4,115 matches
-
o ironie stinsă, ea se separă de experiențele obișnuite, cotidiene: ”nu mai vreau să mă privesc în oglindă... nu pentru că nu aș fi frumoasă, ci pentru că este prea multă durere în ochii mei!” (About immortality). Lucrurile evoluează, până când aceasta se adâncește în ”cea mai neagră noapte”: ”sunt în mlaștină... până la gât! atâta mi-a mai rămas... privirea disperată!”, se confesează Daniela Voiculescu în ”Roving Eye”. Aceiași dezamăgire marchează și momentele ce ar trebui să fie de bucurie. La aniversarea zilei de
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
-l aștepta. La vederea unei asemenea priveliști relatează Eusebiu, împăratul și întreaga lui oștire-care, mărșăluind alături de el, asistase și ea la minune-fuseseră cuprinși de uimire, întrebându-se ce putea să însemne acel semn pe cer. Tot cugetând la minune și adâncindu-se în gânduri, iată s-a lăsat noaptea fără ca împăratul să prindă de veste. Și în timp ce dormea i S-a arătat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu semnul văzut mai înainte pe cer, poruncindu-i să închipuie la rândul său semnul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
îngrașe spre necazul acestuia din urmă. Poate că Eliade, Cioran și Vulcănescu au frământat de-a lungul anilor multe din întrebările de mai sus. Și-au putut ei găsi vreun răspuns? Nu știm. În anumite împrejurări, istoria devine biografie, se adâncește în suflet și curge, liniștit sau dureros, printre șisturi și spade. Alteori, biografia devine istorie. Când a murit Socrate, învățăceii au stat cu el și i-au descris ultimele zile. Când a murit Iisus Hristos, ucenicii au stat cu el
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
ciutura aplecată când la stânga, când la dreapta. Deși cântă magnific, nu provoacă rivalități, ci numai impresii afective. Cântă de dragoste și nu înflăcărează rivalitatea în dragoste, cântă de bine sufletesc și nu hrănește suficiența, cântă de rău sufletesc și nu adâncește răni din care șiroiază sânge, ci dor, cântă de speranță, iar cerul sufletesc oricât de gri, al celui zdrobit moral ia o pală trandafirie de la aspirația dincolo din semiîntunericul felinarului cu gaz porționat, omenesc, la lumina vastă a universului sonor
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
de acum, ne exprimăm dorința de a nu se neglija orice inițiativa pentru a reactiva dialogul teologic și pentru a relansa activitatea Comisiei. Avem această datorie, pentru că dialogul teologic va face să devină mai puternică afirmarea voinței noastre de a adânci comuniunea, în fața situației actuale de diviziune. 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși: ea este trimisî în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități care se creează într-o Europă deja unită și care își extinde
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
despre cronicarul Miron Costin... - Da, așa este. A avut intenția să scrie un scenariu pentru un film dedicat vieții și morții marelui cărturar Miron Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a adâncit tot mai mult în istoria, viața și cultura acelei vremi, dominată în secolul XV de Alexandru cel Bun, apoi de marele Ștefan și urmașii săi și până în secolul XVII cu bogata și influenta familie a Movileștilor cu care se înrudea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
și Romicăi, opera căpătând astfel o mai mare unitate. Figura lui Vlad țepeș este mai bine ilustrată, punându-i-se în lumină în mai mare măsură dragostea de patrie; deasemenea, introducerea discuției asupra formelor de guvernământ, cânturile X și XI, adâncește fondul social al operei. În varianta a doua, pe lângă unitatea de ansamblu și substratul social mai pronunțat, este mai îngrijită și în ceeace privește forma: versurile sunt mai corecte, mai cizelate și mai bine cizelate, limba este mai cu îndemânare
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
noastre se decide-n toate. Demonii minciunii, sufletul ni-l cere, Să-l lăsăm la vamă-i singura avere, Ne-am plătit cu sânge casta libertate Țipătul dreptății are ochi de moarte. Fiecare rană, n-are niciun scut, Tot se adâncește-ntr-un strigăt mut... Îngerii se plâng de așa durere Care ne-a cuprins pe toți în tăcere. Citește mai mult Lupta de putere și -ngropate cruci,C-a sosit momentul, n-ai un' să te duci,Pământul respiră vremuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
noastre se decide-n toate.Demonii minciunii, sufletul ni-l cere,Să-l lăsăm la vamă-i singura avere, Ne-am plătit cu sânge casta libertate țipătul dreptății are ochi de moarte.Fiecare rană, n-are niciun scut,Tot se adâncește-ntr-un strigăt mut...Îngerii se plâng de așa durereCare ne-a cuprins pe toți în tăcere.... XI. NORII TUNĂ, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Zburam pe aripi de lumină; În marea dulcelor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
strâng în brațe Și la piept să-mi fii răsfața Să îmi stâmperi orice mofturi Când cu păru-mi mângâi fața Să-ți spun vorbe de iubire Când la chipul tău uimesc Din sărutul tău cel dulce În beție s-adâncesc Mângâieri amețitoare În vârtej să te consume Și șoptiri îmbietoare Să te poarte-n-altă lume Să te duc pe malul mării Să mă-mbăt de-a ta mireasmă Și îmbrațisați de-a pururi Luna să ne învelească Peste ființa-mi doritoare
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
cu privire la elementele raționalizării”, care prevedea concentrarea subterană a minelor Petrila și Petroșani-est la un singur puț de extracție principal situat în zona sterilă dintre cele două exploatări, concentrare care s-a realizat la nivelul orizontului 400 m, până la care era adâncit puțul nou de la Petrila și până la care puțul de aeraj est mai avea 15 m, iar puțul Floris al minei Petroșani-est 80 de m. Acest proiect mai prevedea construirea unui funicular care să facă legătura între Aninoasa și noua preparație
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă, simt că mă sufoc, răspunse ea precipitat, lividă în obraji din cauza evenimentelor ce au surprins-o, cu ochii adânciți în orbite și fără de sclipirea de inteligență ce-o avea de obicei. Părea un om dărâmat de efectele unui eveniment căruia nu-i putea face față. - Dar ce ți s-a întâmplat draga mea, că nu-mi place de loc
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe jumătate distrusă de un copac căzut peste ea, și în interior, si ne simțim cuprinși brusc de o liniște și o atmosferă caldă și primitoare, care ne face să ne adâncim și mai mult în discuții despre noi, despre propriile noastre experiențe de viață. Ce ne face oare să ne simțim atât de aproape? Pasiunea pentru cultură, călătorii, o chimie uluitoare, o afinitate fascinantă. Vorbim despre noi, despre oraș, despre istoria
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Posibilul nu-i tern . Descântecul de linii Al visului peren. Apare infinitul Adus de ficțiune, Splendoare peste roua Steril , abluțiune. Descoper cum trecutul Se rupe dintre fire , Adăugând la geamuri Miracol și magie. Și sorb aureola Din șoapte adunate . Mă adâncesc spre spații De alte zări uitate. Iar vine primăvară, Frumosul că refren . Pe bolta constelații Abundă în etern. Referință Bibliografica: Primăvară / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul ÎI, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PRIMAVARA de PETRU JIPA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_petru_jipa_1330595258.html [Corola-blog/BlogPost/365244_a_366573]
-
01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului În zori Razele sărută roua Aruncată peste flori De puzderia de stele, Rușinate ,iar, de zori Și dorințe nerostite, Adunate într-un franj, Sub perdeaua de-ntuneric A Reginei de Oranj. Tot misterul se-adâncește Când contrastele se-ngână Pe cleștarul cerului. Clipocind ca-ntr-o fântână Dătătoare de lumină, Pleoapa zilei se ridică, Soarele-și intră în drepturi Și Luna la tron abdică. Referință Bibliografică: În zori / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN ZORI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1422798876.html [Corola-blog/BlogPost/375974_a_377303]
-
nu am știut mult despre activitatea artistică a actriței Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii abia după ce mi-am refugiat pentru o clipă ochii mei obosiți de lume, în ochii ei de cobalt luminos, scăpărător de scântei, adânciți într-un cosmos albastru?! Cândva, într-un vis, râvneam să am loc în umbra artiștilor pe care-i prețuiesc și față de care caut vrednicia de a le intra în gând. Nu sunt părți mai roditoare de pace a inimii și
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
duci?” Dar unde să mă duc? Cu cine să mă duc? Pe cine să las în locul meu?” Asta era pe la sfârșitul lui mai, povestește Vlahuță. După o săptămână gazetele anunțau că Eminescu a înnebunit”. În anii de la „Timpul” portretul se adâncește. Caragiale ne spune: „Așa l-am cunoscut atunci, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist: comunicativ și ursuz: blând și aspru: mulțumindu-se cu nimic și nemulțumit totdeauna de toate: aici de o abstinență de
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
i-au purtat sâmbetele”. (ibid. p. 175) Poeta și prozatoarea creștină Mariana Gurza, îl surprinde pe Artur în nimbul sau mistic: „Avem nevoie de o <> și Artur Silveștri a înțeles acest lucru. Într-o lume în care criza morală se adâncește, dânsul a vrut să ne pregătească pentru suflet... Îl vedeam în noapte că pe un călugăr venit din altă lume, aplecat spre cărți vechi, spre chipuri domnești ce au făcut istorie. O minte luminată ce încerca să vadă dincolo de noi
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
cea cristalină, Omul tiran exploatând fragezimea copilului prin împilare, Aducând prin valuri de războaie fără remușcare, Pumnalul cel înfinge în inima pură fără îngrijorare. Nu-i pasă că mâine va da socoteală! NOPȚILE NOASTRE Și dacă nopțile noastre ne-au adâncit Între cuvinte pline de iluzii și deziluzii, Ecourile ce-n bezna grea topit-au anii, Prin sentimente sădite-n suflet, cu viață plămădit. E ca-n minte să te am de-a pururi fiică nenuntită, Tu pururea prea fericită! Cuvântul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
sau să nu mai aud și să nu mai văd ceea ce mă întrista. Am plecat cu sentimentul și regretul că orașul pe care l-am iubit m-a trădat. Ce exil trist și totuși necesar! spuse Valerius Audanius. Tăcerea se adânci în sala Augusta. Cineva făcuse semn cântăreților să tacă. Apoi procuratorul rupse tăcerea. -Mi-aduci aminte tinere de ilustrul Publius Cornelius Scipio cel care l-a învins pe Hannibal din Cartagina, și care înainte de a fi exilat a rostit aceste cuvinte
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
o scenă de teatru în care toți actorii au aceeași culoare se trăiește intens într-un fond sepia fără scăpare cortina se lasă greu fotografia lunecă în sertarul mesei de nuc lacrima sferei în care viața a început o simt adâncindu-mi palmele blânde pe fruntea lăsată ca într-o rugă în fața celei care îmi aducea odată demult lingurița de fericire înainte de deschiderea pleoapelor de copil somnoros sărut căldura mâinilor și cum roata vieții își întoarce măștile-roți mereu îmbrățișez trupul slăbit
77 ( GÂND DE ZI 8 NOIEMBRIE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/77_gand_de_zi_8_noiembrie_anne_marie_bejliu_1383981050.html [Corola-blog/BlogPost/342058_a_343387]
-
l-au văzut și ascultat datorită viziunii sale asupra culturii contemporane a vieții Bisericii și a Liturghiei. Pentru el „Religia a devenit sinonimă cu o sobrietate, incompatibilă cu bucuria“ În toate prelegerile sale, Părintele Profesor Alexander Schmemann a căutat să adâncească înțelegerea Ortodoxiei, pe care a văzut-o drept calea firească o omului spre Dumnezeu. Aflat mereu printre studenți, majoritatea din ei de origine americană, neancorați într-un mediu religios autentic, Părintele Alexander Schmemann i-a îndrumat în aprofundarea învățăturii dogmatice
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Dumnezeul nostru cel milostiv! În ce constă dogma ortodoxă? Se impune a se cunoaște aceasta pentru a înțelege sensul credinței, necesitatea și adâncimea ei? Eu cred că da. Cred că fiecare credincios are datoria conștientă de a cunoaște, de a adânci această cunoaștere. Iată, sistematizând dogma ortodoxă, Dimitrie Gusti, în „Enciclopedia Românilor”, vol. I, 1938, ne spune, pe bună dreptate: „Cultul creștin ortodox este adorarea unui singur Dumnezeu în trei ipostaze (Sfânta Treime): Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.” Dumnezeu s-a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
să-i recite „Ulalume” de Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura mondială nu cunoaște un alt țăran cu o asemenea operă” , E. Lovinescu - „marele artist al limbii” și al felului cum folosea neologismele - l-au însoțit apoi de-a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
înșelat și credeam că aceea e fericirea, dar era totul fals ... nu era deloc fericire. Toată viața mea a fost un gol pe care am vrut să-l umplu cu lucrurile lumești ... dar nu reușeam să-l umplu, ci îl adânceam tot mai mult ... și doar Domnul Sfânt a putut umple acest gol, doar Dumnezeu. Dar, până să se întâmple acest lucru, încă mai era nevoie ca eu să fiu în întuneric. Viața mea începuse să meargă tot mai rău și
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]