362 matches
-
palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au mușcat și piept și mâini zmeii ne-au sorbit și sufletul și glia
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
e, aici, atmosfera întru totul difuză, rezultat al unor proiecții de conștiință, al unor voluntare alterări a simțurilor, și nu cele câteva aluzii disimulate: la „pădurea de simboluri”, la „corbii poetului Tradem”, la macedonskianul Rondel al trecutului („Iată Pometeștii, iată Adâncata...”). Oricâte trimiteri de acest fel există în minusculul volum al lui Dan Sociu, ele sunt, în demonstrația mea, doar probe secundare. Din punctul meu de vedere, acestea reprezintă doar mărci ale distanțării, menite să atragă zgomotos atenția cititorului neprevenit (așa cum
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
oameni, stimați de cei de alături. Deci, Cupca e a 15-a localitate românească din regiune, în care Româna a obținut statut de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Tereblecea, raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea, raionul Storojineț; și raionul Herța Vă rugăm, care cunoașteți că și în alte sate bucovinene Româna a obținut statut de limbă regională, informați-ne. Și dacă, totuși, stați încă cu frica-n sân
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
c) Hârlău; d) Pașcani. 3. Orașul Tg. Frumos este situat în cadrul județului Iași în jumătatea de: 5 p. a) vest; b) est; c)sud ; d) nord. 4. Râul ce traversează orașul se numește: 5 p. a) Rediu; b) Bahlueț; c) Adâncata; d) Siret. II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Orașul Tg. Frumos este unul din cele ...........orașe ale județului Iași. 5 p. 2. Unitatea de relief în care se află situat orașul Tg. Frumos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
el din cele multe știute de prin satele vecine. Iar el nu se lăsa prea mult rugat, că avea plăcerea și știința povestirii unor întâmplări auzite sau la care a fost parte. Așa, odată, și-a amintit de șfabii de la Adâncata, care erau niște plugari pe cinste... Aveau cai dresați, ce arau singuri, fără greșuri. Cât despre șuruburi și fierăraie, ce să mai vorbim! Știau să bată fierul cât era cald. Și toate lucrurile le făceau la marele fix și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că la alegerile parlamentare din 9 decembrie va câștiga un nou mandat de parlamentar. Drept pentru care, cu două luni înainte ca mandatul său să se încheie, deputatul și-a inaugurat, joi, un nou birou parlamentar în sediul Primăriei comunei Adâncata. Aici, democrat-liberalul va acorda audiențe în zilele de vineri, Ioan Bălan fiind posesorul și a al altor cabinete parlamentare în Palatul Administrativ din municipiul Suceava, în cartierul sucevean Burdujeni și în comuna Mitocul Dragomirnei, informează Mediafax. "Se merită o astfel
Și-a inaugurat un nou birou de parlamentar, convins că va câștiga încă un mandat () [Corola-journal/Journalistic/41855_a_43180]
-
1946, a luat drumul spre Bucovina. Timp de o lună de zile, flămânzi, murdari, plini de păduchi, mama și copiii au îndurat calvarul prin trenuri, care i-a dus întâi undeva în Basarabia, și numai apoi la Cernăuți. Ajunși la Adâncata, s-au spălat prima dată după o lună de zile, în iazul de acolo, de unde un consătean, Gheorghe Zaiț, i-a luat cu căruța. La Tereblecea îi aștepta o altă nevoie - casa le era ocupată de niște oameni evacuați din
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
ani de privare a libertății”. Nici nu are cum să ne mire faptul că Ucraina e cuprinsă de revoluție, că ucrainenii cer demisionarea celor de la conducere, când în țară există asemenea fărădelegi - pentru vandalismul decapitării bustului lui Eminescu din Hliboca (Adâncata), vandalii au primit doar o pedeapsă administrativă, crima fiind clasificată ca act de huliganism, urmând să plătească o mică amendă. Unde e dreptatea? Or, oamenii sunt nevoiți să și-o caute singuri... Comuniștii din Volyn au demontat monumentul lui Lenin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
nu uite că în regiunea Cernăuți trăiește o mare comunitate de români, care, în prezent, ca nicicând altă dată, necesită sprijinul, ajutorul material și spiritual al Țării. N-am dori să se întâmple ca în satul Molodia, raionul Hliboca - fostul Adâncata -, unde, cu vreo 20 de ani în urmă, temelia școlii locale românești a fost ridicată pe mijloacele financiare ale Statului Român, apoi... timp de două decenii s-a uitat de ea. Iar cu doi ani în urmă, pe temelia românească
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
care româna a obținut statut de limbă regională le poți număra pe degete - cu excepția Ținutului Herța, care a adoptat hotărârea respectivă la sesiunea Consiliului Raional - Tărăsăuți, Mahala, Boian - raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Carapciu, Tereblecea - raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea - raionul Storojineț. Dar și primăriile, deputații cărora au votat hotărârea nu se grăbesc să întocmească documentația în limba română, conform legislației în vigoare. Și mai puține au adoptat heraldica localității. Unde a fost
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
trimis de împărăteasa Ecaterina în Țară Românească, înfiata de Dimitrie Pârâianu. Mama Mariei, Catinca, era din neamul Brăiloiu din Craiova. După moartea soțului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moșiile: Pometești, Adâncata (locurile în care își va petrece o parte din copilărie și poetul Alexandru Macedonski) și altele. În 1849, porucicul Alexandru D. Macedonski este înaintat la gradul de căpitan, iar în 1851 primește comandă unei companii în Batalionul model al Oștirii
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
sa fie prielnic, să aibă o energie pozitivă. Nu poți cânta oriunde. Degeaba m-aș pune să cânt aici. Și mai este ceva: omul câteodată cântă înlăuntrul lui. Nu se aude. În Maramureș există o denumire la hore. Îi zice “adâncată”. Se cântă dinlăuntrul, din adâncul sufletului. - Un poet englez zice că “melodiile auzite sunt dulci, dar cele neauzite sunt și mai dulci”. De aceea cântați atât de rar? - Sigur. Și chiar mă feresc. Ei vor să mă tot cheme în
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
oară, dând chiar cu vacs pe copite pentru a străluci. Apoi, la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-o plăpumică albă de mătase, alături de Caterina, fetița îmbrăcată
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de nașii Mița și Constantin Procopie. * Era împodobită cu aur (fr). Alexandru Macedonski - Sur la nuit de ma naissance, în Bronzes (București), 1897, p. 225 * 24 Alexandru cel Mic, cum îl numea bunica Zoe, a fost dus la moșiile din Adâncata de Sus, aduse ca zestre de Maria, când trecuse de trei ani. Așezat într-o banchetă din piele de bou din careta trasă de doisprezece cai de poștă, micul băiețel privea cu uimire peisajul sălbatic, dar și la cei doi
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
floarea de trandafirˮ. 27 Vestea dezrobirii țiganilor a ajuns și pe moșiile generalului Macedonski. Astfel că, în primăvara anului 1856, toți țiganii, cu mic, cu mare, nemulțumiți de această lege, s-au strâns în fața conacului din Pometești, veniți și din Adâncata, conduși fiind de țiganul Drăgușin, urechist la vioară. Alexandru privea mulțimea prin fereastra din sufragerie și nu înțelegea de ce s-a strâns atâta țigănie. Privea la copiii aduși de țigăncile cu fustele largi, înflorate, în zdrențe, agățați de gât, la
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ești mic! a intervenit Caterina. * Primele lecții le-a luat în particular, cu ajutorul mamei și a unei călugărițe, pe nume Savesta, ce venea de patru ori pe lună de la Craiova. În toamna anului 1861, când strugurii de pe moșiile Pometești și Adâncata dădeau în pârg, generalul Macedonski, într-o după- amiază, îl anunță pe Alexandru că a doua zi, dis-de-dimineață, îl duce la școală la Craiova. - Să nu te smiorcăi! Acum ești băiat mare și trebuie să înveți carte. Nu mai merge
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
vreme ca director al prefecturii), Sulina (unde a lucrat ca administrator al plasei), Paris ș.a.m.d. Ni se descriu, succesiv și armonos, peisaje rurale și citatide, arhitectura, istoricul și importanța unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
iar mama, Catinca, rămasă văduvă, avea 20 de ani. S-a recăsătorit cu vărul ei, Dimitrie Pârăianu, care a înfiat-o pe Ma- ria cu numele de Maria Pârăianu, căreia i-a dăruit multe daruri, dar și moșiile Pometești și Adâncata de lângă Craiova, unde viitorul poet, de-acum nepot lui Dimitrie Pârăianu, și-a pe-trecut copilăria, pentru că și el rămăsese fără tată, când avea 15 ani. S-a presupus că tatăl, Al. D. Macedonski ar fi fost otrăvit, după ce intrase
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (4/17 sep. 1896- 15 febr. 1992) Fiu al Moldovei, născut la Dorohoi, la 4/17 septembrie 1896. Tatăl său, Teofil Olinescu, profesor de limba germană, bucovinean din Adâncata, mama, Terezia, născută Kernbach, dintr-o familie de medici germani. Face școala primară la Dorohoi, gimnaziul la Pomârla (1907-1911), liceul la Botoșani (1911-1915, Școala de Arte Frumoase la Iași, (1919-1921), unde îl are ca profesor la clasa de sculptură pe
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
vreme ca director al prefecturii), Sulina (unde a lucrat ca administrator al plasei), Paris ș.a.m.d. Ni se descriu, succesiv și armonos, peisaje rurale și citatide, arhitectura, istoricul și importanța unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv -, dictoane latine, cuvinte și expresii din limbile
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
Moldova era mai mare de 10. Din informații documentare disparate, incomplete, rezultă că între 1848 și 1863 au funcționat în Moldova opt cariere de piatră la Ivăncăuți (Dorohoi), câte una la Deleni, la Șcheia, Păun, Bârnova Ciurea, Crivești și Averești, Adâncata (Dorohoi), Bozieni (Neamț) și Hârlău. Din majoritatea lor se extrăgeau lespezi de piatră pentru construcții. Unele însă erau renumite și peste hotare pentru calitatea pietrei de moară (Hîrlău, Deleni și mai puțin Bozieni). În altele (ca, de pildă, la Ivăncăuți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piatră erau exploatate fie de către proprietari, fie de către arendașii moșiilor, care, la rândul lor, subarendau adesea carierele de piatră. Din statistica de la 1860-1862 reiese că la carierele de piatră munceau lucrători salariați. În privința tehnicii de lucru, avem puține informații. La Adâncata se scotea piatra de la o adâncime de numai un stânjen (2,23 m). Piatra era tăiată cu răngi de fier, spre deosebire de Ivăncăuți, unde această operație se făcea cu dalta. Un om scotea pe zi 2-3 lespezi, fiind plătit cu 50
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Petru (22.V.1907, Adâncata, j. Suceava - 1984, Palermo, Italia), folclorist și istoric literar. Urmează școală primară în localitatea natală, iar gimnaziul și liceul la Suceava, luându-și bacalaureatul în 1925. Face studii de filosofie la Universitatea din Cernăuți (1929-1933) și de specializare la Scoala
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]