23 matches
-
ierarhiei militare, fiind comandant de pluton, companie și batalion. A fost înaintat la gradele de locotenent (1923), căpitan (1929) și apoi maior (1939). După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, maiorul îndeplinește funcția de Șef al Biroului Adjutanturii al Diviziei 5 Infanterie (1941-1942). În noiembrie 1942, este luat ca prizonier în U.R.S.S.. Semnează o adeziune și se înrolează în Divizia 1 Infanterie Voluntari "Tudor Vladimirescu", formata din prizonieri romani, care au ales să treacă de partea inamicului
Mircea Haupt () [Corola-website/Science/309012_a_310341]
-
conducerea, organizarea, planificarea și operaționalizarea celor trei forțe armate, Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale. Suveranitatea civilă asupra Armatei Române a fost asigurată fără întrerupere, de la înființare, prin subordonarea Statul Major General Ministerelor de Război sau de Apărare. Secția Adjutantură și Cabinetul șefului Marelui Stat Major se subordonează direct șefului Marelui Stat Major. Aceste secții își vor menține denumirea și numerotarea până la sfârșitul anului 1947. Pe lângă Marele Stat Major funcționau: Secretariatul Consiliului Superior al Apărării Țării, subordonat direct șefului Marelui
Statul Major General () [Corola-website/Science/311264_a_312593]
-
a fost o structură militară specializată care avea ca rol principal asigurarea serviciului de adjutantură și protocol militar pentru membrii Familiei Regale a României. Protocolul regal a fost legiferat pentru prima data în România de către domnitorului Carol I, în anul 1875. Theodor Văcărescu, Mareșalul Curții și al Casei Domnești realizează prima lucrare completă privind protocolul
Casa Militară Regală () [Corola-website/Science/329794_a_331123]
-
extrem de precară a fost remarcată de mareșalul Antonescu în timpul unei vizite la Batalionul 1 Drumuri, Predeal. Documentele sunt însoțite de o scurtă descriere, de o listă a abrevierilor și de un indice general. Lista abrevierilor a.c. - anul curent Adj. - adjutant/Adjutantură Adm. Arm. - Administrația Armatei Adr. - adresă adtiv. - administrativ Ad-ție/adm-ție - Administrație al./alin. - alineat a.m. - antemeridian A.P. - Apărarea Pasivă A.P.A.C.A. - Atelierele de Producție pentru Armată - Confecții și Ambalaje aprox. - aproximativ Arm. - Armată art. - articol A.S.A.I. - Ateliere și Stabilimente Aero
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ateliere și Stabilimente Aero și Industriale Aug./Augu. - august Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2. Org. Mob. - Biroul 2 Organizare Mobilizare Bir. 1 Recrut. și Pensii - Biroul 1 Recrutare și Pensii Birou 1 Mob. - Biroul 1 Mobilizare Biroul 7 C.V. - Biroul 7 Control Vatră Biur. 5 Mob. Terit. - Biroul 5 Mobilizare Teritorială B.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
deferiți instanțelor de judecată, pentru neexecutarea de ordine. Prezentul Ordin se va comunica de C.T. Instituțiilor, autorităților și Întreprin derilor din garnizoana care au evrei. Comandantul Secund al C.4.A. General de Divizie, ss Gh. Manoliu P. Conformitate, Șeful Serv. Adjutanturii Slt. M. D. Arimescu *Adnotare: - 22 IX 943. D.E. Întocmai executare. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 13.07.7, fila 443. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aceste noi obligațiuni nu sunt nici pe departe similare greutăților pe care le duce ostașul român pe front. D. O. Șeful Secției I-a Colonel, ss G. Zamfirescu Șeful Bir. 10 Lt. colonel, ss I. Boldur-Lățescu p. conformitate Șeful Bir. Adjutanturii Bat. 3 Drumuri Sublt., M. D. Arimescu ARHIVA INSHR, RG-25.011, 13.14.1, fila 68. Document nr. 232 PERMANENȚA C.3.T. IVEȘTI Nr. 116.034 din 1 Iunie 1944 PERMANENȚA C.3.T. către Batalionul 7 Drumuri Strejnicu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
subcentre; - Frontul de Est, cu Centrul 2 Informații și trei subcentre; - Frontul de Sud, cu două subcentre; 2. Biroul 2 Contrainformații; 3. Biroul Presă și Propagandă; 4. Biroul Atașați militari și Protocol cu un Serviciu Cifru și un Serviciu Radio Adjutantura și Registratura; Aceeași structură funcționa și la data de 10 aprilie 1940 (vezi Anexa 15). În preajma intrării României în război și după 22 iunie 1941, sistemul informativ militar a fost amplificat atât în exterior, cât și la nivelul organului central
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
8 august 1942-15 ianuarie 1943). Secția a II-a a Marelui Stat Major a fost divizată pe două eșaloane (vezi Anexa 17): - Eșalonul I acționa pe front și era alcătuit din: Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. - Eșalonul II al Secției a II-a Informații a rămas în București, ca și Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud); Biroul 2 Contrainformații; Biroul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
București, ca și Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud); Biroul 2 Contrainformații; Biroul 3 Legături externe; Biroul 4 Studii și Cercetare; Serviciul Radio, Biroul Adjutantură și Serviciul Atașaților Militari. După ce Marele Cartier General a fost retras de pe front, iar Eșalonul II revenea la Marele Stat Major. În Secția a II-a apar noi structuri: Biroul 3 Propagandă, Biroul 4 Prizonieri, Serviciul Radio-Central și Serviciul Radio-Ascultare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată în Anexele 19 și 20: - Biroul 1 Informații (cu două Fronturi: Vest și Sud); - Biroul 2 Contrainformații (cu trei subbirouri); - Biroul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1944, a fost redată în Anexele 19 și 20: - Biroul 1 Informații (cu două Fronturi: Vest și Sud); - Biroul 2 Contrainformații (cu trei subbirouri); - Biroul 3 Legături externe; - Biroul 4 Investigație și Căutare (cu patru subbirouri); - Stația Radio; - Biroul Adjutantură și Registratură; - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul Propagandă și Contrapropagandă care avea în componența sa compartimentele: a) Broșuri și manifeste; b) Teatru, muzică, cultură; c) Subbirourile Presă, Foto-Cinema, Difuzare; d) Echipa Radio; e) Corul Armatei; f) Detașamentul Propagandă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Propagandă al Armatei 1 și g) Detașamentul Propagandă al Armatei IV. Secția a II-a va suferi o serie de modificări și în perioada februarie-aprilie 1945. În luna februarie 1945, în structura Secției existau cinci birouri (vezi Anexa 19): - Biroul Adjutantură; - Biroul 1 Informații; - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Organizare Fonduri și Serviciu Exterior și - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate. Din aprilie 1945 (vezi Anexa nr. 20), organizarea Secției se afla, practic, la dispoziția sovieticilor. La
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
organigramă, bazată pe noile directive ale Conducătorului Statului și noile obiective ale statului român: - Biroul 1 Informații, cu cele trei fronturi (est, vest, sud); - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Organe de Investigații și Studii; - Biroul 5 Adjutantură; - Biroul 6 Radio. O dată cu mobilizarea armatei și înființarea Marelui Cartier General (21 iunie 1941), Eșalonul I, acesta a avut în componență Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. Eșalonul II sau Marele Stat Major - Partea Sedentară (2
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul 4 Organe de Investigații și Studii; - Biroul 5 Adjutantură; - Biroul 6 Radio. O dată cu mobilizarea armatei și înființarea Marelui Cartier General (21 iunie 1941), Eșalonul I, acesta a avut în componență Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. Eșalonul II sau Marele Stat Major - Partea Sedentară (2 august 1941) a rămas cu Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Legături Externe, Biroul 4 Studii și Cercetare, Biroul 5 Adjutantură, Serviciul Atașaților Militari și Serviciul Radio. După demobilizarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. Eșalonul II sau Marele Stat Major - Partea Sedentară (2 august 1941) a rămas cu Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Legături Externe, Biroul 4 Studii și Cercetare, Biroul 5 Adjutantură, Serviciul Atașaților Militari și Serviciul Radio. După demobilizarea Marelui Cartier General (1 octombrie 1941), Secția a II-a „și-a adaptat structura” la necesitățile momentului: au apărut Biroul 3 Propagandă, Biroul 4 Prizonieri, Serviciul Radio și Serviciul Cifru (acesta din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
martie 1945 când S.I.M.R. a revenit atât în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri, cât și la denumirea de S.S.I. Organizarea Secției s-a comprimat, împreună cu toate componentele armatei, însă a păstrat Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Protocol, Adjutantură și Legături cu atașații militari străini, Biroul 4 Personal, Studii și Administrativ. Din punct de vedere informativ, Secția a II-a și-a reorientat toată atenția spre actualul inamic, fostul aliat, Germania. Două au fost obiectivele primordiale ale Secției, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fel ca o maioneză prost preparată. Ce păcat Însă că atribuțiile ostășești ale colonelului Costandache n-au depășit niciodată rolul său eminent de prim furier al ar matei române! Era, adică, și a rămas până la urmă, un excelent șef de adjutantură, maistru al complicatei mașini birocratice militare, unde se fac și se desfac, cu ajutorul corespondențelor, rapoartelor, circularelor, ordinelor de zi, al foilor matricole și al memoriilor ofițerești, des tinele acestei omeniri valide, pândite de Zeul sângeros. M-am Întâlnit adesea după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și municipiul Timișoara. Tot acum are loc și acțiunea de reorganizare, în componența Cercului intrând, alături de așa-numitul Pluton Trupă, nu mai puțin de șase Birouri: Recrutare, Organizare și Activitate extramilitară; Mobilizarea Armatei și Rechiziții, Mobilizare Industrială, Agricolă și Statistică; Adjutantură, Administrație și Registratură; Contabilitate, Bani și Materii; Pensii. Declanșarea conflagrației mondiale nu avea cum să nu afecteze și activitatea Cercului, aici începând, cu data de 10 martie 1941, concentrările de instrucție, în serii de 30 de zile, ce au continuat
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
Organizare Bir. Ordinea de Bătae Biroul Ordinea de Bătae Biroul E. Biroul Evrei Biroul M. 1 Biroul Militar 1 Bir. Recrutare Biroul Recrutare Bir. Repartiție Biroul Repartiție Bir. Sanitar Biroul Sanitar Bir. Statistic Biroul Statistic Biur. Biroul Biuroul Adjt. Biroul Adjutantură Biuroul Sig. Biroul Siguranță B.N. Banca Națională B.N.R. Banca Națională a României Brigada Cav. Brigada Cavalerie Brig. Cav. Brigada Cavalerie Brig. Cavalerie Brigada Cavalerie Brig. C.F. Brigada Căi Ferate Brig. Fort. Brigada Fortificații Buc. Bucovina Buc. București Bucov. Bucovina C.A. Corp Armată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce decurg din ordinul Domnului Mareșal Antonescu. D. O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR Colonel ss. Davidescu R. Davidescu *) Adnotări: "Primit 24.2.42 ora 21."; "Secția I-a. A se vedea alăturatul comunicat cu No. 36.513/28 Ianuarie al Biroului Adjutantură 822. ss. indescifrabil"; "Biroul 1 ordin Corpul 2 Teritorial Cercul de Recrutare București trimițându-le în copie și Decizia Ministerială alăturată. Adunarea evreilor să se facă în pridvorul ANEF. Cred că la Cercul de Recrutare pot în treacăt fi trecuți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Mareșal să hotărască, dacă nu este cazul să se studieze evacuarea evreilor din capitală, urmând ca execuția să aibă loc numai după efectuarea primului bombardament inamic, asupra capitalei. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL ss. Șteflea I. Șteflea 1518 *) Adnotare: "Biroul Adjutantură". AMR, fond 951-Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, dosar nr. 7, f. 334. Documentul nr. 399 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CABINETUL SUBSECRETARULUI DE STAT Nr. 13.0441519 14.IX.943 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Cabinetul B.B.T. Guvernământul Bucovinei Avem onoare a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (25.05.1942-31.12.1943); comandant al Regimentului 2 Artilerie Grea (31.12.1943-01.04.1944); ofițer în Secretariatul General al Ministerului de Război (01.04-30.06.1944); ofițer în Secția Adjutantură a Marelui Stat Major (din 01.07.1944). Căpitan (din 15.02.1925); maior (din 01.04.1936), locotenent-colonel (din 25.10.1941). 982 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr. 3984 din 04.12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]