176 matches
-
ales că toți avem nevoie de martori ai existenței noastre. Atâta doar că noi, ca și copiii noștri, trebuie să încercăm să nu ne pese de imaginea noastră în ochii oricui, ci în cei care contează. Nu cred în izolarea adiabatică de celălalt. Avem nevoie unii de alții și la nivel de confirmare sau de instituire a calității de martor. O prăjitură care ți-a ieșit, dar pe care nu o gustă nimeni altcineva, nu mai este la fel de bună. Un text
Copii umiliți la școală. Ce puteți face dvs., ca părinți, și ce pot face eu, ca profesor, în cazul în care un copil este agresat de un coleg () [Corola-blog/BlogPost/337893_a_339222]
-
meriți, nu o spun ca să te flatez sau să fie o stratagema dar simt și trebuie să te respect mult mai mult nu ca femeie ci ca om și nu orice fel de om, ci un ,,noi,, într-un mediu adiabatic în care narcisismul să ne caracterizeze iar conduită noastră morală să ne fie inatacabila de acel măr pe care Adam și Eva le-au transformat în mitul discordiei. Nu știu, mă gîndeam că ar trebui un nou impuls în dragostea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
meriți, nu o spun ca să te flatez sau să fie o stratagema dar simt și trebuie să te respect mult mai mult nu ca femeie ci ca om și nu orice fel de om, ci un ,,noi,, într-un mediu adiabatic în care narcisismul să ne caracterizeze iar conduită noastră morală să ne fie inatacabila de acel măr pe care Adam și Eva le-au transformat în mitul discordiei. Nu știu, mă gîndeam că ar trebui un nou impuls în dragostea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
2.2. Transformări simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor). 3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, mărime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic într-un proces adiabatic. Energia internă a unui sistem termodinamic, mărime stare. Căldură, mărime de proces. 3.2.2. Enunțul primului principiu al termodinamicii. 3.2.3. Coeficienți calorici. 3.2.4. Relația Robert Mayer. 3.2.5. Expresiile căldurii, lucrului mecanic și variației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, Ț) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatica; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetica 1.1. Curentul electric 1.2. Legea lui Ohm 1.3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4. Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
fie prin măsurarea concentrațiilor de praf la intrarea și la ieșirea din filtru, fie prin măsurarea pierderii de sarcină în filtrul necolmatat și utilizarea diagramei de catalog eficiență pierdere de sarcină. 11.34. (1) Probarea camerelor de umidificare cu proces adiabatic constă în determinarea eficienței de umidificare a camerei, definită ca raportul dintre diferența între temperaturile aerului la intrarea și ieșirea din cameră și diferența între temperatura aerului la intrare și temperatura apei pulverizate. (2) Se verifică dacă eficiența camerei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234421_a_235750]
-
Transferul de căldură: convecție, radiație și conducție; Expansiunea volumică; Prima și a doua lege a termodinamicii; Gaze: legile gazelor ideale; căldura specifică la volum constant și presiune constantă, lucrul mecanic produs de gazele în expansiune; Expansiunea și compresia izotermică și adiabatică, ciclurile motoarelor, volum constant și presiune constantă, mașini de refrigerare și pompe termice; Căldură latentă de topire și evaporare, energie termică, căldura provenită din combustie. 2.4 Optica (Lumina) - 2 2 Natura luminii; viteza luminii; Legile reflecției și refracției: reflecția
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): ro(S) [kg/mc] RE(fix) = 0.353677 * 1000 * ──────────────── [39] æ [cP] * D [mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) * Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1.29 + 0.704 * 10^-6 * [2575 + (73.045 - t)^2] * P * 1.01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - DELTAP)/P: P - H * 9.80665 * 10^-5 tau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216117_a_217446]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] æ[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)ý] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258337_a_259666]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): ro(S) [kg/mc] RE(fix) = 0.353677 * 1000 * ──────────────── [39] æ [cP] * D [mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) * Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1.29 + 0.704 * 10^-6 * [2575 + (73.045 - t)^2] * P * 1.01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - DELTAP)/P: P - H * 9.80665 * 10^-5 tau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216821_a_218150]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): ro(S) [kg/mc] RE(fix) = 0.353677 * 1000 * ──────────────── [39] æ [cP] * D [mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) * Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1.29 + 0.704 * 10^-6 * [2575 + (73.045 - t)^2] * P * 1.01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - DELTAP)/P: P - H * 9.80665 * 10^-5 tau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216819_a_218148]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. C. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetică 1.1 Curentul electric 1.2 Legea lui Ohm l.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4 Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. C. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetică 1.1 Curentul electric 1.2 Legea lui Ohm l.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4 Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, Ț) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatica; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetica 1.1. Curentul electric 1.2. Legea lui Ohm 1.3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4. Gruparea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
tensiune de 1 μV (măsurabile inclusiv cu aparate de serie) se pot sesiza diferențe de temperatură de 0,1 mK. Pentru măsurarea temperaturilor de ordinul nK (miliardimi de kelvin), cercetătorii folosesc latici optice laser pentru a răci atomi prin expansiune adiabatică. O viteză de deplasare de 7 mm/s a unui atom de cesiu indică o temperatură de c. 700 nK (recordul de temperatură minimă obținut în 1994 la NIST). Definirea modului de măsurare a temperaturilor foarte înalte se face pe
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
să folosim variabila U în locul acestuia. Forma DQ nu are o integrală independentă de drum, dar toate soluțiile ecuatiei DQ=0, adică multimea punctelor (U,x,x...x) care sunt accesibile de la un punct inițial (U,x...x) prin procese "adiabatice și reversibile" se găsesc pe o suprafață:formula 22 Acestea sunt suprafețele de entropie constantă. După Carathéodory, acesta este modul natural de a introduce conceptul de entropie. Teorema lui Frobenius implică anumite constrângeri asupra parametrilor de forță Y(U,x,x
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
în general, de stările inițială și finală respectiv de curba formula 12 delimitată de punctele formula 17 și formula 18 O serie de experimente esențiale pentru fundamentarea teoretică a termodinamicii au fost efectuate asupra unor sisteme separate de lumea înconjurătoare printr-un "înveliș adiabatic". Un asemenea înveliș are însușirea că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
asemenea înveliș are însușirea că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând ca origine o stare de referință pornind de la care orice stare a sistemului să poată fi obținută printr-o transformare adiabatică. Într-o transformare "diatermică" (neadiabatică) lucrul mecanic depinde, în general, de stările intermediare, iar formula 30 Mărimea definită prin relația se numește "cantitatea de căldură" transferată sistemului (primită sau cedată) în cursul transformării. Rearanjând termenii, se poate scrie ceea ce, în cazul
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic". Fie două sisteme, reunite într-un singur sistem, acesta fiind izolat de exterior printr-un înveliș adiabatic. Cele două subsisteme sunt însă separate printr-o interfață "diatermă" (neadiabatică). Variabilele de poziție ale ambelor subsisteme sunt fixate. În aceste condiții nu există schimb de lucru mecanic nici cu exteriorul, nici între subsisteme; nu există schimb de căldură cu
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din energia internă a
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
pentru gazul perfect, ci și pentru gaze reale, transformarea izoentalpică înseamnă formula 44 (*) și se pot scrie relațiile: unde: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]