2,222 matches
-
a benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt momente atent proporționate în ansamblu, situații pe parcursul cărora cântăreții actori apar însoțiți de microfoane, de căști, de întreaga recuzită specifică locului. Puțin fericite apar însă cele câteva inserții - aparent accidentale - de vorbă, adăugiri parazitare ce se suprapun cuvântului intonat, un procedeu cunoscut și îndeobște evitat de realizatorii benzilor sonore imprimate. Există stângăcii privind lipsa de experiență în domeniu - Jacquot se află la prima sa întâlnire în zona operei. Astfel pot fi catalogate anume
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
s-ar putea alătura comentariile la fel de pozitive ale lui Iordache Golescu (Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, 1840), autor cu deosebire interesat de expresii și structuri idiomatice, deci receptiv la uzul pragmatic al limbajului, la retorica și la expresivitatea sa: "Adăugire să zice cînd adăugăm la vorbă cuvinte de prisos, spre mai bună și mai frumoasă înțelegere și adeverire, cum cînd zicem: "dă-ne nooă, Doamne!" în loc să zicem "dă-ne, Doamne!". Exemplul perfect de raționalizare a limbii - în acord cu proiectul
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
secolul al XIX-lea a inventat conservarea documentară absolută: acest secol a creat, alături de arhive și biblioteci, un fond de limbaj stagnant, o masă de limbaj imobil compus dintr-o îngrămădire de ciorne, fragmente și mâzgâlituri care nu reprezintă o adăugire la un Opus sau la biblioteca autorului, ci este un al treilea obiect ireductibil. Dacă Foucault a fost un mare căutător al arhivelor și totodată unul din primii săi istorici, ca autor, dimpotrivă, a păstrat tăcerea despre statutul propriilor sale
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
însemnări întinse pe zeci de ani, caiete oferite spre descifrare și publicare lui Vlad Chelfănescu, angajat al Muzeului Literaturii. Cei doi noi posesori de jurnal (o generație mai tânără decât diariștii) se caută și încearcă, folosindu-se mai ales de adăugirile orale ale bătrânilor, să pună cap la cap informațiile din cele două jurnale cu scopul de a reconstitui „istoria secretă și adevărată a secolului”, pornind de la adevărul politic al anilor ’40-’50. Vor apărea astfel o mulțime de personaje politice
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
o arcă” (Plata luntrașului). Cumpăna delicată nu se poate menține, întrucît aviditatea față de „lucruri” se autodenunță, acordînd preeminență „golului” spiritual, fără ca totuși acesta din urmă să-și proclame consecințele ultime, anihilante: „O lăcomie sînt prin lucruri,/ un gol subit cerînd adăugire,/ în drumul spre nisip, sînt un prilej/ ogolioasei vieți, inel deschis prin solul lumii/ prin care fug răgazuri lacome” (Răgaz). Evident, „sufletul” (anima) dorește a evada din temnița carnală, a se înălța către siderele lui animus: „Iată în carne sufletul
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
în 2002, romanul Buga de Alexandru Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu, și când a publicat independent cele două volume
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
modernului cu tradiționalul pentru poveștile lui Perrault nu se isprăvește aici. Odată cunoscute și devenite faimoase, poveștile Mamei Gîsca istorisite de Perrault au devenit, la rîndul lor, pretext și obiect de joc și scriitură, sub formă de parodii, pastișe, continuări, adăugiri, răsturnări, deturnări, adaptări, replici de tot felul, marcate de fantasmele și stilul diverșilor autori, de módele și tendințele diverselor epoci. Să vedem, chiar și în fugă, cîteva replici, devenite și ele celebre, care lasă deschisă seria, pe care am putea
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
eventual, să le înnobileze. Cînd spun că "a lui Cicero" nu poate fi, nici ea, Penelopa, vecinii din Arpinum scuză, cu anume delicatețe, infidelitatea bărbatului dispărut aproape un an. De aici, profitînd de obiceiul roman de-a transmite numele, cu adăugiri minime, urmașilor, povestea se încurcă. Micul Cicero, la rîndul lui dispare, ajunge sau visează că a ajuns la Roma, micul Caesar devine locțiitorul unchiului său, Marius și luptele pe viață și pe moarte se reiau, de astă dată cu altă
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
200, de bibliografie actualizată, extrem de minuțioasă - la a căror redactare și completare a contribuit substanțial Fănuș Băileșteanu. Însă și alte detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice (mai ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse, chiar împotriva pudibonderiei, actuala ediție academică Ion Creangă este una excepțională. Nec
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
ruptură", despre istorie ca "depozit de adevăruri" și despre alte asemenea subiecte, toate palpitante dar fără legătură cu... Pentru ce atunci, la intrare, felinarul roșu, pentru ce? Urban și rural În Ramuri nr. 4 dl. Alexandru George revine cu precizări, adăugiri, "propuneri" la o discuție pe care tot domnia-sa a (re)deschis-o, aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea ruralilor", scriitorii proveniți de la sat etc. Sunt binevenite precizările și "propunerile" incitantului critic și eseist, stârnitoare și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
care acesta le-a condus, a parcurs memorialistica mai veche (jurnalul lui T. Maiorescu), a îngrijit o reeditare din opera lui Motru, Psihologia poporului român (Albatros, 1999), a beneficiat de tipărirea postumă a esențialei lucrări a lui Motru, Revizuiri și adăugiri 1943-1952 (I-VIII, 1996-2001). Ca o pregătire pentru monografia despre Motru, pot fi socotite și edițiile pe care le-a semnat din opera unui mare număr de filosofi, sociologi și scriitori din secolul al XIX-lea și din cel următor
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de nicăieri". S-a remarcat, pe bună dreptate, că poetul "echinoxist" reușește o uimitoare captare a tremurului primordial al ființelor și lucrurilor, a palpitului de la începuturile nebuloase ale lumii, când făptura crapă coaja de ou a increatului. Dar o esențială adăugire trebuie făcută. Această rumoare din adâncurile ființei n-ar exista fără căldura vie a Celui în care Ion Mircea crede cu toată fibra lui de om și poet religios. O ultimă mostră, primind și radiind lumină divină: "Nu te mâhni
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
ceva<footnote Din acest punct de vedere, Arieșan este mult mai corect. footnote>. O regulă elementară de editare, neamintită, din păcate, în Notă asupra ediției (p. 7), este aceea de a pune între paranteze pătrate sau de altă formă toate adăugirile și intervențiile traducătorului sau ale îngrijitorului ediției, pentru a le deosebi de informațiile autorului; or, în ediția de față, acest principiu nu este respectat consecvent, fapt care nu face decât să altereze textul original. Iată paragrafele cu înlocuirile și adaosurile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
spălat, gaziniera, frigiderul și o grămadă de cărți... Apartamentul din Avenue du général Maistre se golește mulțumitor. Voi fi la zi cu toate plățile și lichidările. Creditul bancar a fost semnat. Avem deja biletele de avion pentru 29 august. (din adăugirile la Agende rupte, din a treia ediție a cărții Familia scrisă, în pregătire)
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Câteva adăugiri teoretice în perspectiva sintaxei muzicale George BALINT În general, socotim sintaxa muzicală ca mod de aprehendare a relațiilor temporale între obiecte sonore reprezentate geometric. Într- un articol publicat în 1980<footnote Niculescu, Ștefan - “Interferențe posibile” - Revista ARTA, anul XXVII, nr.
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
sintagmatizare căreia îi referim termenul de melosonie. Este stadiul corespondent unui al treilea nivel de interpretare, propriu abordării vocale (intonaționale) a OS. Într-o melosonie sunt deja însușite/cuprinse atât referințele metric-instrumentale cât și cele ale mișcărilor sufletești, contopit-sublimate prin adăugirea a ceea ce ține de imaginația/intuiția artistică, într-o expresie de cantabilitate (intonabilitate vocală). Melosonia se exprimă deci prin limbajul cantabilității, ca muzicalitate sau frumos<footnote Este știut că frumosul sonor sau muzicalitatea nu este un reper estetic universal, accepția
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a Cadențelor, lăsate la voia improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite opinii de autoritate, și completări necesare ale unor
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
studentului sau interpretului naiv, ce se ferește de un text prea încărcat, care îl sperie. Desigur că, pentru această categorie de interpreți, nici textele nude - baroce sau clasice timpurii - nu sunt mai edificatoare. Aceasta a și constituit de fapt justificarea adăugirilor. Dar ele pot fi utile numai dacă sunt făcute cu măsură și competență stilistică. Ca principiu, în citirea textului trebuie să primeze acele soluții pentru care există argumente ce pot fi invocate și formulate explicit. „Așa îmi place” - nu poate
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ca o ușă care dă în alte camere. Apoi vin alte uși și alte camere. - Nu, așa nu se poate! N-am mai termina niciodată. - Exact! - Și-atunci ce-i de făcut? - Să încerc, așa cum am promis, să elimin acele adăugiri personale, inerente când îți spui viața prea încet. Vă amintesc că erați de acord că unele amănunte le inventăm aproape fără să ne dăm seama."(p. 112) Dacă Tudor Țopa era preocupat de încercarea scriitorului, Costache Olăreanu caută supremația auctorială
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
Paltonului de vară (1996) este clar formulată de Mircea Horia Simionescu în Dicționarul onomastic (1969) - bizară simetrie - , astfel încât deseori ai senzația că toate cărțile lor s-au scris în același timp sau că structurile lor au permis permanente reveniri și adăugiri. O secvență ca aceea a strecurării pe furiș în sala de cinematograf apăruse izbitor de asemănător în cartea de debut a lui Tudor Țopa, Încercarea scriitorului (1975). De aceea cred în infinita fascinație a acestor cărți care te îmbie permanent
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
se dă specialist, dar ține să te corecteze. Și nu se lasă cu una cu două, insistă. Cam asta. Nu am listat, evident, comentatorii normali, haioși, inteligenți și relaxați, adică pe majoritatea celor care comentează pe-aici. Dacă mai aveți adăugiri la lista de mai sus, cu comentatori nașpa, sunteți invitații mei.
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
gratuită pentru a fi întâmplătoare. Ar putea fi o marcă intenției lui Hasdeu de a scrie alt text, radical diferit de primul. Fără vituperanță erotică, dar, oricum, vituperant. Iar acest alt se configurează nu atât prin tunchieri, ci prin minore adăugiri. Prin urmare: Toderiță N.N. (respectiv corespondentul său, Ghiță Tăciune) se sinucide într-un acces de cinism. Manuscrisul se încheie aici, intrând în pagină cel de-al doilea, necunoscut și neprevăzut narator. El este cel căruia îi este lăsată, spre terminare
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
ori Marius Ianuș, Daniel Bănulescu a evoluat și el în sensul cumințirii sociale, devenind chiar, de câțiva ani, aproape invizibil în lumea noastră culturală. Mai mereu plecat din țară, fără să participe în vreun fel la discuțiile, polemicile, revizuirile și adăugirile canonice din câmpul literaturii autohtone, el dă acum impresia că își lasă opera să "dospească", să ocupe singură ecranul atenției critice. Comparându-l cu alți autori, deosebit de activi în a-și susține firava literatură printr-o publicistică masivă și agresivă
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
care ar trebui să le depună la inspectoratele teritoriale de muncă - cu condiția să respecte termenele prevăzute de Legea nr. 130/1999. Documentele care vor fi transmise prin poștă trebuie să fie întocmite conform legislației în vigoare, scrise corect, fără adăugiri sau ștersături. Data poștei va fi considerată data de depunere a documentelor la inspectorate. IOAN BÎTEA Atestarea profesională l A lectorilor din transportul rutier Prin O.M.T.C.T. nr. 1 065/22 decembrie 2003 au fost aprobate Normele metodologice privind atestarea
Agenda2004-5-04-gen5 () [Corola-journal/Journalistic/282011_a_283340]
-
luni după emiterea deciziei vizând recalcularea pensiei, veți avea dreptul la o nouă recalculare a pensiei). Nu vedem ce ați fi putut contesta în privința deciziei de pensionare ce v-a fost eliberată în urma recalculării pensiei pentru limită de vârstă datorită adăugirii de vechime. Din moment ce beneficiați de pensie pentru limită de vârstă (și nu de pensie anticipată parțială), la împlinirea vârstei de 57 de ani și 5 luni nu vi se va recalcula pensia. Vârsta standard de pensionare menționată în decizie este
Agenda2004-17-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282336_a_283665]