1,881 matches
-
pe care îl au în construirea autonomiei elevilor? Cât de mult contribuie ei la construirea autonomiei elevilor? Care este gradul de autonomie al elevilor care ies din perioada școlarității obligatorii? Iată întrebări care încă își așteaptă răspunsul. III.7 Elev adolescent sau elev autonom? Pe baza acestei teme, s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este conturată o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este conturată o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult, autonomia nu este identificată printre caracteristicile elevului adolescent. Pentru verificarea acestei ipoteze s-a procedat la analiza de conținut a răspunsurilor la cele două întrebări deschise privind caracteristicile elevului adolescent și ale celui autonom. Ceea ce surprinde la prima vedere este frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
caracteristicii aflate pe primul loc și cea aflată pe locul al doilea. Având în vedere scăderea frecvențelor, nu s-au mai luat în considerare restul caracteristicilor. Mergând mai departe cu analiza se observă că aceste trăsături identificate chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate datora fie necunoașterii sensului corect al acestui concept, fie dorinței de a atrage atenția, de a exagera. Din analiza frecvențelor răspunsurilor elevilor la cea de-a doua întrebare care viza caracteristicile elevului autonom, au reieșit următoarele rezultate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cea de-a doua întrebare care viza caracteristicile elevului autonom, au reieșit următoarele rezultate: Din nou surprinde frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc (45). Dar se observă că libertatea apare pe primul loc atât ca trăsătură a elevului adolescent, cât și a elevului autonom. Indirect, aceasta înseamnă că elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mică a caracteristicii aflate pe primul loc (45). Dar se observă că libertatea apare pe primul loc atât ca trăsătură a elevului adolescent, cât și a elevului autonom. Indirect, aceasta înseamnă că elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a fost de asemenea identificată ca fiind o trăsătură a elevului autonom. Aprofundând analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități ale răspunsurilor celor dintâi. Astfel băieții par mai „duri” oferind răspunsuri de genul „nebun”, „rebel”, „vulgar” pentru a caracteriza elevul adolescent, mergând până la cuvinte de jargon precum „șmecher”, sau „stresat de mate”. Pentru elevul autonom cele mai „șocante” trăsături au fost identificate tot de băieți. Acestea au fost: „se duc la Mall”, „învață când are chef”, „se distrează prin cluburi”. Spre deosebire de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
faptul că băieții se dovedesc a fi mai lipsiți de originalitate decât fetele, deoarece au copiat unul de la altul, ceea ce nu s-a observat în cazul fetelor. Din analiza frecvențelor răspunsurilor date de cadrele didactice la întrebarea vizând caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
răspunsurilor date de cadrele didactice la întrebarea vizând caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura relațiilor dintre profesori și elevii adolescenți, cu faptul că primii prescriu sarcini pe care cei din urmă trebuie să le îndeplinească. Din felul cu sunt duse la îndeplinire aceste sarcini pare să se fi ivit „superficialitatea” ca trăsătură a elevului adolescent. O altă observație este aceea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relațiilor dintre profesori și elevii adolescenți, cu faptul că primii prescriu sarcini pe care cei din urmă trebuie să le îndeplinească. Din felul cu sunt duse la îndeplinire aceste sarcini pare să se fi ivit „superficialitatea” ca trăsătură a elevului adolescent. O altă observație este aceea că „personalitatea ” apare ca trăsătură a elevului adolescent, fără a se face însă alte precizări. Considerăm că personalitatea este un concept suficient de vast cât să le cuprindă pe toate celelalte situate înaintea lui. Comparând
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care cei din urmă trebuie să le îndeplinească. Din felul cu sunt duse la îndeplinire aceste sarcini pare să se fi ivit „superficialitatea” ca trăsătură a elevului adolescent. O altă observație este aceea că „personalitatea ” apare ca trăsătură a elevului adolescent, fără a se face însă alte precizări. Considerăm că personalitatea este un concept suficient de vast cât să le cuprindă pe toate celelalte situate înaintea lui. Comparând răspunsurile profesorilor cu cele ale elevilor se constată că profesorii au situat „curiozitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a elevului autonom în opinia profesorilor. Dacă ea a fost situată pe locul al doilea ca importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică”. Nu poate fi trecută cu vederea importanța pe care o acordă subiecții cunoașterii. Elevul autonom este „inteligent” și „pasionat de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
curiozității” și anume „curiozitatea științifică”. Nu poate fi trecută cu vederea importanța pe care o acordă subiecții cunoașterii. Elevul autonom este „inteligent” și „pasionat de cunoaștere”. În ansamblu nu se poate spune că profesorii au identificat aceleași trăsături pentru elevul adolescent și pentru cel autonom. Comparând răspunsurile profesorilor cu cele ale elevilor, se observă că ambele categorii de subiecți au plasat „libertatea” pe primul loc între trăsăturile elevului autonom. „Inteligența”, văzută de elevi pe locul a treilea apare în cazul profesorilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
doilea. Este vorba din nou despre identificarea acelorași trăsături cărora li se acordă importanță diferită. Ca o concluzie a analizei de conținut, se poate spune că elevii dovedesc a avea o imagine mai clar conturată asupra a ceea ce este elevul adolescent decât o au profesorii. De asemenea, identifică mai multe caracteristici comune elevilor adolescenți și celor autonomi decât profesorii. CONCLUZII Autonomia elevului - un subiect controversat? Ceea ce se declamă ca ideal educațional al școlii românești, „formarea personalității autonome” s-a dovedit a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
importanță diferită. Ca o concluzie a analizei de conținut, se poate spune că elevii dovedesc a avea o imagine mai clar conturată asupra a ceea ce este elevul adolescent decât o au profesorii. De asemenea, identifică mai multe caracteristici comune elevilor adolescenți și celor autonomi decât profesorii. CONCLUZII Autonomia elevului - un subiect controversat? Ceea ce se declamă ca ideal educațional al școlii românești, „formarea personalității autonome” s-a dovedit a fi un domeniu controversat al teoriei și practicii educaționale. Dincolo de lipsa bibliografiei consistente
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și a plecat în orășelul Montreuil-sur-Mer. Acolo venise pe lume Fantine, în perioada directoratului, din părinți necunoscuți, fără nume de familie, doar cu prenumele pe care i-l dăduse un trecător ce văzuse o fetiță jucându-se singuratică pe stradă. Adolescentă, a venit la Paris să-și facă un rost. Era frumoasă, blondă, cu o dantură splendidă. Muncea ca să trăiască. Fantine a intrat în grupul celor trei tinere, a intrat în cercul tinerilor dornici de distracții și s-a îndrăgostit, fără
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prin intermediul unei doici plătite. Vine deseori la el cu haine și jucării și oridecâte ori are nevoie de ea. Mulți bărbați au fost ruinați de Nana, mulți au suferit iubind-o fără speranță, așa cum s-a întămplat cu un tânăr adolescent care și-a înfipt o foarfecă în piept pentru că era ignorat de desfrânata Nana. După o viață agitată, cu satisfacții dar și cu dezamăgiri, Nana s-a îmbolnăvit de variolă. Venise din Rusia, fusese întreținuta unui prinț. Bolnavă fiind, și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de lectura lucrării lui Yasunari Kawabata, Casa frumoaselor adormite, și este o meditație melancolică, subtilă asupra iubirii. La 90 de ani, la apusul vieții, un jurnalist, alter ego-ul autorului, și-a oferit în dar o noapte de dragoste cu o adolescentă fecioară, s-a onorat cu o noapte libertină. (Un asemenea dar și-a făcut și Ninon de Lenclos care la 80 de ani a răspuns iubirii unui tânăr abate iezuit). Prin Rosa Cabarcas, patroana unui bordel, jurnalistul vârstnic a cunoscut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
perioadei de școlarizare, participarea femeii pe piața muncii și schimbarea valorilor au condus în principal la creșterea vârstei la căsătorie și, într-o pondere mai mică, la scăderea nupțialității. A crescut de asemenea fertilitatea ilegitimă, fiind vorba atât de mamele adolescente, cât și de cele care nu doresc o legătură cu tatăl biologic. Cel puțin pentru țările cu un nivel scăzut de dezvoltare economică, copiii născuți în afara căsătoriei sunt considerați în situație de risc. În România predomină proporția copiilor născuți în cadrul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
atunci cînd era mai înaintat în vîrstă. Încerca poate să retrăiască ceva de care nu avusese niciodată parte și căruia îi ducea dorul. Iorga nu a ieșit practic niciodată din eterna lui studenție. Într-un sens, el a rămas veșnic adolescent 18. Avînd în minte acest lucru, putem înțelege mai bine disprețul lui Iorga pentru o mare parte din educația lui oficială. Nu considera orele și cărțile lui de istorie ca stînd la baza faptului că a devenit istoric, citînd în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ochii prietenei, scrie și ea un roman; scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără a o încărca cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul pieliței ei luminoase, iat-o sdrobindu-și buzele arse de gura împietrită a mortului... În Salomeea, d. Emilian Lăzărescu are o lumină atât de clară lumina zilelor de vară în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grup datorită vestimentației, mulți dintre ei Își cumpără un anumit tip de haine pentru a afișa o anumită imagine. Rezultatele cercetării analizate prin verificarea ipotezei nr. 5 ne permite să apreciem implicarea și rolul stimei de sine În comportamentul consumatorului adolescent. Considerații conclusive Imaginea propriului corp este un instrument al exprimării socio-culturale: comunicarea la nivel corporal, se manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea, fie că nu, deoarece este cea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]