17 matches
-
a metodelor, a situației de învățare, a evaluării; * luarea în calcul și a altor indicatori, alții decât achizițiile cognitive, precum conduita, personalitatea elevilor/studenților, atitudinile, gradul de încorporare a unor valori, etc.; * diversificarea tehnicilor de evaluare și creșterea gradului de adecvație a acestora la situații didactice concrete (extinderea folosirii testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză, punerea la punct a unor metode de evaluare a achizițiilor practice); * deschiderea evaluării spre mai multe rezultate ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicarea profesorelev
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
1991). Prin intermediul manipulării informaționale Runco, Eisenman și Harris (1997) au evidențiat diferențele dintre instructajul explicit referitor la originalitatea ideilor și instructajul focalizat pe obținerea soluțiilor adecvate. Multiple definiții ale creativității menționează că multe astfel de instructaje necesită un indice de adecvație corelat originalității. Pentru o analiză a cercetărilor ce conțin instructaje explicite cu referire la creativitate, vezi Runco și Nemiro (1996)1. Eficacitatea manipulării informaționale a fost dovedită și în cazul altor grupuri de subiecți, în afara celor de studenți (Chand și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În formă, culoare și sunet, de aici și interesul filosofilor pentru frumos Încă din antichitate. Astfel pitagoricienii limitează frumosul la proporție, măsură și armonie, dimensiuni pe care le includ În două definiții distincte. Prima ar fi că frumosul constă În adecvația unui lucru sau unei ființe la scopul ei, ceea ce Înseamnă că frumosul presupune o finalitate. A doua spune că frumosul este tot ceea ce produce plăcere prin intermediul văzului și auzului. Se desprind din aceste două definiri două aspecte distincte ce caracterizează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
scopul ei, ceea ce Înseamnă că frumosul presupune o finalitate. A doua spune că frumosul este tot ceea ce produce plăcere prin intermediul văzului și auzului. Se desprind din aceste două definiri două aspecte distincte ce caracterizează frumosul; cel al utilității frumosului prin adecvație către o finalitate necesară și cel al plăcerii procurate prin Încântarea simțurilor. Sofiștii aveau să supraliciteze acest ultim aspect al frumosului și-l vor afunda În „mâlul plăcerilor”, concepție și atitudine care avea să domine antichitatea până la Socrate, cel ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
interpersonale mature etc. 7.7. COMUNITATEA, SOCIETATEA CIVIL): (văzute ca factori cu statut de parteneri educaționali): atitudine proeducațională; subsidiaritate; inițiativă; voluntariat în participare; implicare nonpartizană; relații cu mediul educațional bazate pe responsabilitate etc. 7.8. TEHNOLOGII EDUCAȚIONALE: spectru larg; complementaritate; adecvație; nonsaturație, acces larg, gestiune deschisă elevilor, profesorilor, comunității. 7.9. CONTEXT/MEDIU: complementaritate; calitate; adecvare, controlul calității la nivelul componentelor sociale, culturale, economice, tehnologice, ecologice, politice; cu valoare de suport educațional. 7.10. RELAȚII EDUCAȚIONALE: calitatea relațiilor și raporturilor elev-elevi
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la baza limbajului poetic, mai exact a gândirii poetice. Limbajul poeziei mizează pe figuri de stil precum metafora și metonimia, figuri de stil ce se construiesc prin sesizarea unui minim raport de asemănare dintre două elemente: "Metafora presupune o anumită adecvație minimală a termenilor unul față de altul, pentru a putea fi puși în raport"42. Creația artistică devine astfel o muncă de descoperire de raporturi de asemănare: Munca artistului, în măsura în care cere expresie, consistă în descoperirea de raporturi metaforice pentru fiece obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
despre care vorbea și Dilthey: "Dar spre deosebire de alți gânditori, n-am trecut niciodată sub tăcere împrejurarea că noi înșine vedem în metafizica noastră mai mult o <<creație>> în care filozofia se îmbină cu mitul, decât o cunoaștere cu pretenții de adecvație în raport cu existența în totalitatea ei" (s.n.). Blaga privește acest fapt ca un semn de "luciditate" destinat să-l pună la adăpost de "orice dogmatism", iar de pe această poziție trimite săgeți ironice la adresa tuturor metafizicienilor postkantieni, care "se simt într-un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acea schimbare. Eram destul de "trecut", ca să spun așa, pentru a iniția ceva nou, pentru care nu eram calificat și nu intra în orizontul meu de interes. Politica nu se face de oricine și oricum. Exigențele mele impuneau un tip de adecvație pe care nu-l practicasem și nu-l vedeam posibil. De aceea am refuzat tot felul de ispite, care au survenit chiar din primul moment, până acum. Am crezut că e mai bine să rămân la prima opțiune, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific acestei forme de convertire apologică a misterului e faptul că este singura în care intervine conștiința misterului, ideea de mister, în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe care Lucian Blaga o consideră o ilustrare a ideii antinomiei transfigurate. Având ideea de mister, cunoașterea luciferică reușește un fel de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre aceste cunoașteri are semnificația unei revelații disimulatorii a misterului existențial. Prin fiecare dintre aceste cunoașteri, misterul existențial e alungat spre a fi înlocuit cu un echivalent inadecvat"199. Desigur, cunoașterea individuată nu are această conștiință, fiind stăpânită de "iluzia adecvației", credința că a ajuns la revelarea nealterată a obiectului 200. Astfel, orice act de cunoaștere nu este altceva decât o conversiune apologică a misterului, cum spune Blaga, o formă de apărare a acestuia. Cea de-a doua formă a acestei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite să aibă "ideea de mister". Ideea de mister este modul prin care cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul cenzurii transcendente 202
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu rigoarea rece a unui comentator care, interzicîndu-ș i preferințele sau simpatiile, caută calitățile sau cusururile doctrinei. Pare un exeget de limfă scorțoasă care nu e animat de cauze personale, ci de o voință draconică de a înțelege. Urmarea este adecvația la obiect și fidelitatea de nuanță cu care își înfățișează considerațiile. În plus, scrupulul didactic care l-a însoțit toată viața îi împrumută maniera pedantă a ordonatorului de idei. Profesorul Flonta e un foarte bun clasificator, așezînd teoriile pe genuri
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
nu pot: să gîndească liber în matca filozofiei tradiționale, urmărindu-i marile teme și depistîndu-i punctele fierbinți. Cogito-ul lui Descartes, dialectica spiritului la Hegel, esența mașinei moderne, principiile comunismului sau felul cum conceptul de adevăr, încetînd să mai însemne adaequatio (adecvație, adică relație subiect - obiect) a devenit certitudo (certitudine, adică relație subiect - subiect) - sunt principalele puncte ce stîrnesc interesul gînditorului. Dar remarcabil e altceva: pentru autor, problemele acestea nu sunt chichițe teoretice bune de tratat didactic în virtutea unei vane apucături analitice
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
doua ediție (Scriitori și înțelesurile vieții ), al cărei conținut va fi ajustat de autor după cerințele epocii: pe unele texte le-a amputat, pe altele le-a eliminat (28 la număr), adăugând în schimb bucăți (11) care intrau într-o adecvație servilă cu spiritul vremii. Îngrijitorul ediției critice, I. Oprișan, fidel principiului că un text, odată publicat, nu poate fi reeditat decât ne varietur, indiferent de intervențiile ad hoc ale autorului, s-a întors la varianta princeps și i-a indicat
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
că l-a lipsit de asistență paternă etc. "Îți mărturisesc că a fost o ușurare când s-a desfăcut de mine. Aici, în condiția pe care mi-am asumat-o, nu-i puteam oferi nimic. În plus, nu eram în adecvație cu el, nu avea vocație culturală, deși are o minte excelentă și o ușurință teribilă pentru limbi. Pe lângă română, pe care a păstrat-o și în care citește și azi cu plăcere texte vechi, mai știe engleza, franceza, germana, rusa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
categoriilor kantiene: necesar, real, posibil. Până la greci a domnit necesarul: lumea prehelenă a stat sub natură, sub zei și, cu tiranul, sub oameni chiar. Grecii au intrat în real, într-un real istoric pe care-l înțeleg ca intrare în adecvație: a omului cu natura, a omului cu istoria, a omului cu omul. Iar noi trăim astăzi în posibil, într-un nou tip de inadecvație, trăită de astă dată dinăuntru, nu din afară, ca în vârsta istorică a necesarului. Există însă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
românești, el a știut să se pună în slujba celor care se potriveau mai deplin ideilor asumate din capul locului. O ideologie culturală se recunoaște în tot ceea ce a întreprins Maiorescu și ea denotă, dincolo de paradoxe, deja semnalate, o bună adecvație la real. Preocuparea de ansamblu frapează la fiecare pas, ceea ce înseamnă că filosoful era prezent, înnobilând-o și potențând-o în orice acțiune a sa. Capabil să se impună printre cei mai destoinici în câmpul filosofiei, el a primit a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]