47 matches
-
algonquine, Marie de l’Incarnation nu uită să adauge și dimensiunea strict materială a operațiunii. Fiecare „civilizare” costă cel puțin două sute de livre. Dar operațiunea trebuie continuată, a intervenit politicul. Regele Franței a dat dispoziție ca „francizarea” (a se citi aculturarea) să fie intensificată deoarece Maiestatea Sa vrea să-și extindă stăpânirea asupra unui popor „șlefuit” (71). Băștinașii trebuie educați în spirit creștin și francez. Alfabetizarea și aculturarea (a se citi, deprinderea cu modul de viață european) sunt obligatorii. Ele devin
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
a intervenit politicul. Regele Franței a dat dispoziție ca „francizarea” (a se citi aculturarea) să fie intensificată deoarece Maiestatea Sa vrea să-și extindă stăpânirea asupra unui popor „șlefuit” (71). Băștinașii trebuie educați în spirit creștin și francez. Alfabetizarea și aculturarea (a se citi, deprinderea cu modul de viață european) sunt obligatorii. Ele devin mărcile omului civilizat. Om al epocii sale, Marie de l’Incarnation nu pune defel la îndoială superioritatea Europei, a Franței, a religiei pe care o reprezintă față de
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
Incarnation nu pune defel la îndoială superioritatea Europei, a Franței, a religiei pe care o reprezintă față de cultura, limbile sau spiritualitatea băștinașilor. Ea vorbește despre reușite matrimonii între francezi și băștinașe, dar acestea nu sunt posibile decât pe fondul unei aculturări a femeii. În rest, convingerea nestrămutată a Mariei este că băștinașii canadieni pot deveni un soi de francezi de gradul doi, după ce au trecut prin procesul domesticirii. Interesant document de epocă și mentalitate, scrisorile Mariei de l’Incarnation sunt extrem de
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
întreg ansamblu de cunoștințe și de tehnici care nu sunt niciodată complet disociabile de valorile sociale, deseori opuse celor ale clasei lor de origine. Pentru fiii de țărani, de muncitori, de funcționari sau de mici comercianți, dobândirea culturii școlare înseamnă aculturare (Bourdieu și Passeron, 1964, p. 39). De altfel, persoanele provenite din categorii inferioare așteaptă de la formația școlară dobândirea unui statut, pe când cei proveniți din păturile superioare așteaptă, dimpotrivă, o confirmare a statutului lor (Boudon, 1973, p. 133). Atuul esențial care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
exercit critica asupra lumii actuale, așa cum este ea, ba chiar să o fac cu o mai mare luciditate, cu cât sunt mai detașat de ea și cu cât accept cu stoicism să trăiesc în ea. Am spus și repet că aculturarea făcută de Centrul consumist a distrus diferitele culturi ale Lumii a Treia (vorbesc la scară mondială și mă refer cu exactitate la culturile Lumii a Treia, cu care culturile rurale italiene sunt profund asemănătoare): modelul cultural oferit italienilor (ca, de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ideologie consumistă, care este ideologia „inconștientă, dar reală” a maselor, chiar dacă valorile sunt trăite deocamdată numai la nivel existențial. Dar aici poate că Ferrara nu a înțeles chestiunea chiar în sens mental. După cum nu a înțeles sensul discursurilor mele despre „aculturarea omologatoare” (despre care vorbeam referindu-mă exclusiv la tineri și la culturile „specifice și reale” din țară). Lucruri care, dacă nu sunt bine înțelese, par niște prostii. Și uite așa ajung eu să fiu luat peste picior pentru niște idei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inconștientă și reală” a hedonismului consumist cu efectele sale de nivelare a maselor la nivel de comportament și limbaj fizic - rezultând de aici că alegerile politice dictate de conștiință nu mai corespund cu alegerile existențiale -, tot ceea ce am spus despre aculturarea violentă, represivă, înspăimântătoare operată de centrii puterii și despre dispariția implicită a vechilor culturi specifice și reale (și a valorilor lor) fusese deja afirmat și mai ales (lucru pe deplin liniștitor) chiar și „denumit”? Au organizat, oare, sociologii colocvii internaționale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o cantitate de culturi „specifice și reale”, o asemenea cantitate de „mici patrii”, de lumi dialectale, și în nici o țară nu a existat apoi o „dezvoltare” atât de năvalnică. În celelalte țări se mai produseseră deja anterior vaste procese de „aculturare” la care ultima (și cea definitivă), cea a consumului, se suprapune cu o oarecare logică. Și Statele Unite sunt extrem de compozite din punct de vedere cultural (lumpenproletariate provenind din întreaga lume, care s-au concentrat haotic), dar în sens vertical și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cochetează cu teozofia, ocultismul, ezoterismul, mistica orientală. În România, pe fondul conflictului cultural/ideologic dintre sat (depozitar al tradiției autohtone autentice, necorupte) și oraș (spațiul al nevrozei, al corupției, al desfrîului și al înstrăinării) și al unei tot mai pronunțate aculturări modern-francofile a elitelor culturale, estetismul decadent a fost îmbrățișat de „proletari intelectuali” (Bacovia, Petică, Traian Demetrescu, M. Cruceanu), de clerici eretici (Arghezi, Gala Galaction), de rentieri ruinați și urmași ai micii boierimi scăpătate (Macedonski, Anghel, Ion Vinea), de provinciali eșuați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
distincția între comunicarea analogică (motivată) și cea digitală (nemotivată). În ontogeneză, ca și în filogeneză, comunicarea indicială inaugurează scara utilizării semnelor, în timp ce digitalizarea marchează finalul unui proces educativ. Contiguitatea naturală a indicelui îl plasează la baza procesului de semnificare; "în aculturarea individului, indicii sînt primele semne, ei reprezentînd modul comuniunii și al contactului" ( D.Bougnoux,1991:50). Ca fragment prelevat din obiect, indicele prezintă referentul prin mecanismul metonimiei; referința sa este autoreferențială; de aici și ambiguitatea indicilor de tip "eu", "aici
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
influența culturii americane. Reflexele acestor influențe au fost sesizate în modul de viață al oamenilor, în mentalități, în limbă. Adaptarea unui individ la o nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individ la o nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între grupuri etnice înrudite aparținând aceluiași stat, ca de pildă diversele triburi din India sau Zair. Globalizarea este o formă particulară a contactului dintre culturi, presupunând caracterul integrat, interdependent, interconectat al domeniilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
HYPERLINK "http://www.soros.org/initiatives/scholarship/info/nuts bolts?skin=printable" \t " top" www.soros.org/.../info/nuts bolts?skin=printable) Efectele șocului cultural variază de la individ la individ în privința intensității și a consecințelor. 1.2. Reacția indivizilor la șocul cultural: aculturarea și alienarea Confruntați cu șocul cultural - cu sentimente negative inevitabile de nemulțumire, frustrare, confuzie -, indivizii pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
variază de la individ la individ în privința intensității și a consecințelor. 1.2. Reacția indivizilor la șocul cultural: aculturarea și alienarea Confruntați cu șocul cultural - cu sentimente negative inevitabile de nemulțumire, frustrare, confuzie -, indivizii pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de deschidere, toleranță, acceptare, încredere. În gestionarea sentimentelor negative produse de șocul cultural individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ajunge la două tipuri de rezultate: aculturarea, respectiv alienarea culturală. Cele două rezultate depind de atitudinile inițiale pe care indivizii le au în momentul contactului cu noua cultură și de strategiile de gestionare a șocului cultural. 1.2.1. Aculturarea Aculturarea se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de deschidere, toleranță, acceptare, încredere. În gestionarea sentimentelor negative produse de șocul cultural individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri etc.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individul alege strategii integrative (a observa, a asculta, a întreba, a tolera, a se conforma, a face compromisuri etc.). În felul acesta, individul va ajunge să înțeleagă noua cultură și să se integreze sistemului ei în diverse moduri și grade. Aculturarea este procesul prin care individivizii / grupul de indivizi care intră în contact direct sunt atrași treptat la sistemul de valori și practici ale unuia sau altuia dintre indivizi/grupuri (Redfield, Linton și Herskovits, 1936, p. 149). Modificările în patternurile culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de indivizi care intră în contact direct sunt atrași treptat la sistemul de valori și practici ale unuia sau altuia dintre indivizi/grupuri (Redfield, Linton și Herskovits, 1936, p. 149). Modificările în patternurile culturale originare se produc în două direcții: aculturarea (atragerea individului/grupului spre cealaltă cultură) și deculturarea (pierderea de către individ/grup a unora dintre elementele culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Modificările în patternurile culturale originare se produc în două direcții: aculturarea (atragerea individului/grupului spre cealaltă cultură) și deculturarea (pierderea de către individ/grup a unora dintre elementele culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii de origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit obiceiuri americane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]