72 matches
-
mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la strâmtorarea faringelui. Malformațiile foselor nazale determină insuficiență respiratorie cronică. Dinții apar cu întârziere, anarhic, inegali, nu sunt aliniați, îngreunând masticația. Buza inferioară este groasă, răsfrântă și fisurată, datorită scurgerii permanente a salivei. Ochii sunt implantați
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Larousse, 2006). VEGETAȚIE (< fr. végétation, cf. lat. vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr. verbalisation; engl. verbalisation) - Activitate prin care ființele umane exprimă semnificații prin intermediul formelor lexicale, morfologice și sintactice utilizate într-o limbă naturală. Activitatea verbală constă în a face referire la lumea obiectelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de 6-7 săptămâni, tumora se aplatizează, pierde din fermitate, pentru ca între 8-12 săptămâni, leziunea să dispară, lăsând o cicatrice ușor atrofică. Sunt citate numeroase cazuri de transformare într-un epiteliom spinocelular invaziv. TUMORI BENIGNE HIPERPLAZICE ANEXIALE TUMORI PILARE Trichoepiteliomul (epiteliom adenoid chistic Brooke) - hamartom cu structuri pilare mature, cel mai frecvent în elemente multiple, reprezintă o afectiune genetică, dominantă, cu manifestare în adolescență. Elementele apar pe față, scalp, ceafă, trunchi, de câțiva milimetri diametru, cresc lent, putând suferi o transformare într-
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
l-a oprit! Oamenii încurajează astfel de fapte. Probabil le face chiar plăcere să vadă cum un biet vânzător chinuit este umilit în mod public. Admirau probabil inițiativa băiatului. Cum arăta? — Ca mii de alți tineri. Coșuri, păr lung, vegetații adenoide, tot echipamentul obișnuit al adolescenților. S-ar putea să mai fi fost ceva, vreun semn particular sau vreun genunchi scrântit. Nu pot să-mi aduc aminte. După ce mi-a pus pistolul la tâmplă, am leșinat și de frică și din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
infiltrații limfoide difuze, situate în grosimea corionului mucoasei din jurul orificiului faringian. La naștere, amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
3. în rozetă; 1.1.4. în pseudorozetă; 1.1.5. în sisteme gliovasculare; 1.1.6. în mozaic; 1.1.7. în palisade; 1.1.8. prin îmbrăcări celulare; 1.1.9. în cuiburi; 1.1.10. prin structuri adenoide; 1.1.11. prin papile. 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă) poate fi și ea, la randul ei: 1.2.1. perineuronală; 1.2.2. perifasciculară; 1.2.3. intrafasciculară; 1.2.4. interglială; 1.2.5. perivasculară; 1.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și 5 ani - ca și la vârstă scolară, are loc obturarea palatului dur prin diferite lambouri mucoperiostale. Folosirea aeratoarelor transtimpanice este importantă în prevenirea tulburărilor de auz. Adenoidectomia conservatorie se poate practica în cazul existenței unei hipertrofii voluminoase a vegetațiilor adenoide, obstructive. În cazul pacienților cu fisură, partea inferioară a patului vegetației se lasă pe loc în scopul evitării apariției postoperator a unei insuficiențe velopalatine. În cazul fisurii maxilo-labio-palatine, deformarea nazală este importantă. Rezolvarea chirurgicală a nasului se amână după pubertate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Prezentarea caz Pacientul T. Gh. În vârstă de 19 ani, a prezentat tulburări ventilatorii nazale, cu obstrucția intermitentă a foselor nazale, hipoacuzie progresivă și modificări de vorbire. Videofibroscopia evidențiază deviația septului nazal cu rinită cronică hipertrofică, la nivelul cavumului vegetații adenoide și un val palatin flasc. Examenul CT scanner confirmă existența unor sechele după rezolvarea unui defect labio- velo-palatin la vârsta de 1 an, cu un rezultat bun estetic și funcțional. Audiograma arată o hipoacuzie de percepție moderată, ce a necesitat
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unui climat afectiv pozitiv, securizant pentru desfășurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. În acest caz este marcant un aspect. Din cauza unei hipotonii musculare accentuate la nivelul aparatului fonoarticulator, precum și a volumului mare al amigdalelor și vegetațiilor adenoide, subiectul produce un sunet ciudat (ca un „grohăit” de porcușor) în momentul expirului. Această deficiență este evident și denaturează destul de mult aspectul vorbirii. Din această cauză s-a insistat destul de mult pe echilibrarea raportului inspir - expir și a acurateții pronunției
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și baza limbii conțin țesut limfoid din care se pot dezvolta cancerele numite limfoame. Se descriu: limfoame non-Hodgkin la adulți, limfoame non-Hodgkin la copii, boala Hodgkin. Observație: Materialul prezentat în continuare se referă
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
o forma cozilor cornetelor inferioare și mijlocii; o prezența unor cicatrici sau deformații ale rinofaringelui; o forma marginii posterioare a septului nazal; o prezența polipilor nazali; o forma orificiilor tubare și a foselor Rosenmüller; o obstrucția rinofaringelui prin prezența vegetațiilor adenoide la copil; o prezența unor tumori; o secreții anormale la nivelul coanelor; o aspectul mucoasei porțiunii posterioare a foselor nazale și rinofaringelui (umedă sau uscată, congestionată, îngroșată). Endoscopia rino-sinuzală Inițiată de Hirschmann și Reichert în 1903 și perfecționată grație opticilor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
La sfârșitul sinusoscopiei, pe capsula endoscopului: * se pot face spălături sinuzale, * se pot instila soluții medicamentoase sau * se poate plasa un dren în vederea asigurării unui drenaj continuu. Fig. 4.7. Endoscopie nazală (repere anatomice) 1 - ostiumul sinusului sfenoidal 2 - vegetații adenoide 3 - orificiul trompei Eustache 4 - cornet superior 5 - cornet mijlociu 5. DEVIAȚIA DE SEPT ȘI RINITA ALERGICĂ * Diagnosticul deviației de sept * Cura chirurgicală a deviației de sept * Managementul deviației de sept în rinita alergică Deviația de sept este o displastie
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
variate, cu proeminențe sau înfundări); - față (pot exista aspecte patologice, cum ar fi gură de lup sau de iepure, paralizii, cicatrice, defecte ale urechilor sau ochilor, nasului; se notează și existența eventuală a respirației bucale ca expresie a prezentei vegetațiilor adenoide); - gâtul (normal, lung sau scurt, subțire sau gros, înclinat lateral sau anterior, răsucit, cu hipertrofia glandei tiroide); - trunchiul, apreciat global, poate fi proporționat în raport cu membrele sau cu capul, simetric sau asimetric, înclinat exagerat etc.; - abdomenul (formă, mărime, tonicitate, prezența eventuală
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
ani, care se efectuează de medic. Anexă X.4 EXAMENUL O.R.L. Examenul nasului urmărește depistarea: - malformației nazale sau displaziei apărute în urma unei boli cronice sau a unui traumatism; - obstrucției nazale, determinată la preșcolar și la școlarul mic de vegetații adenoide, la școlarul mare, de polipoza nazala, deviații de sept, formațiuni tumorale ale cavumului; - infecției repetate nazale sau rinofaringiene; - secreției nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinată de rinita cronică, alergia nazala, rinosinuzita. Examenul faringelui are în vedere aspectul și volumul amigdalelor palatine
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
forma variate, cu proeminențe sau înfundări); - față (pot exista aspecte patologice cum ar fi gură de lup sau de iepure, paralizii, cicatrice, defecte ale urechilor, ochilor, nasului; se notează și existența eventuală a respirației bucale ca expresie a prezentei vegetațiilor adenoide); - gâtul (normal, lung sau scurt, subțire sau gros, înclinat lateral sau anterior, răsucit, cu hipertrofia glandei tiroide); - trunchiul, apreciat global, poate fi proporționat în raport cu membrele sau cu capul, simetric ori asimetric, înclinat exagerat etc.; - abdomenul (formă, mărime, tonicitate, prezența eventuală
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
ani, care se efectuează de către medic. Anexă 8d) EXAMENUL O.R.L. Examenul nasului urmărește depistarea: - malformației nazale sau a displaziei apărute în urma unei boli cronice ori a unui traumatism; - obstrucției nazale determinate la preșcolar și la școlarul mic de vegetații adenoide, iar la școlarul mare, de polipoza nazala, deviații de sept, formațiuni tumorale ale cavumului; - infecției repetate nazale sau rinofaringiene; - secreției nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinată de rinita cronică, alergia nazala, rinosinuzita. Examenul faringelui are în vedere aspectul și volumul amigdalelor
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
mai ales cu vîrful degetelor (care-i ajută mult pe nevăzători). 42 Bolile analizatorilor Bolile analizatorilor: bolile ochilor: blefarita, conjunctivita, arsurile sau traumatismele oculare, corpii străini, cataractă, glaucomul bolile urechii: otita, sindomul Meniere, corpii străini bolile nasului: epistaxisul, sinuzita, vegetații adenoide bolile amigdalelor: amigdalita acută și cronică bolile pielii: herpesul, impetigo, arsuri, erizipelul, acneea, pruritul, psoriazisul, plaga, micozele, candidoza, dermatozele date de insecte (pediculoza, scabia), dermatoze virotice, vgetatii veneriene, sifilisul, melanomul malign, vergeturile, epitelioamele, urticarii, lupusul eritematos, zona zoster. Bolile ochilor
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
întâi o nara și apoi cealaltă. evitarea curenților reci de aer și a răcelilor se vor consuma ceaiuri calde, iar pe regiunea dureroasă se fac aplicații calde-uscate săculeț cu sare de bucătărie; prezentarea pentru consultații și tratament la specialist. Vegetațiile adenoide Sunt caracterizate prin hipertrofia amigdalei din zona faringiana. Se întâlnesc la copii între 3 și 10 ani și se mai numesc și polipi care cu vârsta se topesc. Cauze: boală este și o complicație a altor boli auriculare, oculare, traheobronsice
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
386]: Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
386]: Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]