442 matches
-
de refren bazat pe formula voit stângace „orișicâtuși de puțin”. În ansamblul ei, fără a fi trufașă, poezia meivănescului nu ține să placă - este ultima preocupare a autorului în grandioasa lui rostire de sine, cu excepția fermecătoare a acestui Cântec de adormit elefantul. Care, în rest, nu scade cu o iotă sub înaltul nivel reflexiv al creației în sânul căreia ne aflăm, la nivelul acestui magnific catren, nespus de abstract și totuși tulburător în pregnanța sa: „jocul apelor lângă tine/ ale somnului
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne departe, în pîclele lui voievodale, șoseaua începe să ia calea soarelui-apune, plasîndu-mă într-o altă ordine mentală. Trec prin încă adormitul Podul Iloaiei, evitînd, într-o ultimă secundă, coliziunea cu peticitul coviltir al unei căruțe parcate chiar pe dunga albă continuă, se-arată Tîrgu Frumos, aici forfota din pestrița piață e de-acum la parametri maximi, urmează Tîrgu Neamț și deja
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
într-o lume paralelă. Sub condeiul înfiorat de-un regret contras, de-o nostalgie abstrasă al lui Vasile Dan, referințele la copilărie abundă. Uneori e atinsă chiar coarda durerii: "țipătul unui copil înfipt ca un cuțit în sînge./ pielea celui adormit făcută sul./ ridicarea în capul oaselor" (țipătul). Alteori vîrsta fragedă apare contextualizată de propriul său cadru domestic: "ca să scriu trebuie să urc mai întîi/ scara de lemn sunător/ precum șoarecii care rod noaptea/ bradul proaspăt bine uscat/ o cameră de
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
din cerul cel mai de sus. Poem pentru vara Marina Ai cumpărat un clopoțel de lângă Podul Minciunilor din orașul copilăriei noastre înviate. Pe cine vei chema cu el? în casa ta de la malul Egeeii, pe cei vii sau pe cei adormiți? Ai un suflet frumos cum numele tău Marina cu mireasmă de mare și liliac alb. Și ei vor veni cu toți să-ți mângâie singurătatea mereu tânără și brațele-ți obosite de atâția măslini curățați, culeși, sprijiniți. Tu, curajoasă și
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
scrisului, se vede dintr-o ochire că acum scrie fraza de încheiere, precipitat, avântat, triumfal, punând, în sfârșit, punct. Lumina intră cu demnitate prin ferestrele încăpătoare, în timp ce doi băieți se ridică în același timp din scaunele negre de plastic, părând adormiți, învăluiți în indiferență, inofensivi, doi băieți care se îndreaptă alene spre camera lor întunecată și caldă ca un cuib. Iar deasupra lor plutește destins zeul alb, fericit c-a rupt în sfârșit blestemul eredității.
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
disc». După ce a fost spălat. Țațo, dacă-i faci cuiva/ vrăji cu apa cu/ care a fost spălat mortul, ăla se usucă pe/ picioare... Vei repeta la toți sminteala asta?” (Chemarea lui la luptă nu i-a trezit pe cei adormiți). În consecință, se petrece sub pana lui Liviu Ioan Stoiciu o devalorizare a satului celebrat de poeții tradiției romantic-ruraliste (Alecsandri, Coșbuc, Iosif, Goga), mitizat de Blaga în viziunea sa cosmotică (satul socotit ca un centru al lumii) și încă tratat
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
fi și el, iată, un tîrg în care nu se întîmplă nimic, o vizuină, o stație pustie de tramcar. Bîntuită de vise: "Mătușa: Am auzit de unul care, adormind, a coborît visul în el, cum coboară de obicei visele. Și adormitul a strîns visul în brate, l-a mîngîiat, se simțea bine, dar, în zori, vezi, nu s-a mai trezit și a rămas visul închis acolo în el, în loc de suflet. Sora: Așa și cu tine, mamă. Nu știu cum le mîngîi, nu știu cum
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
multe "varietăți" în poeziile din ediția apărută în 1959. Iată numai câteva din cele mai importante modificări de care d-na Domnica Theodorescu (alias Mitzura Arghezi) nu vrea să țină seama: 1. în ediția din 1959, titlul poeziei Cântec de adormit Mitzura a fost schimbat în Cântec de adormit Mitzura când era mică, pentru că în aceeași ediție acest titlu avea un "pandant": Cântec de cununie pentru Mitzura când s-a făcut mare. în ediția din 1998, acest titlu "pandant" nemaiexistând, precizarea
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
1959. Iată numai câteva din cele mai importante modificări de care d-na Domnica Theodorescu (alias Mitzura Arghezi) nu vrea să țină seama: 1. în ediția din 1959, titlul poeziei Cântec de adormit Mitzura a fost schimbat în Cântec de adormit Mitzura când era mică, pentru că în aceeași ediție acest titlu avea un "pandant": Cântec de cununie pentru Mitzura când s-a făcut mare. în ediția din 1998, acest titlu "pandant" nemaiexistând, precizarea "când era mică" nu mai avea (ca să zic
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
Cântec de cununie pentru Mitzura când s-a făcut mare. în ediția din 1998, acest titlu "pandant" nemaiexistând, precizarea "când era mică" nu mai avea (ca să zic așa) nici un haz. Deci trebuia să se revină la titlul "clasic" Cântec de adormit Mitzura. 2. Strofa a V-a din poezia Satan (ed. 1959): "Eu ridicai lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Scoțând pentru cinstire albastra-mi pălărie/ Ca-n fața unui rege
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
care uiți de tine ca de-un cuvânt. Somnul e umbra pe care viitorul nostru mormânt peste noi o aruncă în spațiul mut. Plăcut e somnul, plăcut. Apa curgătoare servește poate de catalizator unei operații de fluidizare a ființei celui adormit, începând cu memoria: uiți de tine ca de un cuvânt. Și aceasta pentru că fluviul (sau modestul râu), deși ,vede totul, amintiri nu are". Lucrul este de înțeles, de vreme ce însăși identitatea acvatică este secvențială, mereu alta; Grigore Alexandrescu, prin 1844, cânta
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
să cred, este timpul declanșându-se odată cu intrarea în existență și încheindu-se cu extincția. Somnul este o nuanță a umbrei-timp, în sensul că, la vremea somnului, ființa umană este, parcă, ,pregătită" pentru viitoarea trecere în altă stare. Pe deasupra celor adormiți, viitorul mormânt își aruncă umbra în spațiul mut. Mi-ar place să înțeleg și altfel: că mormântul este viitorul nostru vehicul de speranță spre divinitate, spre Edenul pierdut... În vers safic, ,Zodia Cumpenei" este un melancolic imn vieții, deși se
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
de mult", care se referea oblic la poetul boem Teodor Pîcă, prieten cu neasemuitul Leonid Dimov, cu desenatorul Florin Pucă și cu Mircea însuși, în perioadele alcoolice ale acestuia. "Orșicîtuși de puțin..." a devenit și un vers din Cîntec de adormit elefantul. Dar acest poem se referă, în principal, la Children's corner de Debussy, și anume la partea intitulată "Jimbo's Lullaby" - oare Jimbo voia să sugereze un elefant de pluș, de jucărie, în numele căruia vocala "i" ar fi folosită în
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
prin contrast cu enormul Jumbo, celebrul elefant expus la circul londonez al lui T.C. Barnum în 1882? Sau poate, cum s-a spus uneori, ar fi vorba de o simplă greșeală de transcriere făcută de compozitor? Că poemul Cîntec de adormit elefantul face aluzie la Debussy mi-a spus-o chiar Mircea care, pe vremea cînd locuia în Strada Spătarului, în casa părintească, "citea" la pian (cîteodată și mie) bucăți din Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Chopin, Debussy... Era un bun pianist
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
comunicării publice vorbește atât de mult despre șanse irosite - și nu totdeauna nejustificat, dar mereu cu pretenția că are dreptate -, atunci e momentul să ne uităm puțin cu cine stăm în aceeași barcă. Euforia începuturilor Să completăm deci imaginea, în favoarea adormiților: zece ani de internet comercial, zece ani de economie a informației, cinci ani de smartphone și cel puțin douăzeci de ani de ideologie aferentă, profesată de intelectualii internetului - adică mesajul potrivit căruia oricine are dreptul să-și atribuie singur puterea
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
-l văd normal că-i lucesc ochii. Ce-ai făcut, flaorea mamii? Nu ți-am zis normal să bei numa' păhăruțu' ăla? Acuma normal dacă ți se face rău? L-am dus în pat normal, l-am descălțat și-o adormit normal floarea mamii."/.../ Verișoara Pulheria (40 de ani, nemăritată) îi spune miresei: " Știi ceva? A sunat... Hî! Hî!" "Cine-a sunat?" "Costel!" " Dar nu știu cine-i Costel!" "Cu care era să mă mărit. Hî! Hî! Dacă tata...", dă din umeri "...nu
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
unii să-l "continue" pe Maiakovski, fiind dedicată "Lui Șt. Iureș, Gavril Mihai, Toma George Maiorescu etc.". în realitate, scrisă încă în timpul studenției, parodia persifla direct piscul suprem al poeziei roșii. Scoaterea în față a "continuatorilor" era un truc de adormit cenzura. De adormirea întru Maiakovski se leagă și amintirea unui episod mai vechi: "ŤDormiți, tovarăși, liniștiți.../ }ara voastră/ tînără/ e mai strălucitoare/ cu fiecare primăvarăť, ei se adresează Maiakovski, în Poemul lui Octomvrie, revoluționarilor înmormîntați lîngă zidul Kremlinului. ŤDormiți, tovarăși
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
mi-am adunat toate sfeșnicele zilelor mele; în care ți-am pictat toți pereții cu îngerii Domului... în nădejdea netăgăduită, că, poate, ai să vezi drumul pe care am băut apa sfințită și-am îngenunchiat în fața altarului tău... și uunde-am adormit... învățând... să aștept (...?) învățând să învăț! Copyrihgt: Viorela Codreanu Tiron Referință Bibliografică: Zidire în cer și alte 3 poeme / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorela
ZIDIRE ÎN CER ŞI ALTE 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380680_a_382009]
-
Se simte în vocea ei ostilitate, nepăsare". Nu altminteri e tratat de Marin Sorescu, pe atunci ministru al Culturii: "Două minute cu Marin Sorescu, pe care-l rog să intervină la Cultură, ca să obțin OK-ul pentru vînzarea Povestirilor de adormit Ancuța. Ezită, e preocupat, nervos, se vede că n-are timp de mine. Se încheie astfel o veche prietneie cordială. La televiziune se difuzează o emisiune pompoasă dedicată lui Dinu Săraru: "Participă Răzvan Theodorescu, Râpeanu, Păunescu și Prea Sfințitul Gherasim
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
din București, 21. 01, ora 19. Teatrul Național: „Diavolul și domnișoara Prym“ după Paulo Coelho, regia Mihaela Lichiardopol, 17. 01, ora 19, și 18. 01, ora 19; „Crima din strada Lourcine“ de Eugčne Labiche, 20. 01, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după Tudor Arghezi, 23. 01, ora 10. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Cei trei purceluși“ de Gh. Stana, 19. 01, ora 10; „Hamlet“ de W. Shakespeare, 21. 01, ora 19; „Istoria comunismului, povestită pentru bolnavi mintal“ de Matei Vișniec
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
Podu’“. Spectacol susținut de Teatrul Național „I. L. Caragiale“ București, 28. 01, ora 19. Teatrul Național: „Căsătoria“ de N. V. Gogol, 24. 01, ora 19; „La Lilieci“ după M. Sorescu, 25. 01, ora 19, și 29. 01, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după T. Arghezi, 27. 01, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Croncăneli“, 28. 01, ora 19; „Fram, ursul polar“ de C. Petrescu, 29. 01, orele 9,30 și 11; „Strategia porcului & Cu ochi de copil“ de R. Cousse
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
9. 02, ora 19. Teatrul Național: „Scaunele“ de E. Ionescu, 7. 02, ora 19; 8. 02, ora 19; 12. 02, ora 19; „Diavolul și domnișoara Prym“ după P. Coelho, 10. 02, ora 19, și 11. 02, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după T. Arghezi, 10. 12, ora 10 și 12. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“ de M. Vișniec, 7. 02, ora 17; „Marmeladov“ adaptare după „Crimă și pedeapsă“ de Dostoievski, 9. 02, ora 17
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
ora 19; My Fair Lady de Fr. Loewe, 15. 12, ora 19; Primiți colinda - Spectacol religios în memoria copiilor martiri ai Timișoarei, 17. 12, ora 19; Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski, 19. 12, ora 18. Teatrul Național: Cântec de adormit Mitzura după T. Arghezi, 16. 12, ora 19 (premieră). Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: Viteazul moțat de Tamási Áron, 13. 11, ora 11 (Sala Studio); Lecția de E. Ionesco, 14. 12, ora 17 (Sala Studio); Strategia porcului & Cu ochi de
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
Carmen“, de Bizet, 2. 06, ora 18; „Spectacol de diplomă, promoția 2004“, al elevilor secției Coregrafie de la C.N.A. „I. Vidu“, 4. 06, ora 18. Teatrul Național: „Ce înseamnă să fii onest“, de Oscar Wilde, 29. 05, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“, după Tudor Arghezi, 31. 05, ora 10; „Sinucigașul“, de Nikolai Erdman, 6. 06, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Amphitryon“, de Moličre, 29. 05, ora 19; „Matias, Gâscarul“, de Fazékas Mihály/Egyed Emese, 31. 05, ora 10, în
Agenda2004-22-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282485_a_283814]
-
mitologia buddhistă, întruparea pământeannă a Înțeleptului Coposu. Dacă în plan economic, social și politic această trăire mistica a dus țară la dezastru, ne rămâne speranța că măcar în plan religios vom revoluționa sistemul de credințe mondial! Că, imediat, din trunchiul adormitului Coposu au început a se desprinde adormiți mai mici, desi vii, e în logica lucrurilor. Un buddhist, în felul său, e și Victor Ciorbea. Cu atat mai mult cu cât lentoarea gesturilor sale amintește frapant de poziția îndelung meditativa a
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]