148 matches
-
hiperinsulinism, hipercorticism, hipotiroidism). Obezitatea evoluează cu dereglări metabolice complexe, dat fiind faptul că țesutul adipos poate fi considerat ca o imensă glanda endocrină. Activitatea endocrină a țesutului adipos se manifestă prin secreția de leptină, steroizi sexuali, glucocorticoizi, adiponectină și rezistină. Adipocitele secretă și compuși cu funcție autocrină sau paracrină: inhibitorul fiziologic primar al activării plasminogenului în sânge (PAI -1), factorul de creștere și transformare beta (TGF beta), tromboblastina tisulară sau factorul tisular (TF), adipsina, factorul de necroza tumorală (TNF), interleukina 6
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cel subcutanat decât visceral). Acest hormon reglează apetitul, metabolismul și densitatea osoasă, deficitul având ca efecte apariția hiperfagiei, scăderea capacității de efort și instalarea obezității morbide. Rolurile leptinei sunt complexe, reglând secrețiile de somatotrop hormon și prolactină și împiedicând acumularea adipocitelor la nivel hepatic, pericardiac și renal. Similar creșterii rezistenței la insulină poate avea loc o creștere a rezistenței la leptină, care la nivelul adipocitelor induce acumularea de acizi grași iar la nivel hepatic steatoză. Reiese clar importanța păstrării unui echilibru
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
obezității morbide. Rolurile leptinei sunt complexe, reglând secrețiile de somatotrop hormon și prolactină și împiedicând acumularea adipocitelor la nivel hepatic, pericardiac și renal. Similar creșterii rezistenței la insulină poate avea loc o creștere a rezistenței la leptină, care la nivelul adipocitelor induce acumularea de acizi grași iar la nivel hepatic steatoză. Reiese clar importanța păstrării unui echilibru ponderal printr-o dietă adecvată și efort fizic dozat pentru funcționalitatea endocrino- metabolică. Adiponectina, produsă exclusiv de către țesutul adipos, reglează glicemia și metabolismul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
1.2. HEMATOPOIEZA POSTNATALĂ Figura 2: Hematopoieza postnatală (GRIGORIU & JOST, 1977) La naștere, măduva osoasă, este în totalitate hematopoietică, asigurând eritropoieza, granulocitopoieza și trombocitopoieza normală. După 18 ani, în măduva diafizelor oaselor lungi, celulele reticulo-endoteliale se încarcă cu lipide devenind adipocite, capilarele sanguine se colabează și dispar, astfel formându-se măduva galbenă. Măduva hematopoietică persistă până la sfârșitul vieții, în cavitățile oaselor scurte și plate. Limfopoieza este asigurată de ganglionii limfatici, nodulii limfatici din submucoase și corionul subseros, plăcile lui Peyer, inelul
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
varsă trombocitele (fragmente de citoplasmă). Proporția între elementele eritrocitare și granulocitare este de 3\ 1 sau 4\ 1. § țesutul adipos este alcătuit din vacuole ce umplu spațiile dintre celulele hematopoietice, țesut ce are o serie de particularități, fiind format din adipocite (celule reticulare încărcate cu grăsime), au labilitate foarte mare (după o sângerare masivă, toată măduva grasă se transformă în 48h în măduvă roșie). Raportul dintre măduva roșie și cea galbenă diferă în funcție de vârstă astfel: la nou - născut toată măduva este
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
se realizează prin fenomene lente de aport și consum sau depozitare, în prezent acumulându-se date ce arată că rezervele grase ale organismului sunt sensibile și ele, atât la semnale nervoase, cât și umorale, plecate din creier. Leptina secretată de adipocitele albe inhibă apetitul și ingestia de alimente, fiind considerată hormonul sațietății. Grelina gastrică și orexina (hipocretina) hipotalamică, dimpotrivă, stimulează apetitul și consumul de alimente. Considerat organ endocrin complex, țesutul adipos produce și secretă o gamă variată de molecule bioactive cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pe plan metabolic, adrenalina produce hiperglicemie ca urmare a activării glicogenolizei hepatice și inhibării secreției de insulină. Receptorii alfa2-adrenergici provoacă inhibarea eliberării presinaptice și relaxarea musculaturii netede vasculare și intestinale. La rândul lor, receptorii beta1-adrenergici predomină la nivelul fibrelor miocardice, adipocitelor și celulelor hepatice, producând creșterea contractilității și frecvenței cardiace, lipoliză și glicogenoliză însoțită de gluconeogeneză. Receptorii beta2-adrenergici se găsesc atât la nivelul vaselor coronare, cerebrale și mușchilor striați și netezi, cât și în tiroidă, pancreas, paratiroide și aparatul juxtaglomerular renal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contraparte a hormonului leptină, secretată de țesutul adipos, ca neurohormon ce contribuie la inducerea sațietății și limitarea ingestiei de alimente. II.8.4.2. Leptina Leptina este o proteină hormonală cu greutate moleculară de 16 kDa, secretată în circulație de adipocitele albe ale țesutului adipos la șoarecele cu adipozitate genetică (Kline și colab., 1997). Ulterior, gena secretoare de leptină a fost identificată în alte țesuturi și organe (ficat, mușchi, hipotalamus) nu numai la rozătoare, ci și la om. Pe plan funcțional
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motive, descoperirea moleculelor și mecanismelor intracelulare, care mediază acțiunea insulinei, preocupă de mulți ani cercetătorii, însă controversele și confuziile persistă. De exemplu, s-au acumulat dovezi substanțiale în privința necesității activării fosfatidilinozitol 3-kinazei (PI 3-kinazei), pentru transportul insulino-stimulat al glucozei în adipocite, însă contribuția în continuare a kinazelor ce urmează PI 3-kinazei este incertă, iar activarea numai a PI 3-kinazei nu este suficientă. O altă dificultate este dată de eterogenitatea moleculelor-semnal implicate în convertirea semnalului insulinic. În ciuda faptului că multe dintre aceste
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
membranară în celulele polarizate, endocitoza, preluarea moleculelor mici prin pinocitoză și convertirea semnalelor. De curând, sunt disponibile detalii ale punților lipidice și funcțiilor lor; această lucrare se va axa pe rolul atribuit punților lipidice în semnalizarea insulinică, în special în adipocite, de unde a fost obținută majoritatea datelor. Cunoașterea controlului molecular al secreției de insulină este importantă pentru înțelegerea disfuncției celulei β în tipul 2 de diabet. Zhang și col. au furnizat recent dovezile impuse că un anion cărăuș mitocondrial numit UCP2
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
țesutul adipos subcutanat crește rezistența la insulină. La rândul său, TNF-α este o citokină care antagonizează acțiunile insulinei, în timp ce leptina este cel de al treilea factor implicat în patogeneza alterărilor metabolice asociate cu SAOS. Leptina este un factor derivat din adipocite, prevăzut cu proprietăți de reglare și control hipotalamic al ingestiei de alimente. Pacienții cu SAOS prezintă valori crescute ale leptinei care se normalizează după tratament cronic cu CPAP. 4. Trombembolismul pulmonar Modificările respiratorii nocturne, hipoxia intermitentă și poliglobulia, contribuie la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
femeile în premenopauză au tendința de depozitare periferică, subcutanată a țesutului adipos, în post-menopauză și la bărbați predomină pattern-ul previsceral de depunere a masei grase [34]. Obezitatea de tip android, spre deosebire de cea periferică, este sursa majoră de citokine circulante, adipocitele cu această topografie având un răspuns particular la insulină și la hormonii sexuali, la stimularea adrenergică sau la cea prin angiotensină [34-44]. Adipocitokinele și acizii grași liberi din sursa viscerală ajung direct la ficat prin vena portă și induc insulinorezistență
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sursa viscerală ajung direct la ficat prin vena portă și induc insulinorezistență, promovează steatoza hepatică și alterează profilul lipidic, menținând totodată un status proinflamator constant, care induce creșterea riscului cardiovascular, mai bine exprimată la nivelul sexului feminin [44, 45]. Disfuncția adipocitelor cu topografie androidă se exprimă prin secreția unor markeri recunoscuți (tabelul 1.3.3). Femeile în perioada fertilă au un nivel al adiponectinei serice mai înalt față de bărbați, la aceeași greutate corporală, dar acesta scade post-menopauză [46]. Valorile sunt diminuate
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
complexitate. Pe de o parte, MAPK pot duce la activarea independentă de ligand a receptorilor pentru steroizi. Pe de altă parte, estrogenii determină activarea rapidă a ERK 1/2, în diferite tipuri celulare, cum ar fi celulele nervoase, ostoblaste sau adipocite. La nivelul adipocitelor, estradiolul determină activarea MAPK prin intermediul căii fosfatidil-inositol3 kinazei. Estrogenii stimulează de asemenea calea p38-kinazei în celulele endoteliale, acest efect având rol în menținerea integrității membranei celulare și sinteza filamentelor de actină. Pe de altă parte, estradiolul inhibă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
o parte, MAPK pot duce la activarea independentă de ligand a receptorilor pentru steroizi. Pe de altă parte, estrogenii determină activarea rapidă a ERK 1/2, în diferite tipuri celulare, cum ar fi celulele nervoase, ostoblaste sau adipocite. La nivelul adipocitelor, estradiolul determină activarea MAPK prin intermediul căii fosfatidil-inositol3 kinazei. Estrogenii stimulează de asemenea calea p38-kinazei în celulele endoteliale, acest efect având rol în menținerea integrității membranei celulare și sinteza filamentelor de actină. Pe de altă parte, estradiolul inhibă calea JNK, inhibând
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a factorului de transcriere AP-1. Protooncogena fos codifică sinteza proteinei FOS care modulează transcrierea altor gene, ca răspuns la stimularea printr-un factor de creștere. Proteina FOS se leagă specific la secvențele reglatoare ale genei transcrise activ, în cursul diferențierii adipocitelor. Secvența de recunoaștere de către FOS din acest element reglator este TGACTCA și reprezintă aceeași secvență care e recunoscută de AP-1. JUN este prezent ca un component al unui complex cu FOS, în nucleu, iar FOS poate fi detectat ca un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
treptată și începe de obicei la nivelul feței apoi implicând alte părți ale corpului, în mod simetric. Pielea are culoare normală și pare îmbătrânită datorită numeroaselor riduri ce însoțesc atrofia țesutului adipos. Histopatologic se observă o diminuare marcată a numărului adipocitelor. Forma generalizată este de asemenea congenitală, dar poate fi și dobândită. Pacienților le lipsește adipozitatea subcutanată și extracutanată. Este mai des întâlnită la femei. Ambele forme sunt caracterizate de intoleranță la glucoză și câteodată sunt denumite „diabet lipoatrofic” (13). 4
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
subliniind rolul fundamental al acestui organ, aflat înaintea ficatului și înapoia intestinului. Rolul său primordial constă în asigurarea asimilării (utilizării) substanțelor nutritive, adică în homeostazia energetică a organismului. Reglările acestei funcții majore a organismului implică multipli factori hormonali secretați de adipocit, numeroase peptide intestinale și multiple structuri nervoase (corticale, hipotalamice, limbice), capabile să integreze sutele de mesaje biochimice, metabolice sau hormonale care circulă între organele ce asigură aportul alimentar și țesuturile consumatoare de energie. În cele ce urmează ne vom referi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
de ~ 48 kDa, conținând o secvență aminoacidică asemănătoare cu peptidul hormonal pancreastatin. Termenul de pancreastatin derivă din proprietatea sa de a inhiba secreția de insulină (12, 34). Acțiunile antiinsulinice se înregistrează și în hepatocite (unde peptidul induce glicogenoliză) și în adipocite (unde are efect lipolitic). Pancreastatinul inhibă transportul glucozei și lipogeneza, ambele dependente de insulină. Aceste efecte sugerează un posibil rol al pancreastatinului în inducerea insulinorezistenței periferice. Singura acțiune a insulinei care nu este inhibată, ci stimulată de pancreastatin, este cea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
obezi (IMC≥30) de a dezvolta CC decât cei cu IMC<25, indiferent de tipul intrasau extrahepatic [131]. Asocierea pozitivă între obezitate și CC poate avea o explicație fiziopatologică. Țesutul adipos este un organ biologic activ care conține înafară de adipocite, multiple alte tipuri de celule cum ar fi pre-adipocite, celule endoteliale, macrofage și alte celule imune [135]. Unele dintre moleculele secretate de țesutul adipos, respectiv adipokinele, care reprezintă semnale pentru alte organe și creier în modularea răspunsului la alterările metabolice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
viață și are ca substrat scăderea sintezei de proteine musculare, scăderea funcției mitocondriale și reducerea numărului și dimensiunilor fibrelor musculare. Consecința acestor procese, accentuată de scăderea activității fizice, caracteristică vârstnicilor, este creșterea relativă a țesutului adipos și înlocuirea miocitelor prin adipocite. Această modificare a compoziției corporale se asociază și cu modificări neuro umorale în căile metabolice ale hormonului de creștere, ale testosteronului, cortizolului, insulinei și leptinei, fiind astfel asociată cu unele procese degenerative cardiovasculare, cum ar fi instalarea rigidității arteriale (RA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
toate componentele sindromului metabolic și cu DZ tip 2 (22). Suplimentar, valorile circulante ridicate ale acestei adipokine se ameliorează după intervențiile de îmbunătățire a profilului metabolic (dietă, exercițiu fizic, hipolipeminate, antidiabetice orale) (23). Adiponectina este un alt biomarker derivat din adipocite, care își exercită efectele antiinflamatorii și metabolice prin intermediul unor receptori din mușchiul scheletic și din ficat. Nivelul său biologic se corelează negativ cu grăsimea viscerală și pozitiv cu RBP 4, în timp ce relația merge în sens invers pentru adipozitatea cu dispoziție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
un capitol separat (..... „Insulina și receptorul insulinic”). Menționăm aici numai conceptul de „menajare” a receptorilor insulinici. Acești receptori se găsesc într-un număr mult mai mare la suprafața celulelor insulinosensibile decât ar fi nevoie pentru medierea efectului lor maximal. În adipocite și celulele musculare, de exemplu, transportul maxim al glucozei este obținut când numai 10-20% din receptori sunt ocupați. Restul receptorilor, 80-90%, sunt neutilizați („menajați”). Toți receptorii existenți sunt potențial utilizabili, astfel încât ocuparea lor (prin cuplarea cu moleculele de insulină) se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
Întrucât toate aceste tulburări metabolice sau hemodinamice se asociază cu alterări vasculare diseminate, sindromul insulinorezistenței este privit ca factorul patogenic inițiator și accelerator al procesului aterosclerozei (25, 38). Particularitățile insulinorezistenței din aceste sindroame clinice sunt indicate în capitolele .... „Sindromul insulinorezistenței”, .... „Adipocitul”, .... „Celula musculară” și .... „Hepatocitul”. Aceste celule reprezintă sedii importante pentru insulinorezistență sau surse importante de molecule ce induc insulinorezistența în alte țesuturi. Celula endotelială este celula care răspunde la insulina plasmatică crescută prin modificările funcționale sau anatomice specifice disfuncției endoteliale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
imunoglobuline circulante îndreptate împotriva receptorilor insulinici și se întâlnește rar, probabil asociind și anticorpi împotriva unor alte proteine cu rol critic în acțiunea insulinei, cum ar fi transportorii de glucoză (6, 17). 2.9. Rezistina Reprezintă o proteină sintetizată de adipocite care circulă în plasmă și antagonizează o parte din acțiunile metabolice ale insulinei (33). Nivelele de rezistină scad în urma postului prelungit și încep să crească din nou odată cu realimentarea. Rolul și locul rezistinei rămâne de clarificat, dar ar putea constitui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]