevărul enunțat și adevărul interior. Dar și pretențiile universaliste și fenomenele de aculturație. Filmul se desfășoară într-un teritoriu nou pentru cineast, munții Taiwanului în care au fost reconstituite orașe și sate ale Japoniei feudale. Iubitorii filmelor lui Scorsese ar trebui să regăsească în această producție lucrurile cu care sunt obișnuiți: trădarea și
Martin Scorsese revine pe marile ecrane cu filmul său de suflet ”Silence”, o peliculă despre păcat și mântuire by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105702_a_106994]
-
dintre zonele de pădure și tundră din Labrador, insula Baffin și Quebec. În sensul cel mai larg, studiile sale se concentrează asupra evoluției adaptărilor în zona maritimă de nord-est, a contactelor culturale circumpolare, a studiilor interculturale și a proceselor de aculturație în Nord. Studiile sale au condus la cercetarea arheologică a călătoriilor arctice ale lui Martin Frobisher (1576-1578) și a preistoriei zonei arctice a Rusiei. În prezent, William W. Fitzhugh studiază influența asiatică asupra culturii și artei timpurii a eschimoșilor din
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” by http://uzp.org.ro/conexiunile-stepei-exista-pietre-cu-reprezentari-de-cerbi-din-epoca-bronzului-mongol-zona-pontica/ [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
cultura europeană, deci occidentală, indiferent de localizarea geografică. Iar acolo unde valorile sînt invocate, fie și demagogic, non-substanțial, vom putea vorbi doar despre tendințe europenizante, de încercări de occidentalizare, vom avea de-a face cu tranziții, deci cu fenomene de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate. Motivele extinderii acestui model cultural-valoric, care poate fi definit politic prin formulele capitalism democratic sau democrație liberală, sînt numeroase, unele indiscernabile, chiar dificil avuabile, dar cîteva pot fi precizate cu o anume certitudine: a. performanțele economice
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
început, pînă a deveni o afacere rentabilă, aceste mode au reprezentat un fenomen de contra-cultură, de reacție la osificarea establishement-ului. Este limpede, prin urmare, că procesul de modernizare, de expansiune a modernității este cel mai important fenomen de interculturalitate, de aculturație și enculturație cu aplicație la nivelul marilor comunități culturale - și nu doar al indivizilor sau al grupurilor mici - din cîte a cunoscut istoria pînă astăzi. Fără îndoială că succesul modernizării a fost cu atît mai solid, mai rapid și mai
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
naționale. În consecință, paradigma spirituală pe care și-o va impune intelectualitatea exilului românesc se creionează în cadrele unui contur specific. Întâi de toate se deslușește în el încercarea de a răspunde și contracara intensivul proces de colonizare culturală, de aculturație totalitară[3] dezlănțuit în România. Așadar, începuturile exilului stau sub semnele unei vocații și ale unei etici a neuitării, ambele întrezărite dintr-o chinuitoare strădanie de a păstra o privire mereu ațintită asupra suferinței celor care, acasă, fuseseră hărăziți să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și filozoful Daniel Dannett: o memă este "echivalentul cultural al unei gene"; ea poate fi o idee, o atitudine, un mod de gândire, o credință, etc. Memele se transmit de la un creier la altul și de la o cultură la alta (aculturație), iar cele care sunt cel mai bine adaptate condiției umane o vor face mai repede și mai eficient. Credințele religioase sunt excelente exemple de meme, întrucât ele se bazează pe ansamblul funcțiunilor noastre cognitive. Din acest punct de vedere, gândirea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în timpul Afacerii Hilsner din 1899. Potrivit lui Lichtblau și John, creșterea antisemitismului în rândul comunităților germane din Austria a fost un factor care a contribuit la ruptura între liberalismul german și cel evreiesc din Bucovina: "Firește, acei evrei seculariști -a căror aculturație a fost una modernă, pentru care religia și tradițiile au o importanță redusă și pentru care cultura germană și-a asumat o dimensiune aproape mitologică ca un substitut pentru cultura tradițională la care au renunțat- au fost șocați de creșterea
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
Românesc”" pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau proprietarilor particulari. O foarte mare parte din țigani au trecut prin procese de asimilare și aculturație, adoptând viața sedentară, cultura scrisă și limbile și religiile popoarelor lângă care au trăit. Din cauza modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, țiganii au fost, vreme îndelungată, obiect de ură șovină și rasială, care a culminat
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume, ori în urma Holocaustului, ori,din motive de aculturație, (trecerea la limbile dominante - româna și alte limbi, după țară) și de emigrare în masă, mai ales în Israel, începând din anii 1970 au trebuit introduse în teatru căști cu traducere simultană în română. Teatrul continuă să funcționeze, și la
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
Unele surse sugerează că majoritatea evreilor contemporani chiar și când apelează la practica tradițională a aspirației (mețița b'peh), preferă s-o facă printr-o metodă indirectă și nu direct cu gura. În perioada elenistică, mulți evrei din orașe (unde aculturația a fost importantă) apelau la operația de restaurare a prepuțului ca să participe fără complexe la concursurile de atletism, unde în anumite probe sportivii concurau complet dezbrăcați. În secolul al XIX-lea câțiva scriitori din iudaismul reformei, influențați de iluminism fiind
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
de obicei, în stilul „neo-maur” , cunoscut uneori ca „al Renașterii Maure”, uneori cu turnulețe, care multă vreme nu au fost acceptate de publicul sinagogilor ortodoxe tradiționale. Administrația austriacă a continuat politica de modernizare și asimilare culturală, inclusiv de impunere a aculturației în rândurile minorității evreiești din Ungaria și zonele limitrofe. Un pas semnificativ în această direcție a reprezentat ordinul din 1850 de înființare în cadrul comunităților evreiești a unor școli în limba germană, limba oficială a Imperiului Austriei. Influența autorităților nu s-
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
istorică maghiară. Ele se referă la zonele de așezare evreiască. În 1860 împăratul Franz Josef I le-a restituit maghiarilor o parte din drepturi. Școlile evreilor au început și ele să treacă la limba de predare maghiară, potrivit cu politica de aculturație și asimilare (de data aceasta - maghiarizare) adoptată acum și de clasele conducătoare maghiare. Discipolii și urmașii ideologici ai lui Hatam Sofer nu erau la înălțimea dascălului lor, și după moartea sa în 1839 s-a produs un anumit vid în
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
declarau hotărârile Congresului ca opuse tradiției religioase. Petiționarii erau sprijiniți, între alții, de către rabinul Hirsch și familia Rothschild din Frankfurt și de către șef rabinul evreilor din Marea Britanie, Nathan Marcus Adler, el însuși un ortodox moderat și în general, susținător al aculturației. Chestiunea libertății religioase se afla în acea vreme în Ungaria în centrul atenției publice, liberalii încercând pe atunci să limiteze puterile Bisericii Romano-Catolice, care se bucura de o poziție privilegiată și era, doar cu numele, egală cu celelalte culte creștine
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Clienții , ca negustori activi, aveau nevoie de supunerea altor populații, care le aduceau profit, iar românii și-au reprezentat cucerirea Italiei că o defensivă permanentă, pradă de război și ambițiile expansioniste cântărind mult. Latinizarea n-a fost impusă cu forța, aculturația nefiind obligată, ci acceptată voit de aliați-socii, insă latină cu dificultate se va impune în Magna Graecia. Romă a devenit o superputere mediteraneană veritabilă, de ea depinzând orașe maritime și comerciale. Confruntarea dintre Italia și Cartagina în plină expansiune părea
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
se va integra linear în cerințele acesteia, ci va învăța să compare, să aleagă, să conteste, să respingă anumite modele din oferta societății. De aceea, R. Linton, E. Sapir, A. Kardiner etc. au înlocuit termenul e socializare cu cel de aculturație, accentuând asupra importanței asimilării valorilor și scopurilor, a modelelor culturale. Socializarea politică este o fațetă a socializării de ansamblu a individului, a asimilării culturii societății, având o specificitate în ansamblul proceselor sociale prin faptul că ea va conduce în final
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
și status quo ante (la nr. 8) numărau 46 000 evrei. Iudaismul neolog și status quo ante din Ardeal și Banat și iudaismul modernizat „de rit occidental” din Regat aveau anumite caracteristici comune legate de influența Haskalei, de procesul de aculturație și emancipare al evreilor europeni în secolele al XVIII-lea- al XIX-lea. Schimbările și reformele în practica iudaismului fuseseră mai extremiste în rândul evreilor germani și într-o perioadă în comunitatea din Pesta din Ungaria. În prima jumătate a secolului
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
100.000 locuitori, una dintre cele mai mari din lume, triplându-se în deceniul precedent (conform The Economist). Cultura Venezuelei în principal este un amestec a trei culturi diferite: cultura indigenilor, cea africană și cultura europeană - în special cea spaniolă. Aculturația și asimilarea au contribuit în mare parte la formarea culturii actuale a Venezuelei, aceasta asemănându-se în multe privințe cu cea a altor țări din America Latină, dar din cauza condițiilor naturale și de trai există totuși unele diferențieri importante. Influența culturii
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
la sfârșitul secolului al 19-lea. Circulația limbii ladino, (asemănător cu cea a limbii idiș, limba folosită în trecut de către milioane de evrei așkenazi), a scăzut extrem de mult în urma pieirii multor comunități evreiești (Grecia, Bosnia, Olanda) în Holocaust, precum și în urma aculturației - a trecerii la uzul ebraicei moderne în Israel și la cel al limbilor oficiale ale diverselor țări ale Diasporei (engleza, turca, franceza, bulgara, româna etc) În Israel, limba ladino este vorbită de circa 100.000 persoane - majoritatea evrei originari din
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
elenistică (în timpul monarhiei hașmoneilor), când El, zeitatea de început a evreilor, a fost din ce în ce mai frecvent și insistent identificată cu Iahve. Numele YHWH însuși își trage originea în afara Israelului, tipul însuși de zeitate masculină și războinică fiind o inovație adusă prin aculturație. În Biblie, YHVH este folosit în exclusivitate pentru Dumnezeul lui Israel. În Orientul antic numele este însă întâlnit ca parte constituentă a unor nume de persoane (mai ales în forma sa prescurtată). Un document egiptean conținând o listă de nume
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
principiului concurenței în care sunt înscrise, participând la dezvoltarea companiilor de difuzare a presei. Dacă aceste ziare au fost în măsură să crească, acest lucru se datorează, în principal, următoarelor cauze: Acest fenomen a participat la un amplul proces de "aculturație" și de omogenizare culturală, deoarece tot mai mulți au fost în măsură să acceseze aceleași informații. În plus, această perioadă din secolul XIX, în timpul căreia orașele au crescut considerabil, a scos în evidență necesitatea de a le face mai interesante
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
o parte a Greciei au fost devenit componente ale prefecturii Illyricum. Analiza materialului arheologic sugerează că romanizarea în cazul Iliriei a fost neuniformă. Centrele urbane au fost aproape în totalitate romanizate, iar ilirii au fost subiecții unul puternic proces de aculturație. O astfel de populație supusă romanizării a ajuns și în Dacia romană, în unități militare (ala Illyricorum, coh. III Delmatarum) sau în comunități civile (Pirustae, Baridustae), dintre care sunt mai cunoscute cele de mineri în Munții Apuseni. Cei din urmă
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]