43 matches
-
dezordonat și aproape misticoid al dezvoltării imobiliarului în țara noastră, făcând și o prognoză care în timp s-a adeverit.( Aceasta s-a făcut în 2003). Problemă neo-migratorului ce stăpânește dar nu se pricepe la nimic,în afară propriei ideologii acumulative este abordată în Scene cu neo-migratori ,acesta reprezentând clipă jafului.Lăcămia,spunea Teognis în Poeme elegiace, a nenorocit mulți oameni fără judecată, si aceasta pentru că le-a fost greu să păstreze măsură când li s-a oferit bunătăți. Capacitatea poporului
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_psiholog_al_socialului_si_filosof_al_istoriei_in_derulare.html [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful contemporan a început a se forma în pliocenul inferior și s-a încheiat în cuaternar în urma proceselor erozional acumulative. Procesele de formare a reliefului au început în pliocenul inferior în condițiile de coborâre lentă a teritoriului. Râul Nistru, străbătând acest teritoriu și-a format valea sa și terasele care s-au păstrat și până în prezent sub forma unor dealuri
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști, popine, cursuri părăsite și grinduri fluvioeoliene, iar dintre formele negative se întâlnesc coșcovele, depresiunile lacustre sau mlăștinoase, care de fapt au fost desecate în majoritatea lor iar terenurile au
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5 m, iar între ele un glacis cu o peliculă fină de gelifracte. Culoarele de avalanșe și semipalniile nivale se formează pe versanții cu înclinare mare, în urma producerii repetate, pe aceleași trasee a avalanșelor. Sunt lungi de mai
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
alcătuiri petrografice eterogene a falezei. Denumirea vine din limba latină, de la cuvântul „abrasio” care înseamnă "roadere, tocire". Abraziunea generează nișe de abraziune, terase, faleze, insule, tunele ș.a. Materialele rezultate în urma abraziunii țărmurilor (nisip, argile) generează, sub influența valurilor, diferite forme acumulative de relief (perisipuri, săgeți, cordoane litorale, plaje ș.a.) dezvoltate pe șelf. Ca urmare a dezvoltării nișelor de abraziune, porțiunea de faleză rămasă fără sprijin se poate nărui, formându-se o faleză dedublată. Un timp oarecare materialul căzut la baza falezei
Abraziune (geologie) () [Corola-website/Science/304351_a_305680]
-
și Poloniei curg local pe vechi pradoline. Blocurile eratice reprezintă bucăți mari de rocă, răspândite în cadrul morenei frontale. Ele se pot depune și pe fundul oceanului fiind aduse de banchize și aisberguri. Formele fluvio-glaciare (proglaciare) Câmpiile de sandre sunt zone acumulative construite de către torenții glaciari la periferia morenei frontale. Pe suprafața câmpiei, care atinge ordinul sutelor și miilor de hectare, ulterior râurile își sapă terase, coborând nivelul pânzei freatice. Astfel particulele fine, uscate, pot fi antrenate pe diferite căi (îndeosebi eoliană
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă. La sfîrșitul epocii miocene (veacul meotian) zona era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă. În pliocenul mediu și superior, cu 3-4 mln
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai fertile în comparație cu celelalte subtipuri și ocupă teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format în stepele de fîneață cu un bogat covor de diverse ierburi ceea ce a contribuit la acumularea unei cantități mari de humus în stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus în stratul de sol cu grosimea de 1m sînt de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagră. Structura granulară compoziția mecanică predominant argiloasă și ușor argiloasă au cele mai bune proprietăți
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
această privință: Cercetări recente indică faptul că somnul REM ar putea fi soluția. Copiii și tinerii parcurg în timpul somnului o perioada REM mai mare decât a adulților, iar adulții care sunt la școală sau trec prin perioade de solicitare intelectuală acumulativă intensă cunosc o creștere temporală a somnului REM. Când oamenii sunt privați de somnul REM sunt mai puțin pricepuți la a rezolva probleme creative. "Ceasul biologic" al fiecărei persoane corespunde în mare aproximație cu ciclul unei zile, iar de fapt
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
pe care le au copii la diferite etape, pe modelele lor de percepție a realității, pe tipul de informații pe care le vehiculează între ei și pe orizonturile lor de cunoaștere. În dezvoltarea capacităților copii trec de la etapa de percepție acumulativă către cea topologică, mergând către etapa analitică critic, continuând cu etapa de gândire sintetică-structurală și ajungând eventual către gândirea complexă și dinamică. <br> Aceste etape de gândire se pot percepe pe toate direcțiile lor de dezvoltare a capacităților personale, însă
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
în nord prezentând o anumită deschidere către Culoarul Someșului Mic.Trecerea din cele două depresiuni alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
rezultată din dominarea ritmica a eroziunii laterale cu cea de adâncime și nu o formă de acumulare. Terasele pot fi : eustatice, climatice și neotectonice. Terasele se împart în : aluviale (cu un strat subțire de aluviuni), în rocă (fără aluviuni) și acumulative sau aluvionare (tăiate într-o pânză groasă de aluviuni). Se clasifică în terase: a) paralele cu talvegul; b) convergente în amonte sau în aval; c)deformate neotectonice; d) în foarfecă (la contactul unei regiuni unde se produc ridicări neotectonice, cu
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Primul sens se referă la „poala” sau „piciorul” muntelui (pied-mont) sau la zona joasă situată imediat în fața sa, cu condiția ca aceasta să fie o unitate joasă de tranziție către câmpia propriu-zisă. Sensul genetic are în vedere și procesul dominant acumulativ, prin care s-a creat această formă de relief, respectiv depuneri masive de aluviuni la contactul dintre un lanț muntos în ridicare și unitatea netedă din față. În România, există o serie de termeni care se referă mai ales la
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
se face în mod obișnuit până la ocean. Când nivelul de bază este relativ închis, ca de pildă Depresiunea Brașovului, atunci pot apărea piemonturi și în asemenea climate; ex piemontul Timis-Sacele. Prima fază evolutivă este aceea a dezvoltării unor mari conuri acumulative. Ele ar putea fi numite și conuri piemontane, pentru a le putea deosebi de cele obișnuite care nu evoluează spre piemont. Râurile mari dau conuri extinse și plate, iar cele mici, conuri restrânse și înclinate. În faza următoare conurile ajung
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
le putea deosebi de cele obișnuite care nu evoluează spre piemont. Râurile mari dau conuri extinse și plate, iar cele mici, conuri restrânse și înclinate. În faza următoare conurile ajung la îngemănare și se construiește un glacis aluvial. Când glacisul acumulativ se formează pe suprafețe de mai multe sute de km piemontul devine în fapt, o câmpie piemontana, care se construiește în cea mai mare parte fosilizând câmpia anterioară. Panțele sale sunt foarte reduse, adesea sub 0.5‰. Stadiul de piemont
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 - 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu înghețarea Volgăi, salinitatea crește în regiunea nordică. Relieful părții nordice este dominat de o "câmpie" văluroasă subacvatică presărată cu bancuri de nisip și insule acumulative. Adâncimea medie a regiunii nordice este 4 - 8 m, cea maximă nu depășește 25 m. Pragul Mangâșlac desparte Caspica de nord de cea de mijloc. Caspica de mijloc este destul de adânc, adâncimea depresiunii Derbent fiind 788 m. Pragul Apșeronski desparte
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
de maturitate. Aceste schimbări variază ca efect de la nivel celular până la nivel general al întregului organism. Există un număr de teorii despre cauzele senescenței, incluzând unele care susțin că genele sunt programate pentru schimbare sau că procesele biologice produc daune acumulative. Senescența nu este soarta inevitabilă a tuturor organismelor. Există diverse animale care au o senescență neglijabilă. Existența acesteia și recente studii privind întinerirea și prelungirea vieții de 2.5 ori la șoareci, 15 ori la drojdie și de 10 ori
Senescență () [Corola-website/Science/324023_a_325352]
-
o întărire a pereților arteriolelor (arterelor mici), și ateroscleroza, ce descrie o întărire a pereților arterelor ca rezultat al formării plăcii ateromatoase. Ateroscleroza, deși poate rămâne asimptomatică câteva decenii, produce două mari probleme: Complicațiile aterosclerozei avansate sunt cronice, progresive și acumulative. Cel mai des plăcile ușoare se rup, cauzând formarea unui tromb, care va încetini sau va opri fluxul sangvin, ducând la moartea țesutului alimentat de artere în aproximativ 5 minute (infarct). Unul din cele mai des întâlnite exemple este tromboză
Ateroscleroză () [Corola-website/Science/320670_a_321999]
-
moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin precambrian urmează cuvertura de sedimente necutate paleozoice, mezozoice și neozoice. Interacțiunea factorilor externi ca apa, aerul, temperatura a avut drept rezultat un relief caracterizat de forme structurale, sculpturale și acumulative. Datorită acțiunii de modelare a factorilor externi, în primul rând al apelor curgătoare, relieful orașului capătă aspect colinar-deluros. Altitudinea variază între 235 metri (în aval de confluența râului Suceava cu râul Siret) și 493 metri (Dealul Pleșa). Solurile brune, cu
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
în special în cadrul regiunilor deșertice, care oferă cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea acestei morfologii. A doua categorie de regiuni cu relief nisipos o constituie zonele de țărmuri marine și lacustre, în lungul cărora se dezvoltă o plajă. Urmează câmpiile acumulative, văile largi ale marilor râuri, cât și unele zone unde nisipurile au fost scoase la zi de eroziunea apelor curgătoare. În România cele mai frecvente orizonturi de nisipuri apar în Oltenia, Câmpia Vestică, lunca Dunării, litoralul Mării Negre. Pe nisip se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și netezimea interfluviilor, de natură structurală, derivate din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților, dinamică determinată și de constituția substratului ( alternanță de roci permeabile - nisipuri, gresii, depozite loessoide și roci impermeabile - argile, marne), care distribuie o serie de orizonturi acvifere etajate, de continentalismul climei și de intervenția
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
activitate, dar și ca extindere. Reîmpăduririle au avut un rol deosebit, exemplu în N satului Recea, la V de satul Războieni. Trecerea dintre cele două zone se face prin abrupturi de eroziune diferențială și cueste, afectate de procese de eroziune acumulativă recente, ca efect al despăduririlor masive. Efectul masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
analizează mai întâi noțiunea de constanță umană ca principiu de bază al conservatorismului. Astfel, se consideră că omul are de la natură o compoziție inalterabilă, ceea ce nu presupune însă negarea totală a progresului. În timp, se poate ajunge la un progres acumulativ dat de descoperirile științifice, dar aceasta nu presupune o modificare a capacității umane de cunoaștere în esența sa. Pentru a clarifica această afirmație, Hulme face apel la o analogie, echivalând intelectul uman cu un burete care poate fi uscat sau
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1-2 m) și că în unele puncte au funcționat chiar mori de apă (la Ceplenița și Bădeni precum și la ieșirea din Hârlău). Șesul părăsit al Buhalniței vechi, captate, între Dealul Babanului și Dealul Țiglaele lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]