12 matches
-
membru AIAP - UNESCO, lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat * Ion Creangă *. Valeriu Herța, prin marea sa bunătate, ne-a arătat atelierul de stampe, singurul din Republica Moldova, unde artiștii plastici cât și studenții, realizează aici tehnici mixte de imprimare; acvaforte, acvatinta, ac rece, mezzotino, linogravură, gravură pe carton, cologravură, sau alte tehnici mixte de imprimare. A fost pentru prima dată, când eu am văzut un asemenea atelier cu săli atat de mari și cu aparatură imensă și impresionantă. Tot atât de mult m-
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
în cadrul expoziției au reușit să-și exprime emoțiile prin intermediul celor mai minuțioase și mai delicate tehnici ale gravurii. Fiecare artist aduce în această expoziție un numar de 3-5 lucrări, iar tehnicile abordate sunt: intaglio, mezzotinta, gravura cu acul, acvaforte și acvatinta, xilogravura, litografie, monotip, etc. Constituită în anul 1933, Asociația Graficienilor din Turku are ca principal obiectiv promovarea artei grafice finlandeze.
Expoziţia Asociaţiei Graficienilor din Turku by http://www.zilesinopti.ro/articole/1907/expozitia-asociatiei-graficienilor-din-turku [Corola-blog/BlogPost/99626_a_100918]
-
după cum am văzut sălile muzeului, arhipline, rămasă aproape fară grai mi-am zis : este o mare artistă ! Am început să citesc eticheta fiecărui tablou, privind și lucrarea în același timp, întrucât cuvântul de deschidere al expoziției se terminase demult. Acvaforte, acvatinta, xilogravură.... Citeam, reciteam și nu înțelegeam: erau denumiri pe care eu le descifram în neștiință și necunoștință de cauză . Desenul colorat, acuarela sau pastelul erau deja tehnici de lucru ale artei, despre care eu aveam oarecare cunoștință . Privinbd toate lucrările
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Emilia_prietena_mea_constanta_abalasei_donosa_1331964175.html [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
achizițiile lui Esterhazy, Istvan Delhaes și Pal Majovsky. Toate perioadele artei grafice europene sunt bine reprezentate. Printre piesele importante se află două studiuri de Leonardo da Vinci pentru "Bătălia de la Anghiari', 15 desene de Rembrandt, 200 piese de Goya și acvatinte franceze. Colecția de artă din secolele al XIX-lea și al XX-lea este mai puțin semnificativă decât cea din alte secțiuni; este o colecție mult mai nouă. Cea mai mare parte a picturilor provine din perioada Biedermeier și din
Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta () [Corola-website/Science/328413_a_329742]
-
Tiparul adânc este o categorie a tehnicilor de stampare în care imaginea este incizată într-un suport, numit "clișeu", zonele incizate reținând cerneala. Clișeul reprezintă "negativul" gravurii. Gravarea negativului se face fie chimic, cu ajutorul acizilor (acvaforte, acvatintă, mezzotintă etc.), fie macanic, cu ajutorul dălților sau acelor (ac rece), fie printr-o combinație a celor două (taille douce). Deasupra negativului se așază o foaie de hârtie și se aplică presiune cu ajutorul unei role metalice grele sau cu un mecanism
Tipar adânc () [Corola-website/Science/325048_a_326377]
-
Panait Istrati, colecția "Luceafărul" de Mihai Eminescu, seria de povești de Ion Creangă), precum și numeroase alte ilustrații pentru scriitori contemporani (Constantă Marcu, Anghel Dumbrăveanu, Adrian Nastase, etc.). Gravura, ca gen de creație, este abordată cu success, în special xilogravura, acvaforte, acvatinta și gravura cu acul. La începutul carierei artistice realizează și lucrări de artă monumentala: mozaicul de la cofetăria Violeta - Timișoara, mozaicul de la Biserica Baptista din Timișoara, o frescă la Palatul de Cultură din Cugir împreună cu artistul Atanasie Demian (cel care a
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
românului "Ciulinii Bărăganului" de Panait Istrati ("Leș Chardons du Bărăgan"), editata în 180 de exemplare de Societatea Medicilor și Farmaciștilor Bibliofili din Paris. Suită de 16 gravuri originale au fost relizate la Paris în anul 1981, folosind tehnologie acvaforte și acvatinta color, fiecare în câte 2 plăci de cupru, la dimensiunile 28,5 x 21,5 cm, pe hârtie "Moulin de la Roque". Istoricul și criticul de artă Ion Frunzetti scrie despre Vasile Pintea în "Prefață la catalogul expoziției itinerante Paris, Vicenza
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
al cunoașterii omului că și al faptei sociale, sunt similitudini mai greu de observat la prima vedere. Dar, subiacent, unitatea dintre imaginea literară și cea plastică se vădește a fi reală, la Pintea. Sunt 16 ilustrații cu totul, acvaforte și acvatinta policroma cu efecte de , tirajul (180 de exemplare) foarte restrâns, face din această carte, de înaltă și pură ținută, o operă de bibliofilie rară și costisitoare.” „Dacă ar fi să-i căutăm locul în șirul acestor talente, artistul transilvănean, ajuns
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
tehnici de lucru și a folosit diverse materiale: desenul în creion, cărbune, sanguină, cu penița și penelul în tuș, laviul, acuarela, guașa, monotipul, tempera, pictura în ulei, linogravura monocromă și policromă, gravura în metal (pe plăci de cupru), acvaforte hașurat, acvatinta, gravura cu acul, tehnica mixtă, dar cele mai impresionante rezultate le-a obținut în ciclul de gravuri în metal, în tehnica taidus, tăiate cu dăltița pe plăci de cupru. În această tehnică grafică, rar folosită în prezent, care necesită eforturi
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
coloratura mai intensă (c. 1795). După 1795, formatul a rămas același, desi stilul de colorare a continuat să devină mai elaborat" (2003, p. 60). La rândul său, Raymond Lister își centrează discursul asupra tehnicii blakeene de tipărire, subliniind efectul asemănător acvatintei pe care il generează procesul: "Tehnică de a transfera ilustrația asupra hârtiei prin tipărire a generat un efect puternic granulat, amintind de acvatinta; aceasta trăsătură este caracteristică majorității operelor tipărite în culori de către Blake și este detectabila și în cazul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
60). La rândul său, Raymond Lister își centrează discursul asupra tehnicii blakeene de tipărire, subliniind efectul asemănător acvatintei pe care il generează procesul: "Tehnică de a transfera ilustrația asupra hârtiei prin tipărire a generat un efect puternic granulat, amintind de acvatinta; aceasta trăsătură este caracteristică majorității operelor tipărite în culori de către Blake și este detectabila și în cazul unor pagini din cărțile anluminate, colorate uneori similar" (1986, p. 13). Encyclopedia of Romanticism editata de Lăură Dabundo oferă o descriere detaliată a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a le nuanța cu portrete trasate din doar câteva linii, iscusit realizate. „Însemnările”, numerotate până la 136, ca niște fișe de observație medicală, socială, politică, de viață sau doar comportamentale, capătă coerență narativă prin raportare la câteva figuri - adevărate caricaturi în acvatintă, cum sunt doctorul Barbete, agentul sanitar Nae Țăpoi, medicul primar al județului, Popescu-Căpușe. Observând că scrierea lui U. ridică și „problema jurnalului literar”, a distincției între realitate și ficțiune, dând indicii clare despre „eventualitatea ca în perspectivă medicul de plasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]