157 matches
-
oricât de nebunesc, numai să nu aparțină acestei lumi.” (A. Camus, „Caligula”) Dacă nu aș fi fost om, probabil aș fi fost bufniță. Sau poate că, într-un fel, sunt ambele. Am ochii mari, văd foarte bine noaptea, am nasul acvilin. Analizez mult lucrurile, nu-mi place să mă deplasez departe. Când eram mic, stăteam mai mult cățărat în copaci: mă ancoram de crengi și, de acolo, cercetam lumea. Am fost (și sunt încă) solitar. „Zborul” meu e greoi, vorba mea
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
când în când tresare la zgomotul înfundat al hurducăturilor tramvaielor pe șinele negre, lucioase de umezeala toamnei. Văzduhul miroase amar a frunze și iarbă aflate în descompunere,a burniță și vreme rea. Tânărul nostru are tenul șaten, fața rotundă, nasul acvilin, iar gura cu buze groase este răsfrântă spre bărbia semicirculară. Ochii sunt neastâmpărați, dar privirea este limpede, dreaptă, fără ocolișuri. Este un tip isteț, hotărât,care nu dă înapoi nicioadată indiferent de greutăți, tenace,calculat în tot ceea ce face, puternic
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
și în care el intrase cu puțin timp înainte. Negustorul intră cu ceata lui înăuntru și nu mică îi fu mirarea când îl văzu pe fugar la ultima masă împreună cu un alt om. Privirea încruntată sub o frunte îngustă, nasul acvilin și linia buzelor oblică precum și partea de jos a feței oarecum pătrată îl trădaseră pe vestitul tâlhar care nici nu bănuia că cel mai bun spion al procuratorului Ponțiu Pilat îl și mirosise deja. Hasim însă mai avea un indiciu
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1410548095.html [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
carduri. De aceea trebuie anunțat din timp, să poată strânge suma necesară. Pacoste privea cu o falsă admirație spre uriașa statură a directorului. Își amintea cum acest tip, cu ochii mici, albicioși, care priveau tot timpul pe lângă interlocutor,cu nas acvilin, buze groase, bine proporționate și bărbia lungă, lată, grea, ajunsese directorul Centrului de plasament. În 1990 la revoluție era un simplu magazioner al Centrului. Într-o seară venise un camion cu ajutoare din străinătate chiar la începutul anului, era prin
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487751263.html [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
paharul înalt cu picior în care se mai zbăteau ultimele picături de șampanie și le sorbi cu poftă. “Femeia asta mă înnebunește”, gândi Ari vesel privindu-i gura perfectă. - Maria, uită-te la noi!... Avem aceeași piele creolă, același nas acvilin și aceeași dragoste pentru mare. - Suntem făcuți unul pentru altul, nu-i așa? - Absolut... Iahtul alb plutea în larg, unduindu-și silueta în stânga și în dreapta, legănându-i pe cei doi într-un balans armonios. Rochia albă de mătase a Mariei
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aristo_cristea_aurora_1386275957.html [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
cu părinții mei tineri și fericiți. Tata avea atâta energie... Vocea lui tunătoare se păstrează încă vie în inima mea. Închipuiți-vă un bărbat masiv, cu pieptul mare și păros, cu ochii negri și mereu cu licăriri de stele. Nasul acvilin, nu foarte pronunțat, îi dădea o alură semeață și hotărâtă. Simțeai că te poți baza pe el în orice problemă cu care te-ai fi confruntat. Părul sau negru ca abanosul, cu firul gros, îi înălța fruntea lată și mai
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_de_seara_6_mirela_stancu_1365711148.html [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
abia când „îndrăgosteala” a devenit o chestie reciprocă, și nu unilaterală - între mine și posterul cu Hienă de la Animal X -, când un tip cu care mai flirtam nevinovată în timpul facultății mi-a spus în metrou că am un nas „frumos, acvilin, de grecoaică sau de cleopatră”, când în cele din urmă sora mea a remarcat că îl moștenesc pe bunicul din partea tatălui și m-a cuprins așa... o gingășie. M-a întrebat, totuși, cineva dacă nu m-am gândit să-l
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... by https://republica.ro/al-cui-e-corpul-asta-parul-nasul-sanii-cicatricile [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
soarele! Nu altfel, pentru că, pe cât de bune pot fi pentru sănătate, pe atât de distrugătoare pot deveni pentru sufletele care se murdăresc”. Era un bărbat înalt și frumos, ca toți armenii. Un chip majestuos de efigie antică, smead, cu nas acvilin și ochi imenși, negri ca onixul, care aruncau fulgere când, sorbind din mastică, își amintea dezastrul exilului care îi marcase toată viața. Pe vremea aceea nu înțelegeam nimic din ce discutau cu aprindere cei mari, nici nu eram atentă, de
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciresoaia_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
și ondulat, atât cât se putea vedea de sub baticul pe care îl purta permanent (...) de statură către înaltă, destul de bine proporționată, cu ochii verzi, migdalați, prea frumoși parcă, așezați pe o față cu linii fin desenate, șu un nas ușor acvilin”. Fariseul era „un bărbat cu mulți ani mai în vârstă decât nevasta lui, preocupat mai ales de afaceri și parvenire, nedotat corespunzător de natură cu o bărbăție adevărată”, iar Saul apare ca fiind „deloc înalt, drept, cu un aer sever
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
decât nevasta lui, preocupat mai ales de afaceri și parvenire, nedotat corespunzător de natură cu o bărbăție adevărată”, iar Saul apare ca fiind „deloc înalt, drept, cu un aer sever pe fața colțuroasă, cu linii mai degrabă neregulate și nas acvilin, care îi dădeau o înfățișare și mai neprietenească, mai degrabă elin decât semit, el intransigentul, gauleiterul Templului, stătea neclintit, neclipind și parcă privirea aceea, specifică numai lui, adâncă și oțelită, într-o permanentă căutare, nu mai avea azi aceeași claritate
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
ei, na! Nu vreau să mă minți! Vreau să văd... Sprâncenele... Ce ar putea să nu le placă la ele...? Frumoase, naturale, arcuite elegant, scot în evidență ochii negru-căprui, mari și luminoși, înconjurați de gene lungi uniform arcuite. Nasul drept, acvilin..., uite... pornește de sus într-o perfectă prelungire a liniei sprâncenelor, inspirând oricărui privitor respect prin armonia liniilor și hotărârea accentuată de pomeții obrajilor. Mda! Îmi dă o notă de încrezută... Gura... Ce zici de ea? Este chiar... senzuală, iar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427837820.html [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
se părea atât de grațioasă, ca și cum ar fi luat lecții de balet. Micuță de statură, rumenă-n obraji parcă-i citeai pe chip o veselie pală, sau uneori o tristețe adâncă. Cu obrazul subțire, părul lung și mătăsos, nasul puțin acvilin și buzele cărnoase, îți rămânea la suflet lumina ochilor ei de un albastru intens. Orice ar fi avut pe ea ca vestimntașie, i se armoniza perfect cu trăsăturile corpului ei subțire cât și al chipului său. Începu să atingă cu
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1399818091.html [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
venit Floare? Glasul lui Ion era dogit de mahorcă, când deschidea gura un miros puternic de băutură se făcea simțit. Bărbatul avea treizeci și opt de ani, era: brunet tuciuriu, tuns zero, cu ochii mari negri, nas coroiat, cu privirea acvilină, buzele subțiri, cu un rânjet permanent în colțul gurii; masiv, cu brațele puternice care se terminau cu niște palme mari cu degete noduroase și boante. -Vino să-ți arăt curtea și animalele, să ții minte, că nu îți mai arăt
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1483528893.html [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
Acasă > Impact > Relatare > MAMA MEA, GIOCONDA ȘI EU Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului MAMA, GIOCONDA ȘI EU Mama mea*, o femeie bine, distinsa, elegantă,avea un nas mare, acvilin, nu prea frumos ,dar,cum s-ar spune ,aristocratic! În copilărie și în adolescență, fusese nemulțumită de fizicul ei, mai bine zis , se consideră urata. De cîte ori se privea în oglindă, isi spunea: Tot ceea ce ar trebui să fie
MAMA MEA, GIOCONDA SI EU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1438118489.html [Corola-blog/BlogPost/350373_a_351702]
-
jignit cel mai mult în viața mea. Dacă i-aș fi făcut așa ceva unui român, m-ar fi bătut de mult. E un bărbat “urât, dar șefos”, așa îi spune o colegă de facultate. Ușor grizonat, cu ochii pătrunzători, nasul acvilin, ochelari “de italian”, ținută impecabilă, înălțime medie...mi-l și imaginez vorbind la telefon, cu sobrietatea unei rețete... pe termen lung. Nu vreau să-l iubesc pe omul ăsta! E total aiurea o poveste între noi! S-a căsătorit acum
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_noptii.html [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
ochii și te ascult, vocea nu ți s-a schimbat aproape deloc. - Și dacă deschizi ochii? - Mă uit atent și încerc să văd în tine pe prietenul meu de la jumătatea secolului trecut. Încerc să dau timpul înapoi, fruntea voluntară, nasul acvilin, linia usor sarcastică a buzelor sunt ușor de recunoscut. Avem amândoi părul alb, și fiecare bate pe 'șapte'ș'patru. Teo fusese co-director din partea română al unei societăți franco-române în domeniul prospecțiilor, lucrase un timp detașat și în Atlanta, călătorise
CĂLUGĂRUL de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Calugarul.html [Corola-blog/BlogPost/342545_a_343874]
-
-se la ea încremenit. O privea și nu-i venea să creadă. În locul acelei femei căreia el i se adresase familiar, era o altă femeie. Era un bărbat înalt și solid, de etnie rromă, cu ochii mari, cu un nas acvilin și cu buze groase. Părul creț, ușor grizonant îi era înfoiat și era îmbrăcat într-un costum negru, cu o cămașă albă. Haina de la costum o avea deschisă, cravata îi lipsea și datorită primilor nasturi desfăcuți ai cămășii, i se
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444571947.html [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
și-o pun poeții din ce în ce mai des în timpurile din urmă: Mai e nevoie de poeți? Are rost să mai scriem Poezie? Care mai e rostul Poetului în Cetate? Un poem în stil rustic, cu monorimă, intitulat “Sfânt praf la vidul acvilin ... ” - cu subtitlul “holopoem” - are ca suport “Poemul Zilei” care e un “sfânt prag”, “din energii de Zang și Yin”. Fiind monorimă, poemul e un fel de cântec în spirit dada. Ion Pachia Tatomirescu este un poet post modernist care folosește
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
și psihice, deosebit de expresive: „Laur este un tânăr de statură medie, subțirel, cu trăsături plăcute, frunte înaltă și puțin teșită, fața prelungă, sprâncenele bogate vag unite cu câțiva perișori aurii ascund ochii albaștri tulburători, adânci și visători; nasul lung, ușor acvilin și buzele subțiri demonstrează încăpățânare, bărbia e despicată de o linie ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este vorbăreț însă fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în nici un caz ca obstinație de eventualul
UN LICEU LA MALUL MĂRII DE AUREL AVRAM STĂNESCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_liceu_la_malul_marii_de_aurel_avram_stanescu.html [Corola-blog/BlogPost/355497_a_356826]
-
alea! Nu -ți mai mutila față! " Și-i mângâi părul des și creț, Pe care l-ar fi vrut drept, Dar cu timpul se resemnase cu el... Da Doamne să revăd înc-o dată Ochii ei de topaz auriu, Si nasul acvilin că al Cleopatrei, Cu care-a cucerit atâtea inimi... Probabil că totuși eu Visez cu ochii deschiși... NO, IO NON SOGNO AD OCCHI APERTI Eppure a volte, di fronte a me, Passano saltellando Frammenti di sogno. Sono piuttosto pensieri fugaci
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1426162307.html [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
Nu trebuia să te deranjezi cu un asemenea cadou. Vino să te sărut aici de față cu toată cancelaria, pentru această surpriză plăcută. Pleoscăiturile se auziră de parcă au făcut-o intenționat să fie remarcate, apoi Georgeta își îndesă nasul său acvilin printre petalele zambilei. Nările i se dilatară de plăcerea parfumului. Închise ochii ca și când ar fi vrut să rămână impregnată acea suavă adiere parfumată de primăvară florală. Se îndreptă spre scaunul său și își așeză caseta cu mărțișorul în poșetă, iar
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385467921.html [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
la o adică, după bunul și îndelung exersatul obicei al breslei. La masa prezidiului, aia cu față de masă roșie, rămasă aceeași din vremurile de demult, Maestrul scoase cu dinții dopul sticlei și primul pahar luă drumul gloriei. Pleata colilie, nasul acvilin, sprâncenele groase și privirea pierdută, dădeau certitudinea nașterii unor versuri nemuritoare în care metafora ar fi zguduit stâlpii universului. Era înconjurat de o sfântă tăcere plină de respect, doar foarte puțin tulburată de foșnetul rumegătoarelor ce nu se puteau abține
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
locuit cel care mi-a fost profesor de limba franceză în școala primară, domnul Ion M. Gane. De statură potrivită, de cum îl priveai aveai sentimentul că totdeauna a fost slăbuț. Trăsăturile feței sale uscățive cu ochii mari albaști și nasul acvilin, îți dăruia forța să-l compari cu una din figurile antice inscripționate pe templele grecești. Când îți vorbea, glasul său era liniștit încât tu înțelegeai totul până la bun sfârșit, mai ales atunci când te privea cu privirea sa hotărâtă. Încă din
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1475946977.html [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
pentru vînătoare, roata, scrisul, medicina, navigația, zborul în cosmos?! Utnapishtim este Noe, unul dintre părinții preluați și de Biblie. Milan s-a revoltat: nu mă arunca pe mine în culegerea de înțelepciune populară, frate! Termină povestea cu Flora. O fecioară acvilină, deocamdată fără țîțe, o să facă piept peste vreo doi ani, ugere incitante, pizdoacă grăsulie, excitantă, retro - țărăncile nu se rad; pudoarea, denaturînd imaginea, o amplifică!; un fel de reflectare a cerului în apa rîului, cu cosițele ei aurii, risipite pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
două. Un păr de aur, adevărate fire de aur, îi atârnă în bucle pe umăr; un barbișon la fel; o frunte mare, albă, pe alocuri pârlită de soare, puțin bombată la tâmple; un nas drept și frumos, cu vârful puțin acvilin, fruntea și nasul de efigie denotă un bărbat dinamic, autoritar, voluntar, entuziast, cu spirit de inițiativă, îndrăzneț, răbdător, plin de speranță, eroic și curajos... idealul masculin al Frumuseții”. (Dr. Sotirios Crotos) Poemul Frumuseții se dorește a fi un Imn de
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]