67 matches
-
exerciții pentru evidențierea părților, informațiilor importante, esențiale, pentru sintetizare - recunoașterea scopului comunicării, a vorbitorilor, a intenției de vorbire (de ex., afirmația unor fapte, exprimarea unei păreri, întrebare, solicitarea informațiilor, indicații, exprimarea sentimentelor, a unor senzații, sau stări sufletești, perechi de adiacență: întrebare- răspuns etc.) și reacția dată la acestea (ex. joc de rol, jocuri dramatice etc.) - exerciții de punere în valoare și de sintetizare a esenței - exerciții care vizează organizarea textului audiat, identificarea relațiilor dintre informații (de ex. relația temporală, relația
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
debut și reluat apoi, în chip de efigie, pe coperta volumului colectiv omonim) reprezintă totodată cel mai concludent eșantion pentru o demonstrație. În esență, o elegie amoroasă, ca mai toate poemele lui Iaru, Aer cu diamante convoacă o suită de adiacențe. Vogă a făcut una singură, aceea care-l plasează în descendența unei sintagme aparținând grupului britanic The Beatles. Titlul acesta ar fi, deci, o adaptare (mai fidelă decât acelea ale lui Dorin Liviu Zaharia, dar nu departe de ele) a
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
spații paralele. Frig nu vorbește nici despre entalpia universului, nici despre coerența micilor erori de parcurs. Acestea sunt jocuri, manierisme logice, trucuri. Mai degrabă, poemul tematizează o dispariție. (Morbidă sau nu). Din comunitate rămân, se pare, numai vecinii, adică numai adiacențele. Centrul, nucleul cu alte cuvinte, martorul e absent. Dar toate acestea numai la finalul unui joc cu două niveluri: cel intertextual, ușor recognoscibil și cel așa-zicând sofistic, mai greu de detectat, instituind ceea ce Eliot numea într-un eseu ceață
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
Pound (din Cantos) și-ale deja pomenitului Pessoa, asperitățile, afine cu cele ale unor Maiakovski și Mandelstam. Totul pentru ca în ultimul volum al seriei, cel de azi, Alexandru Mușina să se scuture și de teze, și de antiteze, și de adiacențe, și de pledoarii sau programe. Oricât de subțire, Cordilio, Bibina & comp. stă fără sprijin în picioare.
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
doi ani când au scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai întreb ceva, nu știu ce, dar Ana care stătuse până atunci în capătul opus al odăii, urmărindu-mi prezența, veni către mine și - ignorând adiacența lui Lung - mă rugă, la fel ca altădată, să ieșim pe cerdac, în bătaia sticlindă a stelelor, dar un instinct, care regla perfect, îmi porunci să refuz, - motivația se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și diferențele între rezultate, sugestii asupra conținutului și acțiunilor din program. Sportul reprezintă un act fizic, un mod de acțiune și un act de relație. Legătura care unește toate aceste vehicule (purtători) nu este nici identitatea calității lor inerente, nici adiacența spațială, nici legătura cauzală, ci, identitatea sensului, a competiției de tip real/artistic a sportivilor, prin care se articulează sistemul de valori fairplay și sensuri, pe care ele îl încarnează. De exemplu, tipurile diferite de mingi utilizate în diferite tipuri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
tratat. Termenii folosiți "devin părți la tratatele pe care se întemeiază Uniunea", sau "se aplică" nu sunt identici, dar reprezintă modalitatea care conduce la o întregire de sens și la stabilirea unor raporturi care sunt diferite, dar în raport de adiacență. Intrarea României în Uniune presupune acceptarea a ceea ce există deja și, preluând ceea ce există, se află în aceeași poziție pe care o are oricare alt membru al Uniunii Europene. Dar Tratatul de aderare a creat la rândul său și situații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comunicativ și de strategia particulară pentru care optează, individul se poate angaja în diverse tipuri de comportamente comunicative. Comportamentul euristic a fost gramaticalizat în limbă în forma enunțurilor interogative, iar din punct de vedere dialogic se manifestă în cadrul perechii de adiacență întrebare-răspuns (vezi infra). În funcție de rolul structural pe care îl au, întrebările sunt de două tipuri: (i) întrebări ad-hoc, acte de vorbire în cadrul unor conversații/discuții prin care se solicită interlocutorului să formuleze un răspuns, și (ii) întrebări cu funcție structurală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au, întrebările sunt de două tipuri: (i) întrebări ad-hoc, acte de vorbire în cadrul unor conversații/discuții prin care se solicită interlocutorului să formuleze un răspuns, și (ii) întrebări cu funcție structurală în cadrul unor tipuri specializate de dialoguri unde perechea de adiacență întrebare-răspuns reprezintă modul de organizare a discursului (în discursul didactic, în justiție, în consultația medicală, în psihoterapie, în interviul mass-media, în interogatoriul poliției, în anchetele de marketing și sondajele de opinie, în interviul de angajare etc.). Comportamentul de ranforsare (de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care cer, conform principiului perechilor de adiacență, producerea de către interlocutor a unui răspuns la stimul); (ii) să dea alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de exemplu, o propoziție completă), tăceri mai lungi. Schimbul de replici se constituie după principiul acțiunii (vorbitorului) și reacției (interlocutorului): întrebare-răspuns, invitație-acceptarea/refuzarea invitației, ordin-ândeplinirea ordinului, scuze - acceptarea/respingerea scuzelor etc. Acest cuplaj de replici poartă numele de perechi de adiacență. Primul element al perechii de adiacență condiționează un anumit tip de reacție în replica interlocutorului. Uneori schimbul (de replici) este alcătuit din trei elemente: acțiune (vorbitorul 1) - reacție (vorbitorul 2) - ratificare (feedback dat de vorbitorul 1 vorbitorului 2). Tranzacția. Unul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai lungi. Schimbul de replici se constituie după principiul acțiunii (vorbitorului) și reacției (interlocutorului): întrebare-răspuns, invitație-acceptarea/refuzarea invitației, ordin-ândeplinirea ordinului, scuze - acceptarea/respingerea scuzelor etc. Acest cuplaj de replici poartă numele de perechi de adiacență. Primul element al perechii de adiacență condiționează un anumit tip de reacție în replica interlocutorului. Uneori schimbul (de replici) este alcătuit din trei elemente: acțiune (vorbitorul 1) - reacție (vorbitorul 2) - ratificare (feedback dat de vorbitorul 1 vorbitorului 2). Tranzacția. Unul sau mai multe schimburi pe aceeași
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timp, ideologia comunistă a societății chineze constrânge interacțiunea verbală, o controlează într-o măsură mai mare, îi dă un grad sporit de formalism și rigiditate: astfel, spre deosebire de conferințele de presă americane, în conferințele de presă ale chinezilor predomină perechile de adiacență întrebare-răspuns, neurmate de ratificări (follow-up) din partea jurnalistului, nu apar apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
presă ale chinezilor predomină perechile de adiacență întrebare-răspuns, neurmate de ratificări (follow-up) din partea jurnalistului, nu apar apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbire indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești serios?/Promiți?, iar interlocutorul confirmă Da, serios/Promit/ Pe cuvântul meu), prin repetarea enunțului de către interlocutor (Crede-mă că voi veni), prin marcarea explicită a aserțiunii ca promisiune sinceră (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „Această
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
plasând verbul la începutul enunțului (Verb-Subiect-Obiect, Subiect-Verb-Obiect), altele pun accentul pe locuție, plasând verbul spre sfârșitul enunțului a cărui forță ilocuționară poate fi aflată doar după ce toate celelalte elemente au fost rostite (Subiect-Obiect-Verb). Cuplarea actelor de vorbire în perechi de adiacență pune în evidență diverse diferențe: în unele culturi complimentele vorbitorului sunt acceptate de interlocutor (Ai o bluză foarte frumoasă! / Mulțumesc.), în altele sunt refuzate, ca expresie indirectă a modestiei (Ai o bluză foarte frumoasă! / Îmm, nu e cine știe ce... e ieftină
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele de recepție pot fi emfatizate prin mimică și gesturi, prin repetiție (da-da-da), prin marcare intonațională suplimentară. Uneori ele sunt integrate în perechea de adiacență printr-un conector specific (păi). În cadrul interacțiunii, accentul cade nu pe rezolvarea problemei, ci pe negocierea relațiilor interpersonale. Conservarea imaginii publice reciproce este scopul ambilor interlocutori, astfel încât aceștia se concentrează mai puțin asupra tehnicilor de transmitere eficientă a informațiilor, ci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spunem acest lucru fără însă a-i nega calitățile, îndeosebi în cazul grupurilor mici). În primul rând, pentru identificarea structurii în funcție de coeziunea grupurilor, putem folosi doar un tip particular de date de rețea (de felul celor reprezentate prin matrice de adiacență). Mai mult, conținutul legăturii (relației) care conectează două unități statistice se referă la situații de rudenie și descendență, interacțiune, comunicare, schimb și altele asemenea, i.e. cele care necesită contactul direct între unitățile statistice (care, evident, sunt în majoritatea cazurilor persoane
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se pot formula astfel: 1. esența învățării - însușirea de către om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor adiacențe fizice (vecinătate în spațiu și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie); 4. baza învățării - observația și comparația, discriminarea și identificarea, descompunerea
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
se pot formula astfel: 1. esența învățării - însușirea de către om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor adiacențe fizice (vecinătate în spațiu și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie); 4. baza învățării - observația și comparația, discriminarea și identificarea, descompunerea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
particularizează în comparații, relația este metaforică. Pe baza acestor două posibile relații retorice, putem diferenția șase tipuri de descriere. 1: Descrierea enciclopedică, referențială În principiu, nu există figuri de stil în cadrul acestui tip de descriere. Selecția componentelor se bazează pe adiacența elementelor din conținut, ceea ce înseamnă că prezența unor elemente implică absența altora. Detaliul care lipsește poate fi înlocuit de cititor. Caracteristicile generale presupun caracteristici specifice, afară de cazul cînd acestea din urmă le reprezintă pe primele. 2: Descrierea retorico-referențială Ghidul turistului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Caracteristicile generale presupun caracteristici specifice, afară de cazul cînd acestea din urmă le reprezintă pe primele. 2: Descrierea retorico-referențială Ghidul turistului, mai degrabă decît enciclopedia, este un model pentru acest al doilea tip de descriere. Unitățile sînt acum combinate pe baza adiacenței componentelor, dar și pe funcția lor tematică. Cea din urmă este evaluativă. Obiectivul este de a comunica cunoașteri, dar și de a convinge. Persuasiunea apare prin punerea-în-cuvînt (un ritm plăcut, un stil ce reflectă valoarea obiectului de descris, de exemplu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
metaforele se construiesc din fiecare componentă individuală. Diversele elemente comparate ar putea chiar să fie omise de-a binelea. Doar elemente comparative se găsesc în textul care, ca rezultat, are o natură foarte metaforică. Totuși, nu există nici o relație de adiacență între componentele comparației. O astfel de relație există doar între componentele implicite ale elementelor comparate. La prima vedere, acest tip de descriere ar putea produce o impresie incoerentă asupra cititorului. Că nu e astfel o probează faptul că cititorul este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
doi ani cînd au scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai Întreb ceva, nu știu ce, dar Ana care stătuse pînă atunci În capătul opus al odăii, urmărindu-mi prezența, veni către mine și - ignorînd adiacența lui Lung - mă rugă, la fel ca altădată, să ieșim pe cerdac, În bătaia sticlindă a stelelor, dar un instinct, care regla perfect, Îmi porunci să refuz, - motivația se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
gastrică scurtă este adiacentă pilierului stâng. Se protejează cu grijă splina și se incizează peritoneul de pe pilierul stâng. După mobilizarea completă a stomacului acesta se ridică și se rotează spre dreapta punându-se în evidență artera gastrică stângă și ganglionii adiacență. Se eliberează aderențele de deasupra marginii superioare a pancreasului, hiatusului și pilierului stâng. În acest moment se poate aprecia final rezecabilitatea tumorii, se palpează și la nevoie se trimit pentru biopsie ganglioni celiaci și paraaortici. Artera și vena gastrică stângă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]