10 matches
-
prahoveni, majoritatea inspirate din opera lui Nichita Stănescu: Mihail Manta - Dialog, Ana-Maria Bărbos - Întinderea albastră, Valter Paraschivescu - Iarnă la Românești, Marcel Bejgu - Cântec, Marilena Ghiorghiță - Visare, Alexandru Ionescu - Fântâna lui Iacob, Florica Ionescu - Compoziție, Daniela Rândașu - Oamenii sunt păsări, Tiberius Adet - Portal, Valeriu Scărlătescu - Vestea bună, Florin Șuțu - Abac sentimental, Mihaela Ilic - Dar îngerul tăcea, trecea..., Alina Dumitrescu - A unsprezecea elegie II, Cristina Anghel - Lacteea, Dragoș Minculescu - Casa cu fantome, Ovidiu Paștina - Portret, Emanuela Ceapă- Dreptul la timp, Dan Alexiu - Ploieștii
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459716494.html [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
s-au aflat oficialități ale județului Prahova, artiști plastici, persoane interesate de artă. Expoziția a stat sub semnul primăverii și al diversității, în cadrul ei 45 de artiști expunându-și lucrările ce pot fi grupate în mai multe secțiuni: pictură - Tiberius Adet, Dan Alexiu, Mihaela Baltag, Ana-Maria Bărbos, Marcel Bejgu, Veniamin Caminschi, Emanuela Ceapă, Corneliu Cubleșan, Alina Dumitrescu, Inga Edu, Marilena Ghiorghiță, Mihaela Ilie, Florica Ionescu, Alexandru Ionescu, Mihaela Laslo, Constantin Mazuru, Tănase Nicolae, Miltiade Nistoroiu, Ana Oprișoreanu, Valter Paraschivescu, Ovidiu Paștina
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1462467456.html [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
Peisaj cu sonde” (Ana Maria Drăgoi), “Compoziție” (Victor Munteanu, “Flori” (Cristian Anghel). Nu lipsesc nici peisajele care înfățișează așezări omenești rurale “Margine de sat” (Valeriu Scărlătescu), “Casă la Aluniș” (Dragoș Minculescu) și citadine: “Primăvară la Breaza” (Corneliu Cubleșan), “Veneția” (Tiberiu Adet), “Trepte la Balcic” (Constantin Mazuru), “Geamie la Balcic” (Mihaela Teodorescu), “Prin Bucureștii lui Mateiu” (Dan Alexiu), “Peisaj” (Valeria Zahiu), “Instantanee medievale” (Alina Dumitrescu). Portretele mai reduse la număr decât peisajele reprezintă personaje mitologice - “Ciclopul” de Veniamin Caminschi, domnitori - “Petru Rareș
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1462467456.html [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
konusu ve dogusu B. Fikih usulunun gayesi, faydasi ve metodlari KONU 5 ASLI DELILLER A. Asli deliller bilgisi B. Kitap (K. Kerim) C. Sunnet C. Icma KONU 6 FER'I DELILLER A. Istihsan B. Istislah C. Istishab C. Orf ve adet D. Oncekilerin serrati KONU 7 ICTIHAD VE MUCTEHID A. Ictihadin mahiyeti ve luzumu B. Taklid ve taassub C. Ictihadin hukmu ve bolunmezligi C. Fikih kanunlarinda cemaate bilgi verebilme Kitabin adi: FIKIH 1,2,3, YAZARI : Prof.Dr. Ali SAFAK, Ruhi OZCAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
l-a găsit în țară pe vărul său Ianache Muruz fără suficientă avere și pentru că a găsit această moșie Ploiești, numită înainte Târgșor, „slobodă”, i-o dăruiește, împreună cu cele două târguri, obligând „"lăcuitorii de casă și de prăvălie"” să plătească adet și să nu mai aibă voie să vândă vin sau rachiu fără aprobarea boierului. Ploieștenii, conștienți de marea primejdie care îi pândea, au încercat de la început să o prevină, dar nu au avut la îndemână (se pare că le amanetaseră
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
atât de puternic asupra proprietăților acidului acetic, încât vreme de secole mulți chimiști au crezut că acidul acetic glacial și acidul găsit în oțet sunt două substanțe diferite. Cel care a dovedit că sunt identice a fost chimistul francez Pierre Adet. În 1847, chimistul german Hermann Kolbe sintetizează pentru prima dată acid acetic din material anorganic. Secvența de reacții a constat în clorurarea sulfurii de carbon (CS) până la tetraclorură de carbon [CCl], urmată de piroliză până la tetraclor-etilenă și clorinare apoasă până la
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
nu mai fie gâlceavă, să aibu a ședea pe locul mănăstirii, iară ce oi ara să dau ce este de a zecea și din pâine și din fân și din bălți cu pește ce oi vâna, să dau ce este adetul și să nu fie stricăciuni” (subl. n.). După cum se poate observa, el își asumă în scris obligațiile ce țineau de „obicei” și pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bălți cu pește ce oi vâna, să dau ce este adetul și să nu fie stricăciuni” (subl. n.). După cum se poate observa, el își asumă în scris obligațiile ce țineau de „obicei” și pe care le avea orice dijmaș, inclusiv „adetul”, ce reprezenta plata în bani pentru imașul folosit și îndatorirea de a nu face stricăciuni cu vitele sale în culturile din preajmă. Nu se spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să nu fie scutit, nici Ivan căpitanul”. Este demn de subliniat faptul că un dregător cu răspundere la hotarul țării încercând ea eludeze obiceiul, legea țării, în domeniul dreptului de folosință și să nu plătească „a zecea”, adică dijma, plus adetul, nu este exceptat în cazul de față, aceasta fiind regula stabilită din străvechime. Se poate constata de aici și faptul că oamenii obligați la dijmă, în schimbul dreptului de folosință, nu pot fi asimilați categoriei vecinilor. Iar cele mai multe sate dependente de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a face, alții din stăpâni, iarăși, sălindu-i mai mult și peste putința lor”, motiv de numeroase „pricini și judecăți; și așa din an în an mergând această rânduială tot spre cădere”; invocând ei, boierii, că nu se îndeplinește pe „deplin adetul ce s-au zis /de la/ cei ce se hrănesc pe moșii către stăpânii moșiilor” și rămânând boierii „pănă acum cu prea puțin folos și slujbă” de la locuitorii care produc, zic ei, „mai multă pagubă de vreme că numai cât calcă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]