81 matches
-
afacerile sânt neoneste, toate asociațiunile ruinătoare? Ar fi o absurditate, ar fi să confundăm activitatea roditoare a adevăraților financiari și industriali cu manoperele făcătorilor de treburi. Să terminăm. "Presa", încălecînd calul de bătaie al "Romînului" din alte timpuri, ne aruncă acuzațiunea că am fi partizani ai asociațiunilor străine și vrăjmași de moarte ai asociațiunilor naționale. Nu cu mult timp înapoi citeam asemenea imputări aruncate "Presei" și patronului său de amicii săi de astăzi. Cine mai mult a fost acuzat de "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împrejurimi. 2) A avut atitudine necuviincioasă față de D-na Angelescu C. Stanca, Directoarea Școalei Primare de băeți No. 27. 3) A dat un spectacol îngrozitor, bătând pe evrei astfel încât copii din școală s’au speriat. Cercul Teritorial București, face dovada acuzațiunilor aduse numitului Subofițer cu declarațiile date de: Directoarea Școalei Primare de băeți No. 27 și de Sublocot. Bucur P. Ioan din Marele Stat Major Secția II-a, aci anexate. Sergentul major Frățescu Vasile, din Batalionul de Gardă al Conducătorului, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
poate defectuos, dar totuși numai românește, de-a simți însă cu atâta mai bine și etern românește. Dumnezeul mulțimilor însetate de dreptate a început să adieze cu sufletul său de foc și prin flamurele noastre. Sus flamura, jos masca! Dacă acuzațiunea ce li s-a făcut prin rândurile de mai sus e nedreaptă, e treaba dumnealor ca prin fapte, nu prin vorbe, să dovedească contrariul. După introductiva poezie (? ), c-o întrebare 'n paranteze pe care-o punem noi, vine prefața, în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mirăm dacă ei aplică principiele cele mai mari din viața publică a popoarelor astfeli cum le aplică; pentru că ei le-au înțeles pre dos, pentru că țesătura falselor noțiuni fundamentale i-au făcut incapabili de a cugeta drept. Cine nu știe acuzațiunea ce ni se face nouă românilor pentru că solicităm pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru dînșii? Ce întoarsă, ce minunată trebuie să fie acea glavă care face altuia o crimă din ceea ce el pentru sineși croiește o virtute! Tot ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a lucrurilor. E acest parlament espresiunea poporului romînesc? Nu... neci espresiunea celui maghiar măcar; căci atuncea am trebui să uităm bătăiele și omorurile la alegeri, influințările meschine ale guvernului și ale coruptei sale partide, starea escepțională a Transilvaniei, punerea sub acuzațiune a candidaților opozițiunali ori de altă națiunalitate, intimidarea poporului prin amenințări, toate acestea am trebui să le uităm pentru a putea zice cumcă această minciună ce se numește parlamentul Ungariei e o espresiune a popoarelor. Și-apoi câte mijloace nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dr. Ratcu, unde se poate vede. Dacă aceasta este adevărat, parchetul ar trebui să nu stea inactiv, căci faptul constituie un delict pedepsit de lege. În caz contrar să se constate că d-rul nu este culpabil și că este o acuzațiune nefundată ce i să aduce, ce[e]a ce nu trebuie să esiste. [8 septembrie 1876] OBRĂZNICIE Evreul Otto Max, unul dintre antreprenorii grădinei Chateaux aux fleurs este de-o impertinență rară. Deși un public foarte numeros vizitează acea grădină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
CORESPONDENȚII STRĂINI Inamicii noștri sunt în țară și în mare număr și ei plătesc ospitalitatea noastră calomniindu-ne; fiecare cuvânt care iese din gura noastră se răstălmăcește și, zburând prin firul telegrafic în toate colțurile Europei, devine un act de acuzațiune în contra țărei noastre. De aceea suntem datori să fim poate în cuvinte mult mai rezervați încă decât în acte. Iată cuvintele d-lui Cogălniceanu rostite în camera deputaților, cuvinte cari au nevoie de oarecare comentar. Într-adevăr nu e o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
endnote id="(299, p. 247)"/>. În 1909, Radu Rosetti ajunge la o concluzie similară : „fanatismul religios” ar fi o „simțire cu deosebire necunoscută românului” ; mai mult decât atât, românii „suferă de lipsă de sentiment religios”. De aceea, „printre nume- roasele acuzațiuni aduse de evreimea din țară și din străinătate asupra românilor, nu este poate nici una care să fie atât de neîntemeiată ca aceea de intoleranță religioasă”. Cei care dau dovadă de intoleranță, fanatism și „exces de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adânc lovită prin declarațiunile ce ați făcut în ședința din 4 noiembrie a Senatului. Domnia-voastră ați afirmat, în menționata ședință, că redactori d-ai ziarelor opozițiunii vă combat acum pentru refuzul ce ați făcut d-a le da bani. Această acuzațiune este cu atât mai gravă, cu cât, în modul cum a fost formulată, lasă să planeze bănuiala asupra întregii prese române, și de aceea Congresul ne-a autorizat să vă rugăm a ne spune cari sunt anume redactorii ziarelor ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească cu acuzațiuni neadevărate, ca să vestejească onoarea publicismului român, pentru a-și mulțumi rancunele sale personale sau pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici. Eu, președintele Congresului presei române, nu pot admite o asemenea presupunere, și de aceea am onoare a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bani, pentru ca să putem lua măsuri în contra tuturor acelora ce discreditează prestigiul presei române și speculează cu interesele poporului. Vă rugăm să binevoiți a satisface legitima noastră cerere până în douăzeci și patru de ore, considerând tăcerea domniei-voastre ca o probă despre neveracitatea tutulor acuzațiunilor ce ați aruncat în contra presei. Primiți etc. Președinte, Al.D. Holban Secretar, G.Dem. Teodorescu.“ [anul 1872] [Liberalismul epocii. Moartea lui Ion Heliade-Rădulescu și a lui Dimitrie Bolintineanu. Diverse.] liberalismul epocii Acum cincizeci de ani trăia cu totul o altă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
austro-ungare, joncțiune împotriva căreia se ridicase o mare agitație în țară. Urmașul lui Costa-Foru a fost Vasile Boerescu. Această criză ministerială a făcut mult zgomot pe vremuri, fiindcă ministrul silit să iasă din guvern era lovit cu numeroase bănuieli și acuzațiuni.6 anul 1873 203 prin săriturile și salturile mortale pre cal... D. Francis Christof va prezenta cei doi câini ai săi dresați aproape de culmea perfecțiunii. D. Jules sau «omul de cauciuc» se va distinge prin răsucirea membrelor sale corporale“ etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nimic relațiunile stabilite prin aceste acte internaționale. Afirmarea Excelenței-sale Safvet-pașa că România e una din provinciile pri vilegiate ale Imperiului e, dar, de natură a da cea mai gravă atingere drepturilor noastre seculare. 328 bucureștii de altădată să recunoască nedreptatea acuzațiunilor ce ne-a adus, să restabilească faptele și să se ferească - pentru onoarea și autoritatea ei - a mai cădea în asemenea păcate“. 4. La 17/29 decembrie 1876 Nicolae Ionescu se adresase agentului nostru diplomatic la Constantinopol, generalul Ion Ghica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezmințirii oficiale, soarta sudului Basarabiei era pe deplin pecetluită de către diplomația rusă. 19. N. Fleva a propus ca Adunarea Deputaților să decreteze și să ordone arestarea acuzaților Lascăr Catargiu, I.Em. Florescu, Al. Lahovary și P. Mavrogheni („fiind puși sub acuzațiune pentru fapte calificate și pedepsite ca crime de condica penală în vigoare“) în ședința Camerei din 20 martie/1 aprilie 1877; împotriva propunerii s-au pronunțat D. Giani și I.C. Brătianu, aceasta fiind respinsă cu numărul de voturi notat de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în aprecierea acestuia punând cele mai calde cuvinte. SCRIERI: Despre utilitatea studiilor clasice, Iași, 1911; Clasicismul și cultura națională, Iași, 1913; Antisemitismul lui Vasile Conta, București, f.a.; Idilele rustice ale lui Theocrit, București, 1925; Geniul latin, Cluj, 1926; Răspuns unei acuzațiuni de plagiat, Cluj, 1927; Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr, București, 1927; Viața și opera lui Publius Vergilius Maro (volum colectiv), București, 1930; Horațiu, Cluj, 1936; În amintirea lui Ioan Paul, Cluj, 1936; Biobibliografia lui Vasile Bogrea. 1881-1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
noilor responsabili de la prefecturi, primării, etc.: „...pentru aceste motive, nici o scrisoare anonimă nu va fi luată în considerare (...). Adaug, de asemenea, că este cu totul condamnabil și trebuie stârpit obiceiul de a se strecura, în șoaptă, la urechea șefilor, diferite acuzațiuni la adresa colaboratorilor acestora (...)”. Generalul Aldea mai cerea păstrarea unei brume de onoare și responsabilitate celor din eșaloanele inferioare, scriind: „...astfel de sisteme denotă o lipsă totală de caracter și dăunează prestigiului administrației românești (subl.ns.), care mai ales în aceste
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
guvernul Ungariei răspundea oficial, printr-un memoriu, acuzațiilor venite din partea României.Deși fuseseră asasinați sute de oameni în cadrul unor masacre în masă de o sălbăticie greu de imaginat, Trăznea și Ip fiind exemplele cele mai edificatoare, Budapesta declara cu violentă: ” Acuzațiunea infamă adusă armatei ungare, administrației militare, poliției și autoritarilor de jandarmerie, precum și populației ungară din nordul Transilvaniei se respinge cu hotărâre. ” Pentru a stopa deteriorarea în continuare a relațiilor româno-maghiare, Germania și Italia au acceptat formarea unei comisii de anchetă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Galați și o delegație a partidelor de opoziție, compusă din: Dumitru Brătianu, Gheorghe Vernescu, Grigore Păucescu, Pană Buescu, Al. Vericeanu, N. Fleva, G.D. Paladi și Al. Djuvara. Ambele comisiuni publică câte un raport în care aduc guvernului cele mai grave acuzațiuni. La Botoșani izbucnește un mare incendiu, care mistuie o parte a orașului. Consiliul de miniștri sub președinția Regelui numește un comitet de ajutorare, astfel compus: Mitropolitul primat Iosif Gheorghian, prințul Dimitrie Ghica, președintele Senatului, generalul D. Lecca, președintele Camerei, Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a spus acest incident, sau mai bine zis această nedelicată substituție de nume. Mama l-a întrebat, mirată de această mărturisire a lui, de ce nu a prevenit pe Brătieni la Iași și de ce nu fac un protest colectiv, ca să dezmintă acuzațiunile aduse lor. A răspuns că în acest moment este prea ocupat cu regularea stării lui devastate în toate felurile și că el personal ar risca prea mult acum, dar că se va ocupa mai târziu. Am rămas foarte mirată de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nejudecați" pînă ce Adunarea Deputaților scosese membrii fostului guvern sub acuzare. Or, crede Lascăr Catargi, "nici onoarea acuzaților, nici constituțiunea, nici principiile nestrămutate ale dreptății nu pot fi satisfăcute prin această soluțiune tot atît de arbitrară cum a fost și acuzațiunea". Apoi aflăm în volum o petiție din 1877, redactată de Eminescu în ciornă, prin care Veronica Micle cerea pensie de urmaș, pentru ea și cele două copile, în urma morții soțului ei (mai mare cu 30 de ani decît ea) Ștefan
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
pretextul sub care o ceată de negustori de principii monopolizează și nimicesc puterile întregei țări. [2 iulie 1882 ] [""NAȚIUNEA", PERINDÎND ACUZĂRILE... "] "Națiunea", perindând acuzările ce se fac administrației liberale de cătră foile de orice nuanță, deși nu contestă adevărul acestor acuzațiuni, crede însă a putea afirma că faptele și apreciațiunile sunt, și într-o parte și într-alta, pline de exagerație. N-am voi în adevăr să facem o cercetare lexicală asupra vorbei exagerație, care însemnează a face din țânțar armăsar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Camerei ca, în interesul patriei și al înfrățirii românilor în aceste împrejurări atât de mari, să scoată de sub acuzare pe foștii miniștri conservatori. Fără discuțiune și cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi contra 6 și 3 abțineri, votează ridicarea acuzațiunii. Prin urmare acum chestiunea e lămurită. Rusia ne cere cele 3 județe basarabene ce ne-au fost restituite prin Tratatul de la Paris. Din ceasul acesta prietenia românilor pentru Rusia este sfârșită. În țară naște, deodată, simțirea antirusă. Rușii sunt de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
numai presa mai participă la luptele politice, ministrul de Externe, Vasile Boerescu, pleacă în misiune în străinătate spre a pleda cauza României pe lângă cabinetele europene. înainte de intrarea lui Kogălniceanu în cabinet, făcuse senzație și fusese mult exploatată de opozițiune o acuzațiune îndreptată împotriva lui și a lui Simion Mihălescu, fruntaș liberal și fost prefect de poliție în seara istorică de 11 martie 1871; acuzația era cum că ar fi fost plătiți de către un oarecare antreprenor rus, anume Varșavsky, spre a-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
agitației care creștea în cercurile parlamentare, în presă și în public, C.A. Rosetti, președintele Camerei, a pus să se afișeze următorul aviz în culoarele Camerei: „în fața celor ce se spun, se scriu și se colportează în cestiunea Dunării. În fața acuzațiunilor adversarilor noștri: Amicii noștri din majoritate sunt rugați să se întrunească astă-seară la clubul liberal spre a se consulta asupra acestei cestiuni. D-l Ion Brătianu a făcut cunoscut prin telegramă că va veni însuși spre a da lămuririle trebuincioase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
furtunoasă?, et dans quel travesti, bon Dieu!“ Noaptea furtunoasă care, la 1883, erea privită ca o rușine și o trivialitate, astăzi este una din marile valori ale literaturii noastre dramatice! Consiliul comunal din București, este dizolvat cu raport motivat sub acuzațiunea malversațiunilor. Afacerea face zgomot, Camera numește chiar o comisie de anchetă parlamentară. Guvernul are acum o linie de conduită: desființarea întregii vechi falange liberale, cu toți Seruriii, Mavrușii, Veniamin Hernii, Pană Buescu etc. și aducerea la suprafață și onoruri [a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]