49 matches
-
într-un pahar uriaș. Care tot se va sparge o dată și-odată. Sînt o groază de lucruri minunate de făcut. Unele pe care nici nu le-au spus alții înainte. Plaja e naltă, nisipul fierbinte. Vara, languros întinsă pe spate. Ademenitoare. Culcată. Marea răcoroasă. Sînt o mie de femei, neiubite, acum, încă, nainte. Stai și asculți Vinul roșu clătinîndu-se-n tine. Într-un pahar uriaș. Care tot se va sparge odată și-odată. Despre viața particularî & glorioasî a pîrului meu Părul meu
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Săveanu, cercetător mai vechi care susținuse că Jules Verne a călătorit în România și încă în mai multe rânduri. Sprijinit totdeauna pe documente, pe cercetări sigure, rigurosul Hobana respinge exagerările, speculațiile care pornesc de la aparențe, oricât ar fi acestea de ademenitoare. În Mathias Sandorf, romanul al cărui erou a fost conceput ca "un Monte-Cristo al Ťcălătoriilor extraordinareť", apare primul castel vernian din Carpați, reședința eroului titular situată undeva în districtul Făgărașului, pe una din culmile muntoase care despart Transilvania de Valahia
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
din Apărătorii Patriei. Convorbirile între Paris și București au abordat rapid proiectul conjugal. Dar cu ce altceva un sexagenar, trăind singur de vreo 14 ani, o poate face să viseze pe o femeie rămasă văduvă cu patru ani în urmă? Ademenitoare rămâne perspectiva unei "solidarități crepusculare", a unei uniuni neîndoielnice, pentru timpul ce le rămâne de trăit. Acum suntem pe cale s-o întemeiem și legal; chiar azi, Ultima a plecat la București pentru câteva zile, în căutarea unor acte necesare la
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
mai diverse și mai niciuna fericită... În cele din urmă, reîntoarcerea În România a protagonistului reprezintă acel flash În care Își revede Întreaga existență chiar Înainte de a muri. Protagonistul se naște În România pentru ca mai apoi s-o părăsească pentru ademenitoarea Americă, iar Într-un final să se reîntoarcă În Țara natală pentru a Încheia ciclul vieții și a trece la un nivel superior. Astfel, România devine ultima destinație pentru Marius Albu. Întregul roman lasă aceeași impresie ca un acelerat cu
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
sâmburii vorbelor/ nu mai dau rod pe insulele noastre plutitoare/ lepra tăcerii ca o secetă usucă/ până și orizontul lacrimii/ șerpi își scot limbi forfecate în locul privirilor/ plecate în exil pe o punte de abur/ spre țara nicăieri și primejdia/ ademenitoare, insistente, vicleană/ codoașă bătrână somându-te să ieși/ din starea somnambulă a coincidențelor". "Ștefan Tulcea-Mihail, poet de provincie condamnat la disprețul public general, s-a înhăitat/ cu vagabonzii, drojdia lumii/ ce n-au mai avut loc în orfelinatul cetății/ doarme
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
Întro clipă că nimic nu durează o eternitate. Cuvintele pe care aș fi vrut să le rostesc s-au Închis temătoare, Într-un mugure firav de speranță. Și-apoi... liniștea a cuprins din nou parcul, Îmbălsămat În parfumuri și miresme ademenitoare. 6 februarie 2014( refăcut) Străina... Undeva, la poalele unui munte, putea fi zărit un orășel mic, ce nu părea a atrage ochiul privitorului. Cartierul Villaggio Prealino se afla situat Într-o zonă mărginașă, având puține case și dintre acestea, doar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o epocă a tiraniei frumuseții fabricate, a botoxului și a silicoanelor, mărturiile unuia dintre cele mai mari staruri din istoria cinematografului, căptușite cu umor, spun multe despre inteligența și demnitatea cu care se poate accede în lumea atât de fragilă, ademenitoare și de atâtea ori contrafăcută a cinematografului. Nu crede în canoanele frumuseții, mai important este să fii interesantă decât frumoasă. «Nu am fost niciodată o păpușă drăgălașă, la începuturile mele pe platou operatorii se plângeau că nu sunt fotogenică, nu
Cannes 2014 - Sophia Loren: "Sunt fericită cu cei 80 de ani ai mei... " by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62211_a_63536]
-
își spuse el în timp ce bea cu înghițituri lacome direct din sticla de apă. Câtă trudă zadarnică, din pânza freatică spre rădăcini, apoi concentrarea de seve care urcă și urcă spre ramuri și frunze, în fine bobocul și floarea neștiutoare, îmbujorată, ademenitoarea de fluturi, cutremurarea pistilului presărat cu polen și primul boț al fructului, crud și acru, strepezitor de dinți, urmat de pârgul rumeniu, lucios, aproape de plesnet!... Pentru ce toată această strădanie? Un firicel de apă i se prelinse pe bărbie. Se
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
unui cer, scăldat de curcubeul iubirii. Las un strop de iubire pe, petala visului, Să-ți picure în suflet clipa ferită de de demonul uitării. Să-ți fie lumină pe aleile întunecate ale timpului. Să te poarte în galaxia de ademenitoare șoapte ... Într-un zbor al îngerilor aureolați de veșnicia clipelor. 21 septembrie 2010 Referință Bibliografică: Las un strop de iubire / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
LAS UN STROP DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348706_a_350035]
-
flăcării vii, nevăzute când iarba din gradina oracolului păstrează ecoul pașilor în ospățul înțelesului dar, răpită de cântec, poate pier tu smulge-mă din pietre smulge-mă din fier Creează-mă din nou! Adună câte un fragment de cer din ademenitoare, cele patru zări râurile-ți vor aduce murmurată șoapta dulce! De deasupra mării, culege-mi valul știi că el este tezaurul de semne al unei geometrii secrete ce poate să însemne nașterea/renașterea zbaterea, modelarea remodelarea... Apoi, mai caută prin
ANOTIMPUL IUBIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362018_a_363347]
-
prevestitor. Profesoara Sidonia (de română, un alter-ego al autoarei, desigur) este, cum vedem în Nana, punte între două lumi: cea citadină, intelectuală, o lume a concretului, și cea a satelor risipite din Apuseni, o lume ocultă, de o frumusețe edenică, ademenitoare, cuceritoare și înspăimântătoare uneori. Ea, îndrăgostită de natură, se adaptează ușor noului mediu. În schimb eroina titulară a cărții, Nana, respinge ideea de a locui măcar vremelnic la oraș, deoarece acolo nu găsește „nici măcar o urzicăˮ, de care are nevoie
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
una de ignorat, în lirica artistei făcându-și loc aromele de lăcrămioare, busuioc, liliac, crini, caprifoi etc, observație care imediat îl duce cu gândul pe lector la binecunoscutele poeme ale simbolistului Dimitrie Anghel, cel supranumit și ,,poet al florilor”. Dar ademenitoare nu sunt doar miresmele, ci și anotimpurile care le poartă cu sine, vara, de pildă, fascinând cu ,,ploi calde și mult soare”, cu ,,cireșele ei coapte” ori cu ,,parfum de crini în noapte”(Vino vară-mbujorată). Atmosfera îmbie la reverie, născând
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
linia subțire care despărțea carnea de spirit, flacăra de esența ei, viața, se agățase cu disperare de trupul ei pofticios, nu era numai el nemernicul deflorator, Flora însăși era păcatul, trufandaua, ispita, instinctul primar ademenitor, incitant, convulsiv în deschiderea lui ademenitoare, în sacrificiul lui purificator de idei abstracte și de percepte morale inhibante, care condamnă viața la dispariție. Pasiunea nu poate fi programată, cenzurată de legi și incendiată pe rug ca un păcat. Nașterea vieții să fie un păcat primordial? Atunci
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
dor... unde ciutele vin să își adape setea în cristalul oglindirii de ape, acolo; unde soarele strălucește pe cerul nepătat de furtuni; unde apusul își iubește culorile oferindu-le în dar pe altarul luminii, iar adierea vântului este asemeni brizei: ademenitoare, în mângâiere diafană de val înspumat, în tandră atingere a dorinței calde, cuminți; ori zbuciumate, aprige și fierbinți... Acolo; în acel petec neîntinat de suflet; mă regăsesc, de câte ori mă caut pe mine - cea care uneori se rătăcește ... Citește mai mult
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
iar zilele nu au ce spune.. • Somnul rațiunii este sursa tuturor războaielor și atacurilor teroriste. • Premizele unei căsnicii sunt totdeauna mai bune decât consecințele sale. • Tot ce nu vrei să știi despre lume, găse ști la emisiunile tv. • Stelele sunt ademenitoare, dar nici una nu deschide ușa unui refugiat de pe Terra. • Avem două mari plăceri: mâncarea și sexul. Dar nutriționiștii și alți „deștepți” recomandă multă cumpătare. • Suntem seduși de meleagurile pe care nu le-am vizitat niciodată. • Viața ne înalță, viața ne
GÂNDURI REBELE (17) – DESPRE NOI INŞINE ŞI NU NUMAI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377511_a_378840]
-
mult și oferă puțin. • Armele au fost produse totdeauna pentru apărare. Numai din greșeală, au devenit mijloace de atac. • Cântăm ca să ne distrăm și de necazuri să uităm. Dracul e negru, dar nici noaptea nu-i mai albă. Zambilele sunt ademenitoare, însă nu pentru orice coate goale. • Partea neagră a vieții o petrecem în lumea de apoi. Se pare că aproape totul se poate recicla, minus viața asta grea. • Limba știe mai multe decât creierul, dar nu are voie să vorbească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
mult și oferă puțin.• Armele au fost produse totdeauna pentru apărare. Numai din greșeală, au devenit mijloace de atac.• Cântăm ca să ne distrăm și de necazuri să uităm.• Dracul e negru, dar nici noaptea nu-i mai albă.• Zambilele sunt ademenitoare, însă nu pentru orice coate goale.• Partea neagră a vieții o petrecem în lumea de apoi.• Se pare că aproape totul se poate recicla, minus viața asta grea.• Limba știe mai multe decât creierul, dar nu are voie să vorbească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
nu cutează a avea o opinie a ei proprie, ci cată din contra să se închine înaintea înțelepciunii și tăriei care ne guvernează. Noua teorie a fidelității cătră suveran care reiese din acest fapt poate că nu e cu totul ademenitoare pentru oricine, poate că în armata germană, în cea austriacă, în cea rusească și în altele ea să n-aibă deloc susțiitori, însă, de vreme ce șeful suprem al armatei române o găsește îndestul de bună pentru spiritul public și disciplina de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cârpelile” de pe „ciudatul caic”, se detașează imaginea nu atât a insului Nastratin („înghemuit pe-o bârnă, / Un turc smolit de foame și chin, cu fața cârnă, / Cu mâinile și gura aduse la genunchi”), cât a autofagiei simbolice - răspuns dat chemării ademenitoare rostite de „dulceagul glas al pașii”. Nu pitorescul, nici măcar înțelepciunea glumeață a legendarului personaj, ci o cu totul altă față a lui, gravă, poate chiar ascetică, preferă să vadă Ion Barbu: „Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
mult și oferă puțin. • Armele au fost produse totdeauna pentru apărare. Numai din greșeală, au devenit mijloace de atac. • Cântam ca să ne distrăm și de necazuri să uităm. Dracul e negru, dar nici noaptea nu-i mai albă. Zambilele sunt ademenitoare, însă nu pentru orice coate goale. • Partea neagră a vietii o petrecem în lumea de apoi. • Se pare că aproape totul se poate reciclă, minus viața asta grea. • Limba știe mai multe decât creierul, dar nu are voie să vorbească
AFORISME (12) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381306_a_382635]
-
celelalte popoare din Orient. Dar și noi suntem de aceeași părere. Tocmai pentru că suntem de aceeași părere, vă rugăm, prea onorați episcopi, să socotiți și următoarele. De vreme ce solii care au venit împreună cu părintele Velasco nu sunt trimiși oficiali, oricât de ademenitoare ar fi făgăduințele așternute în scrisoarea lor, cândva japonezii vor putea spune că toate acelea n-au fost făgăduințele împăratului, ci nimic mai mult decât făgăduințele unui singur nobil și că aceia n-au fost trimiși oficiali, ci solii unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fie trimes la export. Îi lăsă singuri, el intrând În vorbă cu laboranta, de care Tony Pavone era uneori Îndrăgostit. Chiar dacă o iubea pe Atena căruia Îi promisese imposibilul... Niciodată nu va ridica privirea către o altă femeie oricât de ademenitoare poate fi, inima lui tresărea la vederea prea frumoasei fete. Tony Pavone Însă, de fiecare dată amâna atacul decisiv, poate de teama unui refuz ori poate Îl mustra conștiința să se arunce În brațele alteia, cunoscând valoarea sentimentelor lui ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prietenului meu. Credeam că o rescriu. Nu simțeam decât cum textul se revărsa peste mine, înghițindu-mă. Începuse coborârea. O simțeam, fără să o pot încă numi. Venea doar spre mine, molcomă, unduitoare, cu boare de gheață și amețitoare dogori, ademenitoarea, învăluitoarea, plina de liniștite spaime, minunata suflare a Morții. Acolo, la Karanphilou, am simțit, fizic, nu doar ca o părere, Moartea pornită spre mine, definitivă, fără gând de întoarcere. Poate mersese chiar, câteva stații, în același tramvai cu mine. Fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și încoace geamanduri legate-n adâncuri Valuri de luminå dimineți sidefii și seri zgâriate de soarele cåzând înspre altå lume Valuri și maluri maluri înalte abrupte rupte de nesfârșita luptå îmbråțișåri ispititoare ale nemårginirii Maluri cu rådåcini și umbre foșnitoare ademenitoare cântece revårsând din izvoare Dincotro încotro urmele visului så ațin neuitårii Unde s-ajung undele så le calc stăncile så le urc și cuvântårile så le spun valurilor mâlurilor tristelor påpådii și meduze
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1645]
-
fi spus niciodatè sè nu mai vii, Matei! chemându-mè, Cum crede, oare, Ilarie cè femeia va împèca bèrbatul cu lumea când ea e o ființè atât de contradictorie și de nestatornicè, schimbètoare și imprevizibilè?! spune nu mai veni că, apoi, ademenitoare, sè-l cheme înapoi pe cel pe care-l alungè, tot ea mèrturisește te iubesc fèrè mèsurè că, în clipa urmètoare, sè cearè bèrbatului iubit nu mai veni! cine sè mai înțeleagè ceva?! Mè atinge cu mâna pe umèrul drept ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]