47 matches
-
de performanțe intelectuale în domeniul studiul Torei, și citirea și meditarea pe marginea unor lucrări din literatura etică iudaică. Așa au fost ieșivele de la Slobodka, Telz, Mir și Novardok. În fața avântului mișcării Haskala de emancipare evreiască și a tendințelor de aculturare, inclusiv de promovare a unor schimbări în teologia și liturghia iudaică în cadrul iudaismului reformist de tip reformat sau conservativ, o parte din liderii ieșivelor ortodoxe au reacționat prin respingerea marii majorități a încercărilor de înnoire și prin prezervarea și mai
Ieșiva () [Corola-website/Science/319500_a_320829]
-
ani de la căderea Bizanțului", 1953; "Reflexiones de un seglar e la espera", 1954; "Ion Budai Deleanu, poet și gânditoe", 1968; "Umorul negru și absurdul în literatură și folclor",1975; "Timp și literatură", 1977; "Români și Germani",1980; "Nimicirea conștiinței prin aculturare", 1981; "Cincizeci de ani: 1931-1982", 1982; "Misterul Mioriței", 1982; "Comportamentul Românilor în istorie", 1984; "Istorie și mit", 1986; "Biserica și religia la Români", 1985 (în colaborare cu Pr. Dr. Dumitru Ichim); "Hölderlin și esența poeziei" de Martin Heidegger, - traducere comentată
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
apoi pe tot cuprinsul Regatului Român, care au promovat o modernizare a cultului și a vieții comunitare în spiritul mișcării „iluministe” evreiești Haskala și sub înrâurirea unora din reformele iudaismului din Europa occidentală, mai ales în domeniul estetic și al aculturării. Spre deosebire de situația evreilor din Ungaria, schimbările în direcția ritului occidental nu au dus la scindarea iudaismului din România. . Inițial noțiunea de rit occidental a servit la diferențierea comunităților evreiești reformiste de cele ortodoxe de origină poloneză (denumiți și lehi) și
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
naționalistă populară însoțită de o politică activă de implementare a ideologiei naționaliste prin intermediul canalelor mediatice, a sistemului educațional, a reglementărilor administrative etc. Metodele de construcție a identității naționale erau inspirate de experiența politicilor coloniale prin care se urmărea uniformizarea prin aculturare a populațiilor autohtone. De altfel, noile state au reluat adesea clasificările, cartografiile și povestirile istorizante elaborate de sistemul colonial: în definitiv, imaginarul colonial (care era o aplicare în colonii a unor reprezentări apărute în locurile de baștină ale coloniștilor occidentali
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
fizică aplicată,inginerul William Ayrton. Perechea a avut doi băieți și o fiică. Multe din romanele sale au descris cu umor și pasiune viața imigranților evrei așkenazi veniți la Londra din estul Europei, cu dificultățile lor economice, sociale și de aculturare. De mare succes s-a bucurat, de pildă, romanul său "„Children of the Ghetto: A Study of a Peculiar People"” (Copiii ghetoului: studiu al unor oameni aparte) (1892), care redă în mod expresiv, caractere, momente din ciclul vieții, sărbătorile și
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
exercit critica asupra lumii actuale, așa cum este ea, ba chiar să o fac cu o mai mare luciditate, cu cât sunt mai detașat de ea și cu cât accept cu stoicism să trăiesc în ea. Am spus și repet că aculturarea făcută de Centrul consumist a distrus diferitele culturi ale Lumii a Treia (vorbesc la scară mondială și mă refer cu exactitate la culturile Lumii a Treia, cu care culturile rurale italiene sunt profund asemănătoare): modelul cultural oferit italienilor (ca, de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ideologie consumistă, care este ideologia „inconștientă, dar reală” a maselor, chiar dacă valorile sunt trăite deocamdată numai la nivel existențial. Dar aici poate că Ferrara nu a înțeles chestiunea chiar în sens mental. După cum nu a înțeles sensul discursurilor mele despre „aculturarea omologatoare” (despre care vorbeam referindu-mă exclusiv la tineri și la culturile „specifice și reale” din țară). Lucruri care, dacă nu sunt bine înțelese, par niște prostii. Și uite așa ajung eu să fiu luat peste picior pentru niște idei
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inconștientă și reală” a hedonismului consumist cu efectele sale de nivelare a maselor la nivel de comportament și limbaj fizic - rezultând de aici că alegerile politice dictate de conștiință nu mai corespund cu alegerile existențiale -, tot ceea ce am spus despre aculturarea violentă, represivă, înspăimântătoare operată de centrii puterii și despre dispariția implicită a vechilor culturi specifice și reale (și a valorilor lor) fusese deja afirmat și mai ales (lucru pe deplin liniștitor) chiar și „denumit”? Au organizat, oare, sociologii colocvii internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o cantitate de culturi „specifice și reale”, o asemenea cantitate de „mici patrii”, de lumi dialectale, și în nici o țară nu a existat apoi o „dezvoltare” atât de năvalnică. În celelalte țări se mai produseseră deja anterior vaste procese de „aculturare” la care ultima (și cea definitivă), cea a consumului, se suprapune cu o oarecare logică. Și Statele Unite sunt extrem de compozite din punct de vedere cultural (lumpenproletariate provenind din întreaga lume, care s-au concentrat haotic), dar în sens vertical și
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pozitive cât și negative. Creșterea gradului de securitate politico-militară, accesul la deciziile politice majore de interes mondial, liberalizarea schimburilor, accesul tot mai rapid la informație, favorizarea schimburilor culturale și științifice sunt câteva dintre efectele benefice. La polul opus se situează aculturarea unor comunități tradiționale, degradarea unor structuri economice conservatoare sau greu adaptabile economiei globale, imposibilitatea gestionării unor crize politico-militare locale sau regionale, imposibilitatea aplicării unor politici eficiente, generale, de protecție și conservare a structurilor naturale ș.a. Globalizarea, ca proces social-economic de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în problematica dezvoltării și socializării copiilor și a resorturilor identificării acestora cu părinții. Erik Erikson s-a născut în Germania în 1902, a urmat facultatea de psihologie la Viena, ulterior a emigrat în Statele Unite ale Americii unde a experimentat procesul aculturării, în condițiile tensiunilor internaționale și a unui război între țara adoptivă și țara de origine. Contextul istoric în care a trăit acest cercetător a contribuit la dezvoltarea teoriei identității. Având în vedere că societatea americană era alcătuită în cea mai
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
influența culturii americane. Reflexele acestor influențe au fost sesizate în modul de viață al oamenilor, în mentalități, în limbă. Adaptarea unui individ la o nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individ la o nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între grupuri etnice înrudite aparținând aceluiași stat, ca de pildă diversele triburi din India sau Zair. Globalizarea este o formă particulară a contactului dintre culturi, presupunând caracterul integrat, interdependent, interconectat al domeniilor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
HYPERLINK "http://www.soros.org/initiatives/scholarship/info/nuts bolts?skin=printable" \t " top" www.soros.org/.../info/nuts bolts?skin=printable) Efectele șocului cultural variază de la individ la individ în privința intensității și a consecințelor. 1.2. Reacția indivizilor la șocul cultural: aculturarea și alienarea Confruntați cu șocul cultural - cu sentimente negative inevitabile de nemulțumire, frustrare, confuzie -, indivizii pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
variază de la individ la individ în privința intensității și a consecințelor. 1.2. Reacția indivizilor la șocul cultural: aculturarea și alienarea Confruntați cu șocul cultural - cu sentimente negative inevitabile de nemulțumire, frustrare, confuzie -, indivizii pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de deschidere, toleranță, acceptare, încredere. În gestionarea sentimentelor negative produse de șocul cultural individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de deschidere, toleranță, acceptare, încredere. În gestionarea sentimentelor negative produse de șocul cultural individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri etc.). În felul acesta, individul va ajunge să înțeleagă noua cultură și să se integreze sistemului ei în diverse moduri și grade. Aculturarea este procesul prin care individivizii / grupul de indivizi care intră în contact direct sunt atrași treptat la sistemul de valori și practici ale unuia sau altuia dintre indivizi/grupuri (Redfield, Linton și Herskovits, 1936, p. 149). Modificările în patternurile culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de indivizi care intră în contact direct sunt atrași treptat la sistemul de valori și practici ale unuia sau altuia dintre indivizi/grupuri (Redfield, Linton și Herskovits, 1936, p. 149). Modificările în patternurile culturale originare se produc în două direcții: aculturarea (atragerea individului/grupului spre cealaltă cultură) și deculturarea (pierderea de către individ/grup a unora dintre elementele culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Modificările în patternurile culturale originare se produc în două direcții: aculturarea (atragerea individului/grupului spre cealaltă cultură) și deculturarea (pierderea de către individ/grup a unora dintre elementele culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]